CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
PROPRIETATILE SI CLASIFICAREA MECANISMELOR AFECTIVITATII
CLASIFICARE
Afectiunile sunt concomitent traire si expresie, stare si actiune(conduita), concentrate, dar si un suvoi foarte flexibil. De cele mai multe ori s-a recurs la un criteriu simplu ce a dus la o dihotomizare a mecanismelor afectivitatii(durata, etc.). Este necesar sa luam in considerare mai multe criterii concomitent in clasificarea mecanismelor afectivitatii.
SUGESTII
Utilizam un criteriu ce ia in considerare pe de o parte gradul de constientizare a trairilor afective ce rezulta din relatia ce se stabileste intre scoarta si subscoarta, si pe de alta parte nivelul acelor forme si structuri motivationale satisfacute sau nesatisfacute ce genereaza starile afective.
(1) Trairile afective primare - in ordinea complexitatii lor sunt:
(2) Mecanisme afective complexe - presupun o anumita echilibrare:
Problematica emotiilor este foarte variata:
1. natura emotiilor - explicatiile furnizate de autori au fost foarte diverse. 2 puncte de vedere cu o anumita constanta:
a) punctul de vedere intelectualist sustinut de Herbal, care considera ca imaginile, reprezentarile sunt cele din care izvoraste intreaga viata psihica a individului. El considera ca afectivitatea este un rezultat al ciocnirii reprezentarilor.
b) punctul de vedere organicist dezvoltat de Wundt. El considera emotiile ca fiind modificari in interiorul persoanei, caracterizate printr-o serie de efecte imediate insotite de consecinte imediate ce actioneaza prin feed-back asupra miscarilor sufletului. El a imaginat 2 metode de stimulare ale afectivitatii
→ metoda expresionista
→ metoda introspectionista
Aceste puncte de vedere au fost depasite de o interpretare cognitivista mai tarziu.
2. problema studierii situatiilor emotionante ce genereaza, declanseaza trairi, stari afective. Situatiile emotionale apar atunci cand au o anumita functionalitate: posibilitatile actuale de adaptare a individului si caracteristicile starii motivationale a individului. Acestea doua ar trebui sa se afle intr-un echilibru si nu apar stari emotionale, cand el este perturbat apar emotiile.
a) cercetarile au constatat ca un prim factor il constituie insuficientele posibilitati actuale de adaptare ale individului. Emotia se produce atunci cand individul nu stie sa elaboreze un comportament adecvat. Exista 3 situatii tipice:
noutatea - situatie cu care individul se confrunta atunci cand elaboreaza o serie de realitati reactionale. Pe masura ce situatia se repeta, gradul de noutate scade si se diminueaza starea emotionala traita de individ.
insolit - o situatie noua, repetata in care nu exista raspunsuri bune pe care individul sa le utilizeze. Ex.: pentru orice om un zgomot puternic duce la stari emotionale.
situatii de surpriza - Janet spunea de surpriza ca reprezinta marea cauza a emotiei.
b) excesul de motivatie genereaza emotiile(supramotivarea). Dupa actiune, excesul de motivatie face ca unii sa se bucure, altii sa se intristeze. Excesul de motivatie contribuie in procesul social, el apare prin frustrare. Rezulta 2 motivatii, veche si noua ce se ciocnesc si se genereaza stari emotionale sunt si situatii conflictuale, de exces de motivatie, simultane si incompatibile.
Dispozitii afective - stari difuze cu o intensitate variabila, cu o durabilitate relativa. Individul nu constientizeaza cauzele generarii dispozitiilor, de unde rezulta posibilitatile individului de control sunt mai limitate. Daca se permanentizeaza devin trairi de caracter. De exemplu, firile taciturne, inchise, blazate provin din repetarea dispozitiilor negative.
intra 2 forme: sentimentele si pasiunile. Specific acestora este ca ele sunt centrate pe persoana.
Sentimentele sunt mecanisme afective intense, de lunga durata, relativ stabile, specific umane, instrumente socio-culturale caracterizate prin stabilitate si generalitate. Datorita acestor caracteristici sentimentele se transforma in atitudini afective interne,o persistenta foarte indelungata a atitudinilor afective, chiar in ciuda unor situatii contradictorii in care ele functioneaza. Sentimentul este o formatiune psihica foarte complexa, deoarece imbina elemente de natura motivationala, volitiva, trasaturi de personalitate ce se regasesc imprimate intr-o forma sau alta. Sentimentele se nasc din emotii, nu orice emotie se poate converti in sentiment, ci doar cele ce se repeta, au o anumita durabilitate, cele ce rezista la actiunea unor factori perturbatori, destructivi.
In literatura beletristica a fost studiata dinamica sentimentelor. Se constata ca un sentiment trece prin 3 mari faze:
S-a incercat o clasificare a sentimentelor in literatura psihologica.
Unul dintre criteriile cel mai frecvent utilizat este natura emotiilor: sentimente interne, estetice, morale.
O alta clasificare porneste de la nivelul de dezvoltare al acestor sentimente. Din acest punct de vedere ele sunt impartite in 2 mari grupe:
1. sentimente bazale, fundamentale, in interiorul carora se desprind 3 tipuri de sentimente:
sentimente de bucurie si tristete, ce exprima polaritatea intregii vieti afective(la baza);
sentimentul de sine - ce decurge din atitudinea fata de propria persoana a individului (amorul propriu, stare de inferioritate, etc.)
sentimente de dragoste si ura - apar din atitudinea fata de altii.
2. sentimente superioare legate de situatia omului de a fi in lume. Ele apar in fata ambiguitatii destinului. Sunt 2 foarte importante: angoasa si speranta, care sunt sentimente complexe, decisive, deoarece angajeaza personalitatea in totalitatea ei, cu experientele ei, cu dorintele ei, cu intreaga fiinta spirituala a omului.
Intre aceste sentimente exista o foarte stransa interactiune cu sens. Aceasta consecventa de sens se exprima in "lumea lui DA" si "lumea lui NU" - placerea atrage dupa sine bucuria ce incita dragostea si speranta(sfera lui DA). Durerea duce la tristete, ce inclina spre ura(sfera disperarii, sfera lui NU).
Ambivalenta sentimentelor - oamenii sunt cuprinsi de sentimente duble, polare, cu valente contradictorii ce apartin ambelor sfere. Aceste sentimente apar dintr-un fel de amalgam a tendintelor. El plonjeaza intr-o stare insuportabila, culminand cu angoasa.
Pasiunile sunt sentimente generalizate, cu o orientare foarte clara, un mare grad de intentionalitate, stabilitate, antrenand mai mult si mai profund ca sentimentele intreaga personalitate a omului. Pasiunile reprezinta o maniera originala a constiintei de a trai legatura cu lumea. Pasiunile au 3 componente fundamentale:
Aceste 3 componente intretin raporturile foarte stranse intre ele. Al doilea il poate vatama pe primul(cazul sentimentelor religioase). Primul le poate acoperi pe celelalte doua(diferite forme de avaritie). Al treilea dupa forta sa declanseaza procese compensatoare de idealizare superioara si o disociere in interiorul subiectului.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2776
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved