PSIHODIAGNOSTICUL PERSONALITATI NORMALE - Chestionarele elaborate de R.B. Cattell

PSIHODIAGNOSTICUL PERSONALITATI NORMALE

1) Chestionarele elaborate de R.B. Cattell

Cattel defineste personalitatea ca pe ceva care ne permite sa facem predictii asupra comportamentului viitor al unei persoane. Cattell (1957) adopta o perspectiva operationala asupra personalitatii proprie oricarui teoretician care isi prelungeste cercetarile prin instrumente de psihodiagnostic .

Predictia in conceptia acestui autor este scopul central al studierii personalitatii. Nu putem sa facem predictii acceptabile asupra unei persoane intr-o situatie data decat in masura in care cunoastem elementele de continuitate si de constanta din structura personalitatii. Aceste elemente de constanta sunt trasaturile, precum si patternurile acestora care reprezinta constelatii de trasaturi. Prin urmare, trasaturile sunt unitatile structurale ale personalitatii si reprezinta modalitatile constante ale unei persoane de a reactiona la situatiile stimul. Trasaturile de personalitate in conceptia lui Cattel pot fi decelate prin analiza factoriala care este un procedeu statistic de valorificare a unei mase uriase de date obtinute prin efectuarea unor multiple masuratori asupra personalitatii. Spre deopsebire de Allport, Cattell nu este de acord ca trasaturile ar avea o existenta obiectivata in fiecare individ. El mai degraba le concepe ca pe niste costructe ipotetice deduse din observarea comportamentului extern. Cercetarile lui Cattell privind factorii de personalitate se origineaza in cercetarile lui Allport si Odbert asupra vocabularului limbii engleze. Ei au extras initial aproape 17000 de cuvinte care aveau valoare de descriptori ai diferitelor caracteristici de personalitate. Intr-o prima etapa Cattell reduce aceasta lista la 171 de termeni dupa ce a eliminat cuvintele sinonime. Rezultatele evaluarii interpretata corelational au condus la o alta lista mai scurta de 53 de grupuri de termeni. Fiecare subiect al unui lot de cercetare a fost evaluat de 2 cunoscatori pe baza acestui lot de 53 de grupuri. S-a efectuat analiza factoriala a acestei evaluari care s-a finalizat cu o lista de 12 factori. Ei reprezentau, conform conceptiilor lui Cattell, trasaturile primare ale personalitatii. La nivel individual aceste trasaturi se consteleaza in petternuri specifice datorita pozitiilor diferite ocupate de fiecare subiect pe continuumul bipolar al fiecarei trasaturi. Sunt mai multe modalitati de clasificare al trasaturilor. Allport le clasifica in trasaturi comune si unice, cele comune apartin tuturor oamenilor iar cele unice se manifesta cu precadere in domeniul intereselor si atitudinilor specifice fiecarui subiect. Astfel inteligenta, introversia, tendinta gregara sunt exemple de trasaturi comune. Alta clasificare face distinctie intre trasaturi abilitati, trasaturi temperamentale si trasaturi dinamice adica motivationale. Cea mai importanta clasificare din punct de vedere psihodiagnostic imparte trasaturile in: trasaturi sursa si trasaturi de suprafata. Trasasturile de suprafata sunt grupari de carecteristici ale persoanei care coreleaza intre ele fara insa sa fie determinate de o sursa unica. Ele sunt reprezentate de factori de ordin secundar pe cand trasaturile sursa sunt factori primari. De asemenea in virtutea acestui fapt trasaturile de suprafata sunt mai putin predictive deci se manifesta cu o constanta mai redusa in comportament. Trasaturile sursa deriva din analizele factoriale si sunt elementele de baza ale personalitatii. Ele pot fi constitutionale sau modelate de mediu. Cattell a identificat 16 trasaturi care stau la baza predictiei comportamentului.

1 Chestionarul 16 P.F. (Sixteen personality Factors)

2 H.S.P.Q. -conceput pentru subiectii intre 12-18 ani (High School Personality Questionnaire)

3. C.P.Q. -pt. copii intre 8-12 ani (Cattell Personality Questionnaire).

4. E.S.P.Q. pt. copii intre 6-8 ani (Elem. School..)

5. C.A.Q. (Clinical Analysis Questionnaire) compus din 16 trasaturi primare si 12 trasaturi pentru evaluarea anormalitatii.

CHESTIONARUL 16 P.F.

A fost publicat in 1950 si are ca scop masurarea factorilor identificati prin analiza factoriala si anume, 12 factori primari si 4 factori secundari. Factorii primari tintesc asa cum am mai aratat trasaturile sursa. Cattel a propus un ''Index universal'', adica un sistem de codificare a factorilor bazat la inceput pe litere, apoi pe cifre, pentru a stabili un mod de referire unic in comunitatea stiintifica, cu privire la factorii investigati. Astfel, fiecare factor are alocat un cod U.I.

Constructia testului

Factorii se refera la urmatoarele aspecte ale personalitatii: inteligenta, temperament si caracter. Chestionarul se administzreaza individual sau colectiv de la 16 ani in sus. Vocabularul utilizat in constructia itemilor implica un nivel scolar secundar.

Itemii au fost selectati pe baza saturatiei lor in cei 16 factori si sunt formulati fie ca asertiuni referitoare la subiectul evaluat fie ca opinii sau atitudini generale, fie ca teme de rezolutivitate.

Chestionarul 16PF ste unul dintre cele mai cunoscute chestionare destinate investigarii in zona normalitatii. Este format din 187 de itemi care sunt saturati in trasaturile sursa si sunt construiti fie ca intrebari fie ca afirmatii. Obligatoriu fiecare item este urmat de trei raspunsuri: a,b,c. Subiectul este antrenat sa aleaga raspunsul care il reprezinta cel mai bine, care este cel mai aproape de modul sau de a fi, de a gandi, de a actiona. Fiecare varianta de raspuns este cotata, are din start un anumit punctaj de 0 , 1 sau 2 puncte.

De obicei chestionarul are aspectul unei brosuri (caiet). Se obisnuieste ca raspunsurile sa fie date pe pe foi de raspuns pe care subiectii isi noteaza mai intai datele de recunoastere nume, prenume, varsta etc.

Prima pagina a caietului contine un instructaj in care subiectilor li se precizeaza confidentialitatea rezultatelor, necesitatea de a raspunde cat mai sincer si de a zabovi cat mai putin in alegerea raspunsurilor. De asemenea li se cere subiectilor sa utilizeze cat mai rar (de cel mult 3 -4 ori raspunsul de mijloc). Instuctajul se termina cu patru exemple care au rolul de a-i familiariza pe subiecti cu modalitatea corecta de lucru. Subiectii citesc cu atentie fiecare item si la numarul de ordine corespunzator, pe foaia de raspuns, marcheaza cu o cruce casuta a, b, c dupa cum aleg unul sau altul dintre cele trei raspunsuri. Chestionarul se administreaza fara timp impus. Exista doua forme paralele ale chestionarului. In a doua forma itemii sunt reformulati dar tintesc acelasi aspect al comportamentului.

Putem administra fie o forma fie alta sau pe amandoua pentru a efectua comparatii.

Fiecarui factor ii sunt alocati intre 10 si 13 itemi. Cei 16 factori sunt enuntati in cele ce urmeaza:

A. Schizotimie-ciclotimie

B. Inteligenta generala - deficit intelectual sau gandire greoaie.

C. Stabilitate-instabilitate emotionala (forta eului)

E. Supunere-dominare (submisie/ascendenta)

F. Taciturn-expansiv

G. Constiinciozitate-lipsa constiinciozitatii (nepasator, indiferent- forta supraeului)

H. Timiditate-cutezanta, indrazneala (Threctia- Parmia.

I. Maturitate-imaturitate emotionala (Harria-Premsia)

L. Incredere-suspiciune (Alexia-protensia)

M. Practic-imaginativ (Praxernia- Autia

N. Naivitate-clarviziune

O. Incredere-neliniste

Q1 Conservatorism-radicalism

Q2 Dependenta-independenta

Q3 Caracter controlat-necontrolat (capacitatea de integrare, constiinta de sine)

Q4 Relaxat-frustat (tensiunea ergica)

Literele cu care sunt notati factorii reprazinta ordinea lor de extragere prin analiza factoriala.

Descrierea detaliata a continutului factorilor, indispensabila interpretarii protocoalelor la test, se gaseste in M. Minulescu (Chestionarele de personalitate in evaluarea psihologica, Ed. Carell Publishing House, Bucuresti, 1996, p.227-240.

Prelucrarea protocolului

Peste foaia de raspuns se aplica o grila cu orificii corespunzatoare raspunsurilor semnificative. Examinatorul insumeaza punctajele pentru fiecare factor si le raporteaza la un etalon construit pe 11 clase normalizate.

Cotele brute corespunzatoare primului factor se transforma in note standard, aceste note sunt reprezentate pe un profil grafic marcand cu o cruce punctul corespunzator notei standard obtinute de subiect la fiecare factor.

Pe baza acestui profil se realizeaza interpretarea rezultatelor administrarii chestionarului.

Principii de interpretare

Potrivit modului in care au fost elaborati, factorii sunt independenti deci ofera fiecare o informatie suplimentara.

Se elimina din interpretare factorii care se situeaza in zona de semnificatie psihologica zero, adica in intervalul de note 4, 5, 6, aceasta reprezentand media.

Un alt pas in interpretarea protocolului unui subiect il reprezinta interpretarea notelor extreme ale factorilor cu cele mai mici respectiv cele mai mari note standard. Consideram ca acestea sunt trasaturi care, cu o probabilitate mai mare decat celelalte, il caracterizeza pe subiect in virtutea principiului extremitatii propus de Paunonen si Jackson (1985). Asa cum am vazut in cursul trecut potrivit acestui principiu cu cat o trasatura este mai extrema, adica se situeaza mai aproape de unul sau altul din cele doua capete ale continuumului bipolar, cu atat trasatura respectiva este mai predictiva.

Pasul urmator consta in a interpreta in conexiune diversele adjective care descriu factorii, fie prin augumentarea acelora care se repeta in consonanta, fie prin excluderea acelora care apar prin disonanta (manualul chestionarului contine descrieri ale acestor dimensiuni realizate pe baza unor adjective).

Cattel precizeaza faptul ca numai prin interpretarea in conexiune a semnificatiile tuturor factorilor se poate realiza o predictie valida cu privire la o trasatura primara sau alta din cadrul profilului psihologic rezultat. De exemplu, ar trebui ca semnificatia factorilor O si Q4 sa concorde in cazul unui subiect nevrotic, in sensul ca la ambii factori subictul ar trebui sa se situeze in zona defavorabila care semnifica o anxietate generala crescuta.

Ultimul pas consta in desprinderea semnificatiei unice a profilui individual prin interpretarea acestuia in lumina informatiilor provenite din alte surse: alte chestionare, observatie, date biografice, interviu etc.

Cattel funizeaza si o alta modalitate, mai rapida dar si mai grosiera de valorificare si de interpretare a datelor provenite din administrarea chestionarului 16PF. Este vorba de posibilitatea de a extrage patru factori secundari care echivaleaza cu trasaturile de suprafata. Acestia sunt: Factorul I - Adaptare vs. anxietate; factorul II - Introversie vs. extraversie; factorul III - Emotivitate vs. dinamism; Factorul IV - Supunere vs. independenta. Unii dintre cei 16 factori sunt repartizati pe cei patru factori de ordinul doi. Factorii de ordinul doi se obtin prin insumarea notelor standard, obtinute de subiect la acei factori primari alocati. Inainte de a fi adunate notele standard se pondreza functie de contributia fiecurui factor primar la factorul secundar respectiv. Aceste ponderi sunt furnizate de manualul testului.

Pentru seminar (tutorial), privitor la prelucrarea si interpretarea testului studentii vor consulta Minulescu, op. cit., in special, p. 243-244.

CHESTIONARUL CATTELL PENTRU DETERMINAREA NIVELULUI DE

ANXIETATE

Se mai numeste ''Foaie de auto-analiza''. Este un test care desi a fost validat pe cazuri de nevroze si psihoze poate fi utilizat in selectie si orientare scolara si profesionala pentru a despista subiectii cu un nivel anormal de anxietate.

Cateva consideratii despre anxietate

Anxietatea este un simptom central in psihopatologie iar aprecierea sa ridica probleme serioase. Exista o relatie neliniara intre anxietate si capacitatea adaptativa a subiectului fata de exigentele mediului. S-a constatat in psihologia muncii ca persoanele cu un nivel moderat de anxietate sunt mai constiincioase decat cele lipsite de anxietate sau decat cele cu grad inalt de anxietate. Un nivel de anxietate moderat, combinat cu un nivel peste mediu al capacitatii intelectuale reprezinta un bun temei pentru un prognostic favorabil in multe tipuri de activitati umane.

Definita drept teama fara obiect, anxietatea se distinge prin trei caracteristici: sentimentul iminentei unui pericol, alerta psihica generalizata fata de un pericol imaginar, sentimentul de neputinta in fata pericolului real sau imaginat. Anxietatea ca traire subiectiva este insotita de o serie de semne somatice: dificultati respiratorii si cardiace, contractii, paloare, etc. Se deosebeste de angoasa al carei tablou simptomatic cuprinde o mai mare intensitate a semnelor somatice. Se deosebeste de nevroza, la ultima incapacitatea adaptativa si rigiditatea optiunilor fiind mult mai manifeste. De altfel cercetari bazate pe analiza factoriala au relevat existenta unui factor oblic (a carui corelatie este diferita de zero) in raport cu nevrotismul (UI23) care imbrca o simptomatologie specifica: tensiune psihica, lipsa increderii in sine, teama de a nu gresi, instabilitate, semne psihosomatice, ca de ex. tremurul extremitatilor. Acest factor, anxietatea, are indexul universal UI24. Nevrotismul este o trasatura unitara, o trasatura sursa, pe cand anxietatea este mai degraba efectul sumatoriu al unor factori sursa, ca cei care vor fi enumerati in continuare. Deci factorul anxietate este secundar si rezulta din combinarea urmatorilor cinci factori primari: Q3-constiinta de sine, C-forta eului, L- suspiciune, tendinta paranoida, O-culpabilitate si Q4-tensiune ergica.

In conceptia lui Cattell anxietatea implica o stare tensionala interioara, instabilitate, lipsa curajului in fata vietii, precum si o componenta psihosomatica.

Prezentate in mod succint, continuturile factorilor sursa sunt urmatoarele:

1. Constiinta de sine (Q3), nivelul de integrare al comportamentului in jurul unui sentiment de sine unificator.

2. Forta eului (C) - exprima capacitatea de control imediat si de a exprima tensiunile intr-un mod adaptat si realist. Un eu ingrijorat si apasat, incarcat este un eu anxios. Pe de alta parte o anxietate ridicata impiedica maturizarea eului si il determina sa regreseze.

3. Insecuritate sau tendinte paranoide (L). Lipsa de securitate alimenteaza comportamentele compensatoare: idei de grandoare, de persecutie, subiectul devine procesoman, extrem de orgolios.

4. Inclinatie spre culpabilitate (O) caracteristica centrala este un sentiment de nedeminitate.

5. Tensiunea ergica. Exprima gradul in care anxietatea apare ca o presiune exercitata de pulsiunile nesatisfacute; ea se manifesta printr-o inclinatie catre emotivitate, incordare, nervozitate.

Descrierea probei

Chestionarul de anxietate este compus din 40 de itemi dintre care primii 20 sunt destinati investigarii formei manifeste (A) iar ultimii 20 sunt alocati formei voalate, indirecte a anxietatii (B). Testul se prezinta ca un caiet cu patru pagini. Prima pagina contine instructiuni si exemple de itemi. Celelate doua pagini contin cele doua grupari de itemi. Pe ultima pagina este tiparit un tabel de interpretare unde se centralizeaza scorurile la test si unde acestea sunt transformate in scoruri stanfdard.

Modul de repartizare a itemilor pe factori in cadrul fiecarei jumatati tine seama de ponderea fiecarui factor primar si este urmatorul: Q3 - 4 itemi, C - 3 itemi, L - 2 itemi, O - 6 itemi, Q4- 5 itemi.

Administrarea, corectarea si interpretarea testului

Aplicarea testului nu necesita mai mult de 5-10 minute si are loc individual sau colectiv. Examinatorul evita termenul de anxietate si ii prezinta subiectului testul ca pe o foaie de autoananliza.

Corectarea testului se realizeaza cu aj. grilelor. Notelor brute pentru fiecare factor sursa li se aplica corectii de varsta si sex.

In interpretarea testului se tine seama atat de nota de anxietate globala, atat de aspectul direct sau de cel manifest cat mai ales de notele standard corectate pe fiecare factor, pentru a decela sursele de anxietate ale subiectului. Astfel o astfel de sursa se poate origina in pulsiuni refulate (Q4), intr-un eu slab (C) sau intr-o lipsa de securitate sociala (L) etc

CHESTIONARUL DE PERSONALITATE PENTRU NIVEL SECUNDAR (H.S.P.Q.) HIGH SCHOOL PERSONALITY QUESTIONNAIRE)

A fost elaborat de catre R. B. Cattell si H.B. Beloff. Se aplica subiectilor intre 12 si 17 ani.

Descrierea probei

Investigheaza 14 factori de personalitate care s-au dovedit experimental a fi independenti Fiecaruia dintre ei ii sunt alocati 10 itemi. Chestionarul are doua forme paralele A si B samanator probei 16PF.

Factorii de personalitate masurati de chestionar sunt urmatorii: A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, O, Q2, Q3, Q4. Studiul corelational al acestor factori cu cei din 16 PF a relevat suprapunerea continutului lor. De aceea simbolurile alocate sunt cele din Indexul Universal. Remarcam ca in acest chestionar nu se mai regasesc urmatorii factori prezenti in 16PF: L, M, N, O. De asemenea apar in plus fata de 16 PF factorii: D (temperament flegmatic, greoi - excitabilitate) si J (coasthenia-zeppia; partcipant-individualist).

Date despre caracteristicile psihometrice ale chestionarului

Manualul testului furnizeaza date privitoare la relatia dintre magnitudinea factorilor si succesul si/sau interesul intr-o serie de activitati: scolare, sportive. Alte studii se refera la relatia factorilor HSPQ cu adaptarea scolara, cu aptitudinile de conducere sau cu comportamentul delicvent. Rezulta ca testul HSPQ are bune rezultate in psihodiagnosticul subiectilor adolescenti.

Validitatea conceptuala a probei rezida intr-o serie de studii intreprinse de Cattel si Sealy (1966), Shaie (1966), Bernie (1968), s.a. care au relevat ca unele aspecte majore ale personalitatii se schimba in cursul adolescentei, pe masura ce sex - rolurile se diferentiaza, cu o amplitatudine care tine de sex. Astfel in cursul adolescentei creste nivelul de sociabilitate de dominanta si de adaptare sociala, dar acest progres are loc in intervale diferite si cu o dinamica diferita pentru baieti si fete. Aceste modificari sunt mentionate de obicei la nivelul fiecarui factor.

Atfel la nivelul factorului A (ciclotimie - schizotimie), s-a constatat ca de la 11-17ani are loc o crestere a sociabilitatii si o reducere a sentimentului de insingurare. La baietii peste 18 ani are loc o crestere a obiectivitatii si in general a scepticismului. Fetele inregistreaza in acelasi interval un declin slab catre ciclotimie (mai vorbarete, mai comunicative).

Privitor la factorul B-are loc o crestere stadiala a inteligentei, mai marcanta intre 11-15 ani.

Factorul C (forta eului) nu inregistreaza nici o crestere semnificativa la nici unul dintre cele doua sexe.

Factorul D (flegmatic - excitabil). S-a constatat ca intre 11-17ani are loc o scadere a excitabilitatii si nesigurantei paralel cu o crestere a identitatii personale.

Factorul E (submisie - ascendenta sau supunere / dominanta). S-a constatat ca la fete dominanta creste intre 11-17 ani, apoi (18-23 ani) scade catre submisie . Dimpotriva, la baieti aceasta trasatura sursa creste intre 18-23 de ani.

Factorul F (insusirea de fi expansiv sau non expansiv, taciturn). Creste constant in intervalul 11-17 ani, apoi intre 17-19 ani urmeaza o faza de platou, dupa care urmeaza o scadere a expansivitatii. Adultii nu mai sunt atat de exuberanti.

Factorul G (forta - slabiciunea supraeului). Nu s-a consatat nici o tendinta.

Factorul H (timiditate - indrazneala). Are loc un usor declin al timidatii odata cu varsta.

Factorul I (realismul - lipsa de realism) inregistreaza o crestere a realismului in preadoloscenta la baieti, iar la fete intre 15-18 ani.

Factorul J (coashenia-zeppia). Are loc o crestere a participarii la grup, mai intensa la fete comparativ cu baietii.

Factorul O (incredere in sine - ingrijorare). Sentimentul culpabil, temator este mai relevant la fete si scade mai semnificativ la baieti.

Administrarea si interpretarea testului

Chestionarul se administreaza individual sau colectiv sub forma unui caiet impreuna cu o foiae de raspuns. Vocabularul testului este la nivelul de intelegere de 11 ani, totusi daca subiectii au dificultati de intelegere este recomandabil ca intrebarile sa fie citite. Pentru a evita ramanerile in urma ale unor copii si pentru a pastra un ritm convenabil de lucru, examinatorul face apeluri reanoite cu privire la momentul unde ar trebui sa se gaseasca subiectii. Scorurile brute la nvelul fiecarui factor sunt raportate la un etalon cu 11 clase normalizate. Se considera ca intervalul 3-7 corespunzator sumei dintre medie si plus sau minu abaterea standard egala cu 1 ar cuprinde varianta normalitatii. Devin semnificative scorurile care depasesc 7 sau sunt mai mici decat trei.

Interpretarea rezultatelor la test implica doua directii care nu ar trebui sa fie disjuncte ci mai degraba complementare: a) interpretarea bazata pe descrierile factorilor furnizate de manual; b) predictia unui anumit tip de comportament (scolar, sportiv) pe baza ecuatiilor de predictie. De asemenea, principiile precizate la 16PF sunt si aici valabile.

Redam in anexa 1 dupa Minulescu (1996) descriptia factorilor

CHESTIONARUL C.P.I. (CALIFORNIA PSYCHOLOGICAL INVENTORY)

A fost realizat de directorul Deparatamentului de psihologie de la universitatea Bekeley, Harrison G. Gough in 1965. Proba inaugureaza in optica de realizare a chestionarelor o directie noua.

El este destinat in mod expres psihodiagnosticarii personlitatii normale. Harrison Gough a avut intentia de construi un instrument destinat normalitatii psihice pornind de la realitatile fiintei normale, obisnute. C.P.I. difera nu numai de MMPI (Inventarul Minnesota) dar si de chestionarul 16 P.F care, de asemenea, vizeaza structura personalitatii normale.

Spre deosebire de directia factorialista care pleaca de la un model conceptual al personalitatii pe baza caruia identifica trasaturile, adica factorii de personalitate, pe cale statistica, H. GAUGH a preferat sa utilizeze acei termeni discriptivi din limbajul natural pe care oameni ii utilizeaza in atribuirile lor reciproce. El le-a numit concepte populare. Gough nu cauta o anumita tipologie sau o anumita dimensiune psihica la care persoana sa fie raportata Deci el nu adopta o teorie formala ci se sprijina pe aceste concepte populare care apar in mod curent interrelationarea sociala, care se pot gasi in toate culturile si toate societatile. Poptrivit acestei pozitii, arata el, termenul dominant a fost utilizat de Plutarh pentru a-l caracteriza pe CEZAR dar il putem utiliza si noi pentru a descrie comportamentul unei persoane dominante din viata publica contemporana. Pe de alta parte termenul are aceeasi conotatie oriunde, la noi si in Zanzibar.

Metodei de realizare a chestionarului si chestionarului insusi i s-au adus cateva critici carora Gaugh le-a raspuns cu promtitudine. Iata cateva dintre ele:

1) Termenii ''populari'' nefiind definiti univoc ( asa cum a facut Cattell) pot fii interpretati diferit de utilizatori in virtutea propriilor lor ideosincrazii. Gaug raspunde ca inadevar termenii nu sunt atat de precisi, dar utilizarea lor prezinta avantajul ca prin ei se realizeaza dezideratul fundamental al chestionarului si anume acela de a facilita comunicarera intre psihodiagnostician si subiect. Ei pot comunica astfel intr-un limbaj uzual. Studii interculturale au arata ca instrumentul este relevant indiferent ca este utilizat in Japonia sau in Romania.

2) Lipsa de independenta a scarilor. Inadevar scarile, adica grupurile de itemi nu sunt prea independente continuturile lor suprapunandu-se partial. Acest lucru a fost constatat prin anliza corelationala. Scarile C.P.I. coreleaza foarte inalt, totusi Gaug sublinieaza ca din cercetarile facute pe datele rezultante din aplicarea chestionarului, a rezultat ca totusi chestionarul are o buna validitate de construct deoarece opereaza cu concepte din zona normalitatii. El este un excelent instrument de investigare a persoanei asa cum este ea, cum simte, cum gandeste in imprejurarile cele mai obisnuite ale vietii, in primul rand in imprejurarile sociale deoarece persoana traieste in primul rand in contexte sociale.

Primele scari ale chestionarului sunt publicate de Gough in 1948. In 1951 apare prima editie cu 15 scale, iar 1972 apare editia cu 18 scale alcatuita din 462 itemi, prima avand 480. (Despre varianta din 1987 care are 20 scale si 462 itemi gasiti informatii in Horia Pitaru si Monica Albu, Inventarul psihologic California -prezentare si rezultate experimentale, Revista de psih. nr. 3-1993. Este vorba de modelul cuboid de interpretare a chestionarului unde se opereaza cu trei vectori).

Varianta 1972 este cea mai cunoscuta si mai usor de administrat. Cele 18 dimensiuni de personalitate sunt grupate in 4 categorii mari:

Prima categorie include primele 6 dimensiuni (scale) care releveaza impreuna ceea ce se numeste competenta interpersonala, adica potentialul de afirmare al persoanei in context social si care angajeaza siguranta de sine, imaginea de sine, adecvarea interpersonala etc. Desi se foloseste termenul de factor, acesta trebuie pus intre ghilimele deoarece nu toate aceste trasaturi sunt obtinute prin analiza factoriala, marea majoritate fiind construite pe baze rationale (metoda rationala intuitiva). Primii sase factori sunt: dominata-Do, capacitate ade statut-Cs, sociabilitate-Sy, prezenta sociala-Sp, acceptarea de sine-Sa, starea (sentimentul) de comfort sau de bine-Wb,

A doua categorie in care sunt grupate urmatoarele sase scari indica optiunile valorice si maturitatea, respectiv nivelul de integrare in sistemul valorilor adica in ce masura aceste reguli care functioneaza la nivelul societatii sunt interiorizate ca fiind ale noastre. Scarile incluse sunt: responsabilitatea-Re, socializarea -So, autocontrolul-Sc, toleranta-To, tendinta de a face impresie buna -Gi, alinierea, conformarea la modelul comun de comportare al celorlalti oameni,comunalitatea- Cm.

A treia categorie cuprinde urmatoarele trei scale in care potentialul de realizare personala si de focalizare pe valorile intelectuale se exprima cu o anumita pregnananta: realizarea prin conformism -Ac, realizarea prin independenta-Ai, eficienta intelectuala (eficacitate)-Ie.

A patra grupa are in componenta scale care evaluaeza: stilul personal si anume inclinatia sau intuitia psihologica - Py, flexibilitatea - Px, feminitatea - Fe (aceasta scara este pentru feminitate /masculinitate).

Administrare

Mod de aplicare: chestionarul se compune din 462 itemi. Poate fi administrat in colectiv sau individual, persoanele trebuie sa aiba un nivel de instruire general, sa inteleaga sensul intrebarilor. Modalitatea de raspuns este de a face o cruce pe o foaie de raspuns la adevarat sau fals in casutele A-F dupa cum unul sau altul dintre raspunsuri este acela care se potriveste subiectului. Subiectii, printr-un instructaj prealabil care ocupa prima pagina a chestionarului, sunt atentionati sa raspunda cat mai sincer alegand primul raspuns care le vine in minte, nezabovind prea mult in alegerea raspunsului si nelasand itemi fara raspuns .Prelucrarea foii de raspuns se face fie cu ajutarul calculatorului. Se citeste foaia cu aj scanner-ului, o duce intr-un interpretator si fiecarei scale ii este alocata o cota bruta care reprezinta totalizarea punctelor corespunzatoare raspunsurilor semnificative intrunite de subiect. Raspunsurile la unii itemi sunt semnificative daca au valoarea ''Nu'' iar la altele valoarea ''Da''. Varianta clasica este de a utiliza grile de corectie ca si la 16P.F. Cotele brute sunt transformate in note standard, de obicei in note T care au media egala cu 50 si abaterea standard egala cu 10. Prin unirea nivelurilor intrunite de subiect la fiecare scala se obtine un profil grafic pe baza caruia se face interpretarea.

Principii de interpretare

Persoane antrenate si calificate in C.P.I., interpreteaza profilurile pe baza unor ipoteze care sunt controlate parcurgand o serie de etape care conduc catre o perspectiva structurala asupra subiectului. Intrepretarea unei sacle se efectueaza numai prin intercorelatie cu profilul in ansamblu si cu alte scale. Etapele interpretarii sunt urmatoarele:

a) Validarea protocolului. Se procedeaza mai intai la o validare simpla controland daca subiectii au raspuns la toate intrebarile, alegand pentru fiecare una dintre variantele de raspuns. Interpretarea unui protocol incomplet are o scazuta validitate. Se controleaza de asemenea daca exista o predominanta a raspunsurilor ''Da'' sau ''Nu'' care ar reliefa un anumit montaj al subiectului, care de asemenea ar invalida protocolul.

Urmeaza apoi o validare prin scale specializate: Wb,Gi,Cm. De ex. daca un protocol intruneste la factorul Gi un scor sub 20 il vom interpreta cu multa prudenta. La scara Wb tendinta de falsificare se pune in evidenta daca se obtine un scor sub 29. In acest caz protocolul trebuie interpretat cu multa prudenta. In general sunt doua modalitati de falsificare: exagerarea dificultatilor sau negarea lor. Tendinta de a falsifica inconstient raspunsurile mai poate fi evidentiata de scorurile mici la: Sc (self control), To (toleranta), Ai (realizare prin independenta) si Fx (flexibilitate). Scorurile mari la toate scalele dar in special la Gi arata ca falsificarea raspunsurilor a urmarit punerea intr-o lumina favorabila a subiectului.

b) Analiza scorurilor globala a scorurilor T pentru fiecare scala. Prima impresie in interpretarea profilului ne-o da modul in care scorurile sibiectului se situaza deasupra / dedesuptul liniei medii reprezentata de T=50. Daca toate scarile se situeaza peste T=50 atunci putem emite ipoteza ca avem o persoana (personalitate) pozitiva care se adapteaza la exigentele mediului sau de viata. In acest stadiu al interpretarii se tine cont de scorurile extreme, foarte mari si foarte mici.

c) Se pleaca de la gruparea scalelor pe cei patru factori mentionati, prilej cu care vedem in ce masura o grupa este mai dezvoltata decat cealalta si cat de sus, fata de medie, se situeaza factorii respectivi. De exemplu daca la factorul I cu scalele de la Do la Wb, inclusiv, notele standard sunt superiuoare mediei putem emite ipoteza ca subiectul este extrovert, cu motivatie si disponibilitati de afirmare. Pentru cazul cand notele sunt scazute, in special la Sp si Sy presupunem o orientare introvertita.

O serie de studii factoriale au relevat posibilitatea interpretarii pe baza gruparii scalelor dupa alti factori decat cei amintiti:

I. Factorul sanatate mentala, adaptare si conformism social cuprinde scalele: Wb, Re, So, To, Gi, Ac.

II. Factorul eficacitatea interpersonala: Do, Cs, Sy, Sp, Sa.

III. Independenta in gandire si actiune (opusa conformismului si rigiditatii): Ai, Fx, To, Py.

Trebuie sa se tina cont in interpretare de relatia curbilineara intre nivelul unor scale si comportament in virtutea careia notele standard situate desupra mediei au o semnificatie la fel de negativa ca si cele situate dedesubtul mediei.

d) Analiza de pattern tine cont in interpretarea unei scale de relatia acesteia cu un alt grup de scale. Semnificatia unei tendinte se precizeaza prin aportul de semnificatie al altor scale. Astfel Do se interpreteaza in raport cu Gi si Sy, So in raport cu Sc, Rs in relatie cu Cs, etc.

Se procedeaza la analiza adjectivelor care sunt atasate celor doua niveluri (mare- mic) ale fiecarei scale extreme, procedeu prin care se obtine o prima descriere apersoanei.

Un alt pas in interpretare este apelul la ecuatiile de regresie realizate pe anumite ocupatii sau categorii de persoane. Numeroase studii corelationale efectuate cu CPI au aratat ca anumite scale au o valoare predictiva pentru diverse comportamente :academic, delicvent, profesional. Daca un subiect este delicvent, pentru a face diagnosticul personalitatii sale, dupa ce am parcurs pasii enumerati, apelam la ecuatia de regresie pentru a controla in ce masura cele cateva scari care intra in ecuatia de regresie sunt predictibile pentru comportamentul deviant ulterior. Iata o serie de ecuatii de regresie construite de Gough (1964):

Reusita scolara pentru baieti = 24.737 + .45 Cs - .344 Sp + .373 So - .31 Gi + .175 Ac.

Reusita scolara pentru fete = 20.116 + .317 Re + .192So - .30Gi + .227Sc + .28 Ai + .24Ie.

Evident ca aceste ecuatii predictive fiind construite pe esantioane normative straine au o validitate limitata pentru populatia romaneasca.

CHESTIONARUL E.P.I (H.J. EYSENCK)

Eysenck are o originala conceptie despre personalitate, fundamentata pe un foarte mare numar de cercetari ce se intind pe mai bine de o jumatate de secol. El a consacrat toate eforturile sale pentru a descifra bazele biologice ale personalitatii. Personalitatea ca si inteligenta, in conceptia sa, au o situatie comuna, sunt configurate printr-un dat genetic care reprezinta aspectul lor genotipic, aspect care doar in limite foarte restrinse poate fi modificat de conditiile fenotipice, adica prin ansamblul factorilor sociali, educationali care determina istoria individuala.

Exista tendinta, in ultima vreme, in rindul unor cercetatorilor americani, de a continua aceste cercetari, in laborator, pentru a identifica anumiti cromozomi responsabili de anumite trasaturi tipologice. Exista insa si cealalta persepectiva, care accentueaza rolul social al educatiei si al invatarii,in dezvoltarea personalitatii.

Eysenck este autorul unu model tridimensional al personalitatii ce cuprinde:

1. extraversia / introversia

2. nevroticismul

3. psihotismul (personalitatea psihotica). La aceasta a treia dimensiune ajunge in 1975, pina atunci operind doar cu primele doua.

Cercetarile lui experimentale au urmarit sa descifreze bazele fiziologice ale acestor dimensiuni fundamentale. Dupa Eysenck personalitatea este suma totala a modelelor comportamentale prezente sau potentiale asa cum sunt ele determinate de mediu si ereditate, precum sI interactiunea functionala a patru mari modele comportamentale:

-cognitiv - se refera in special la inteligenta,

-conativ - se refera la caracter,

-afectiv - se refera la temperament,

-constitutia somatica

Pe de alta parte, personalitatea este, pentru Eysenck, rezultatul intercatiuni dinamice a 4 nivele:

1-nivelul bazal al actelor mentale care apar singular

2-nivelul deprinderilor sau al actelor mentale habituale

3-trasaturile care reprezinta corelatii intre actele mentale habituale

4-tipul de personalitate care rezulta din corelarea trasaturilor de la punctul trei; trasaturi care se consteleaza in sindroame de trasaturi.

Cele 4 nivele corespund unor patru tipuri de factori care au rezultat din analiza factoriala:

1. factorul de eroare corespunde nivelului 1

2. factori specifici corespunde nivelului 2

3. factori de grup corespunde nivelului 3

4. factori generali, primari - primii care se extrag prin analiza factoriala.

In conceptia lui Eysenck factorii primari sunt niste trasaturi continue unde persoanele se situeaza intr-un capat sau altul al acestui continuum. El crede in analiza factoriala, considerand ca cel putin in aceasta etapa este singura metoda care poate conduce la determinarea anumitor invarianti si trasaturi constante ale firii pe baza carora personalitatea sa poata fi explicata in mod pertinent.

Eysenck completeaza ca explorarea personalitatii nu se rezuma doar la aplicarea analizei factoriale ci aceste date trebuie sa fie completate cu informatii din alte surse: evaluari, autoevaluari, informatii anamnestice si nu in ultimul rind cu rezultatul unor cercetari experimentale. Deci, deseori cand descriem tabloul unuia sau altuia dintre acesti factori, se ataseaza drept trasaturi sau caracteristici ale personalitatii respective: modul cum indeplineste anumite sarcini, cum raspunde, timpul de reactie, desenul in oglinda etc.

In "Biological bases of personality" (1967) Eysenck semnalizeaza importanta bazei biologice a personalitatii si a aportului limitat al influentelor mediului care reusesc doar usoare schimbari, un fel de poleiala asupra personalitatii deoarece cind situatiile de criza impun manifestarea fortata, acest invelis dispare si personalitatea se manifesta in toata ''goliciunea'' ei genotipica (acest lucru se intimpla mai ales cind personalitatea se indreapta spre patologie).

Eysenck leaga tipurile psihologice de nivelurile de activare ale diverselor parti ale creierului. Astfel, rezulta o serie de date cu carater experimental:

- introversia / extraversia ar fi influentata de sistemul reticulat activator ascendent

- nervrotismul este influentat de un grad mai mare de activare al sistemului limbic

- psihoticismul este bazat pe sistemul hormonal, androgin, pe glandele endocrine, care determina caracterul masculin.

Cauzalitatea genetica a personalitatii se manifesta prin carateristicile fiziologice, hormonale si neurologice. Ereditatea se manifesta ca predispozitie a organismului de a raspunde intr-un anumit fel la stimulii mediului. Comportamentul observabil este ceea ce inregistram fie cu chestionare, fie prin observatie directa ceea ce reprezinta mai degraba o sinteza a diferentelor constitutionale in interactiune cu mediul.

Descrierea celor 3 superfactori ai personalitatii:

1. Extraversia / introversia - semnifica capacitatea de afirmare, sociabilitatea, energiea, dominanta. Aceste descrieri sunt manifestarile fenotipice, deci nu genotipice, ale personalitatii. Personalitatii de tip extravert ii este proprie tendinta de a dezvolta simptomele isteriei de conversie, tendinte ipohondrice. Ea are un trecut profesional defavorabil (schimbarea frecventa a locului de munca, a institutiei, absenteism etc), manifesta o mai mare probabilitate de accidentare, are dureri, neplaceri fizice. Din punct de vedere constitutional dimensiunea orizontala prevaleaza in raport cu cea verticala, aceasta persoana este mai degraba picnica. Nivelul de performanta generala este scazut dar aceasta persoana are tendinta de a se supraevalua, de a-si supraevalua rezultatele.

Eysenck incearca sa faca o conexiune intre tipologia sa si cea freudiana subliniind ca extravertitul pare sa aiba o predominanta a Id-ului (corespondentul inconstientului).

Introvertitul pare sa aiba o dominanta a Superego-ului, cealalta extrema a unui acelasi continuum. El trateaza aceste 2 concepte ca fiind capatele extreme ale aceleiasi dimensiuni. Introvertitul are ca intentie fenotipica predispozitia la anxietate, la depresie, preocupari obsesionale si este apatic. Are sentimente de inferioritate, tulburari de somn si in general o capacitate de afirmare redusa. Constitutional predomina dezvoltarea pe verticala in detrimentul celei pe orizontala, el este mai degraba un leptosom. Are o inteligenta buna, este persistent si limpede in gindire, cu un nivel de aspiratie inalt dar, in genera,l se subestimeaza.

2. Nevrotismul = instabilitate emotionala. Se caracterizeaza prin anxietate depresie, autoapreciere deficitara, timiditate, reactii emotionale puternice, capacitate de adaptare slaba si aceasta capacitate de adaptare slaba este determinata de predispozitia de a avea reactii rationale, adica necumpanite sau rigiditate in comportament.

Combinarea cu dimensiunea introversiune/extraversiune furnizeaza informatii utile, atunci cind vom dori sa interpretam mai nuantat rezistenta la chestionar:

- instabilul extravertit. In aceasta instabilitate combinata cu extraversiune subiectul se caracterizeaza prin neliniste, sensibilitate, excitabilitate, agresivitate

- instabilul introvertit are reactii emotionale lente si slabe, are capacitate de a-si reveni rapid dupa anumite emotii. Nevroticul este considerat de Eysenck o persoana cu inteligenta sub medie si tot sub medie se situeaza din punct de vedere al continutului emotional al acuitatii senzoriale si al capacitatii de a se afirma. Nu este un tip cu inteligenta scazuta ci mai degraba cu randament scazut, datorat dificultatilor sale de a se concentra, deoarece este instabil emotional, ii este foarte greu sa se concentreze un timp indelungat asupra unei probleme, este sugestibil, lipsit de persistenta, lent in actiune si gindire, nesociabil. In general tinde sa reprime faptele neplacute, deci in loc sa incerce sa le caute rezolvarea el mai degraba le sterge din amintire, le refuleaza.

3. Psihoticismul - este cea mai complexa dimensiune si se caraterizeaza prin agresivitate, egocentrism, comportament antisocial, lipsa de empatie, impulsivitate, uneori chiar cruzime, solitudine, preferinta pentru lucruri ciudate, neobisnuite.

Unele studii intreprinse de Eysenck si colab au arata ca desi aceasta terminologie utilizeaza concepte patologice poate foarte bine sa descrie variatia comportamentului uman intre limitele normalitatii.

Chestionarul lui Eysenck a dus la elaborarea mai multor chestionare care operationalizeaza conceptia sa despre personalitate:

- in 1952 elaboreaza MMQ - chestionar ce contine o scara pentru nevrotism cu 40 de itemi.

- in 1959 realizeaza MPI - chestionar ce contine scale pentru nevrotism si extraversie / introversie.

Interpretarea scalelor trebuie sa paseasca dincolo de statistica, conectind aceste dimensiuni, factori la conceptele teoretice, fapt ce ar echivala cu fundamentarea interpretarii pe validitatea de continut dar si apelindu-se la datele de laborator. este esential sa treac de la fenotip la nivelul constitutional temperamental, adica la genotip deoarece la Eysenck ce are valoarea explicativa cea mai mare in domeniul personalitatii este baza biologica.

- in 1964 elaboreaza EPI - instrument de contine o scala de minciuna (L) cu 9 itemi. El are 2 forme A si B, fiecare cu 57 de itemi. Itemii au fost formulati special,intr-o terminologie accesibila pentru a face chestionarul administrabil, aplicabil unor subiecti cu nivel de instructie mai scazut.

Este o miscare a investigatiei de la ceea ce subiectul afirma in chestionar, si care este comportamentul sau observabil, catre aspectele, factorii rezultati din analiza factoriala si de la ei catre bazele biologice ale personalitatii. Explicatia merge in sens invers, bazele biologice ale personalitati sunt cele cu valoarea explicativa cea mai mare, care explica factorii si variabilitatea comportamentului uman.

Chestionarul E.P.I se administreaza individual sau in grup. Este format din trei pagini. Pe prima sunt tiparite instructiunile de administrare, pe celelate doua, itemii chestionarului. Corectarea se realizeaza pe baza de grile. Scorurile brute devin semnificative prin raportarea lor la tabele de norme, de obicei formate din trei clase normalizate: pragul inferior, superior sI media.

Chestionarul va fi studiat amanuntit sI aplicat la seminar, respectiv in cadrul tutorialului.

Inventarul de temperament Guilford-Zimmerman

Pornind de la metoda interviului clinic si anamnestic Guilford construieste incepand cu 1950 o serie de chestionare fie singur sau impreuna cu alti autori. Chestionarul reprezinta rezultatul unor cercetari atat in domeniul personalitatii, la care ne-am referit succint intr-un curs anterior, cat si in domeniul statistic privind intercorelatiile itemilor mai multor tipuri de chestionare. In urma acestor cercetari Guilford identifica 13 factori:

-factorul S-introversie sociala

-factorul T-introversie cognitiva

-factorul D-depresie, tendinta cicloida

-factorul R-rathimie, autocontrol, cenzura ,retinere.

-factorul G-activism general

-factorul A-ascendenta-submisie

-factorul M-masculinitate,feminitate

-factorul I-inferioritate

-factorul N-nervozitate

-factorul O-obiectivitate

-factorul CO-cooperare

-factorul AG-agreabilitate

Unul din inventarele de personalitate este cunoscut cu initialele STDCR care acopera primii 5 factori enumerati, factori pusi in evidenta prin analiza factoriala care a fost aplicata pe unele rezultate obtinute la un chestionar de introversie-extroversie. Un alt chestionar este GAMIN. El masoara 5 factori. Ultimii 3 fac obiectul GMPI. In 1949 Guilford publica instrumentul in discutie care include 10 trasaturi majore ale personalitatii, 9 dintre ele identice cu unele din cele 13 deja enumerate. Pentru unele dintre ele s-a schimbat denumirea din considerenate de simplitate si claritate.

Descrierea chestionarului

Cuprinde 300 de itemi tipariti in forma unui caiet. In preambul se explica subiectilor modalitatea de lucru si li se solicita colaborarea si sinceritatea. Chestionarul este insotit de o foaie de raspuns pe care, la numerele de ordine corespunzatoare itemilor, sunt tiparite cele trei modalitati de raspuns: Da, ?, Nu.

Pe verso este configurat profilul in note T, separat pentru barbati sI femei, avand pe verticala notele T cu scorurile brute echivalente iar pe abcisa cei 10 factori. In dreptul fiecarui factor pe verticala sunt trecute notele brute corespunzatoare notelor T.

Prin corectarea chestionarului cu doua file, fiecare factor este reprezentat de un punctaj brut. Examinatorul incercuieste punctajul brut pentru fiecare factor pe foaia de profil situat in dreptul notei T corespunzatoare iar prin unirea acestor cerculete se obtine profilul subiectului.

Factorii chestionarului Guilford-Zimmerman sunt:

"G"-activitate generala , 30 de itemi .

Notelor mari T corespund: -placerea pentru viteza, graba, vitalitate, insusirea de fi plin de viata, productivitate, eficienta.

Notelor mici T le corespund urmatoarele insusiri:

-lentoare

-tendinta de a cumpani mult

-tendinta fatigabila, de a obosi usor , deci ineficienta

"R"-rathimie , autocontrolul , cenzura , retinerea

Note mari T semnifica:

-seriozitate

-deliberare , tendinta de a cumpani mult.

-perseverenta

Notele mici semnifica:

-indiferenta

-impulsivitate

-excitabilitate

"A"- ascendenta.

Note mari semnifica:

-autoaparare (tendinta de a nu-si recunoaste vina nici atunci cand gresesc , de a fi mereu in expectativa si a nu admite nici un prejudiciu al propriului eu)

-tendinta de a conduce, de a domina.

-capacitatea de a vorbi in public , de a nu se pierde , de a nu ezita.

-stapanire de sine

Note mici inseamna:

-supusi

-docili

-ezitanti

-tendinta de a evita cu multa precautie sa vorbeasca in public , sa-si asume conducerea.

" S"-sociabilitatea.

Notele mari semnifica:

-capacitate de a lega usor prietenii

-nevoia de contact social

Notele mici:

-sunt proprii subiectilor care au putini prieteni

-sunt timizi

-manifesta introversie sociala. (De aceea in prima clasificare, cea cu 13 factori, acest factor se regaseste si sub denumirea de introversie sociala).

"E"- echilibru, stabilitate emotionala.

Note mari:

-subiecti egali in dispozitie

-optimisti

-calmi.

Note mici semnifica:

-subiectii au fluctuatii in dispozitii, cand veseli cand tristi

-sar de la o extrema la alta

-mai degraba pesimisti, balanta inclinand in aceasta directie

-au cateodata stari de exaltare , reverie

-excitabilitate adica tendinta de a se lasa usor antrenati de evenimente

-susceptibilitate

-sentimente de vinovatie

-neliniste

-singuratate

-proasta sanatate.

"O"- obiectivitate .

Note mari

- subiecti de tip "piele tabacita".

-se lasa greu atinsi

-au capacitatea sa judece clar, obiectiv, actiunile oamenilor.

Notele mici - specifice hipersensibililor (Hipersensibilii apreciaza injsust relatiile lor, au tendinta de a exagera semnificatia evenimentelor, nu sunt obiectivi in aprecierile .Hiposensibilii -tin foarte mult la ironii, glume grosolane)

-centrati pe ei insisi, suspiciosi

-ghinionisti

-totul li se intampla numai lor.

-tendinta de victimizare -semn al imaturitatii emotionale; persoanele care vor sa atraga atentia, sa castige simpatia, mila celorlalti. Poate sa fie specifica tipului histrionic.

-slabiciune interioara, ei sunt ca niste clopote din acelea mari care rezoneaza la cea mai mica atingere a evenimentelor, sunt mai degraba firi hipersensibile.

"F"- prietenie

Notele mari :

-toleranta la actiuni ostile , pina la acceptare

-respectul pentru ceilalti.

Notele mici :

-proprii artagosilor, beligerantilor, persoanelor ostile, cu resentimente, cu dorinta de a domina

-manifesta dispret fata de altii.

"T"- gandire, reflexivitate.

Notele mari :

-specifice persoanelor cu bun simt al observatie

-se observa pe sine si pe altii

-au echilibru mental

Notele mici :

-persoanelor care au gandirea ancorata in concret

-se descumpanesc usor si nu au obisnuinta de a reflecta indelung asupra faptelor.

"P"-relatii personale

Notele mari :

-proprii persoanelor care tolereaza oamenii

-au incredere in institutii sociale

-nu barfesc.

Notele mici :

-persoanelor care vaneaza greselile

-care critica institutile

-sunt suspicioase

-manifesta un nivel scazut.

"M"-masculinitate/feminitate

Note mari:

-persoane care manifesta interes pentru activitati masculine

-nu de dezgusta usor

-sunt aspre

-manifesta o doza de duritate

-isi pot controla si retine expresia emotiilor

-manifesta dezinteres pentru imbracaminte si o lipsa de stil.

Note mici:

-au interes si preocupari pentru activitati feminine

-se dezgusta usor

-tematoare

-romantice

-isi exprima emotiile fie prin mimica (persoane cu tendinta histeroida)

-tendinta de a atrage atentia

-tendinta de a-si exprima printr-o mimica vie sentimentele

-tendinta de a falsifica realitatea (uneori intr-o stare semiconstienta, nu neaparat constienta, dintr-un viu interes de a face realitatea sa semene cu propriile dorinte, asa face copilul).

-maturitate sociala.

-exprimarea emotiilor se face datorita unei propensiuni

-nevoia de a comunica si altora ceea ce simt

Interpretarea protocolului

Mai intai se valideaza protocolul. Daca pentru un factor subiectul a incercuit mi mult de trei '' ? '', atunci interpretarea scarii respective trebuie efectuata cu prudenta. In instructiuni este absolut necesar sa se specifice subiectilor ca nu trebuie abuzat de semnele de intrebare, adica pe tot parcursul chestionarului , 2-3 cel mult.

In urma corectarii cu cele doua grile a foii de raspuns, fiecare factor va avea alocat un punctaj. Punctajul respectiv se transforma in foaia de raspuns in note T. Se unesc punctele corespunzatoare notelor T intrunite de fiecare factor si se obtine profilul S.

Unul din principiile fundamentale in interpretarea profilului chestionarului Guilford-Zimmerman este acela ca factorii nu se interpreteaza separat ci in intercorelatie.

Prin aceasta strategie examinatorul are posibilitatea sa desprinda semnificatii mult mai specifice comportamentului persoanei examinate.

Exemplu: Nota ridicata la factorul G va augumenta toate celelalte semnificatii pozitive ale celorlalti factori. Daca persoana are un mare nivel al activitatii generale, atunci, cu privire la un scor ridicat al ascendentei, semnificatia dominarii va fi cu atat mai puternica. La fel valoarea de obiectivitate care semnifica posibilitatea de a aprecia faptele va fi mai bine potentata de o nota ridicata la G.

O nota ridicata la G daca se asociaza cu o nota scazuta de agreabilitate conduce spre imaginea unui stil dur, autoritar, dupa cum daca un grad ridicat de stabilitate emotionala e asociat unei activitati scazute G conduce la ipoteza unui om comod, lenes.

Al doilea principiu este ca, notele T ridicate nu semnifica intotdeauna comportamente pozitive dupa cum notele mici nu semnifica comportamente negative. O serie de studii au aratat ca pentru persoanele de conducere anumiti factori sa nu fie situati nici prea mult in partea de sus iar altii nici prea mult in partea de jos.

In principiu este de presupus ca persoanele din conducere trebuie sa manifeste asa cum ne-am astepta o prea mare deschidere si bunavointa ci dimpotriva nivelul lui P trebuie sa fie mai scazut.

Se pot obtine astfel de profile, adica anumite marje optime privind fiecare factor pentru diferite profesiuni.

Principala acuza adusa chestionarului este faptul ca subiectul poate intui raspunsul favorabil deci are itemii vizibili. Chestionarul este utilizat in selectia profesionala , consiliere profesionala , selectia managerilor.

Anexa 1

Descriptia celor 16 factori majori (informatie preluata din M. Minulescu, 1996)

FACTORUL A - Schizotimie - ciclotimie

Notele standard joase (de la 0 la 3) caracterizeaza un comportament prin aspectele: schizotimie, orgoliu, spirit critic, opozanta, raceala si indiferenta, suspiciune, rigiditate. Polul opus, incepand de la cota standard 7 spre 10, indica un comportament caracterizat prin ciclotimie; individul este bun, amabil, prietenos, serviabil, cu interes pentru ceilalti, bland, increzator, adaptabil si cald. Datele de cercetare indica, pornind de la dihotomia clinica intre psihozele schizoide si dezordinea ciclica maniaco-depresiva, o dimensiune definita quasisimilar si in zona de normalitate psihica, intre raceala afectiva si caldura afectiva Caracteristice ciclotimicului, sunt usurinta cu care traieste, se emotioneaza, interesul marcat pentru semeni si fiinte in general care nu rareori se exprima si in alegerea unei profesii care inseamna contacte interumane si o tendinta de a se conforma convenientelor sociale. Un grup format din persoane de tip ciclotimic este activ, mai putin axat pe critica, cu indivizi mai generosi in raporturile interpersonale. Persoanele de la polul opus sunt mai putin conciliante, prefera lucrurile, cuvintele, viata solitara; sunt introspectivi, apar seriosi, prefera o camaraderie intelectuala. In acelasi timp, sunt mai profunzi in aprecierea altora, mai siguri intr-o activitate care cere precizie, uneori mai inventivi, mai atenti in a-si respecta promisiunile si obigatiile ce le revin.

FACTORUL B - Inteligenta

Scala masoara masoara nivelul mental dar altfel decat testele obisnuite cu care de altfel nu are corelatii semnificative.

Cotele standard scazute indica o sbaba abilitate mentala care atrage dupa sine si a moralitate inferioara, tendinta de a abandona cu usurinta, lipsa de interes pentru subiecte intelectuale, lipsa de cultura in general. Polul opus, de la 7 la 10, in crestere, indica inteligenta vie, constiinciozitate si perseverenta in rezolvarea problemelor, tendinta de a fi cultivat si de a gandi in plan abstract, logic. O nota ridicata la factorul B este incompatibila cu deterioarea umana.

FACTORUL C Forta eului. Tendinta la manifestari nevrotice in general

Instabilitate - stabilitate emotionala. Notele mici sugereaza caracteristici ale unui eu slab: emotivitate, imaturitate afectiv, instabilitate; individul reactioneaza la frustratie intr-o maniera emotionala, este inconstant in atitudini si interese, este excitabil si hiperreactiv, fuge de responsabilitati, abandoneaz usor, este nelinistit, implicat in conflicte, agitat, visator; poate fi implicat in accidente. La poiul opus apar caracteristicile unui eu puternic, matur, calm. Individul este stabil, constant in interese, calm chiar flegmatic sau palcid; realist, se adapteaza faptelor, nu se manifesta usor oboseala nervoasa, nu se amestec in conflicte.

Forta eului definita ca si grad de realizare a integrarii dinamice si a controlului emotional nu este pentru Cattell, o problema care sa tina preponderent de formare si mediu. Tendintele constitutionale fac ca formarea controlului emotional s fie mai dificila pentru unele persoane. Diagnoza diferentiala a felului de a trai frustrarea de exemplu, trebuie sa se raporteze la acest aspect constitutional.

Persoana cu note slabe ala acest factor tinde sa fie cu usurinta contrariat de lucruri si oomeni, traind un sentiment de insatisfactie in familie, scoala sau profesie si are dificultati in pastrarea calmului, si in a se bucura; se descurajeaza usor. In acest sens, la ocest pol apar mai dese reactiile nevrotice generalizate sub forma unor tulburari psihosomatice (tulburari digestive, de somn) sau temeri irationale si comportamente obsesive. Pe de alta parte, in multe cazuri de tulburari de personalitate si de nevroze se intalnesc cote scazute ale factorului C.

FACTORUL E Supunere - dominanta

Notele mici sunt specifice caracterului supus, bland indicand dependenta dar si o naturalete si o bunŕvointa caracteristice, o persoana conformista si usor de dominat. PoIuI opus, indica un comportament agresiv, combativ, incapatanat, sigur de sine, afirmativ, sever, chiar dur sau ostil, auster cu o gravitate afectata. Nonconformist, dar dornic sŕ capteze atenta. Datele empirice indica faptul ca aceasta dimensiune comporta o relativa diferentiere in functie de sex: la femei se manifesta printr-o nuanta mai marcata de ipohondrie, prin tendinta de a atrage atentia dar si de echilibru social, care difera de comportamentullul orientat mai agresiv la barbati. La ambele sexe insa este specific faptul ca o dominanta puternica poate conduce la acel tip de vointa obstinata si chiar spre un comportament antisocial, rebel.

Unele date de cercetare indica faptul ca dominanta tinde sa coreleze cu statutul social, fund mai ridicata la liderii recunoscuti. Astfel de persoane se simt libere sa participe, se angajeaza fara eforturi sau ezitari in problemele de grup, critica deschis imperfectiuniIe.

Notebe ridicate se asociazŕ de asemenea cu comportamentele detip delictual din perioada adolescentei. Noteie scazute se intalnesc adesea Ia nevrotici.

FACTORUL F - Expansivitate - nonexponsivitate

Factorul F este un constituient important ci extraversiei introversiei, cc factor secundar.

PoiuI nonexpansiv indica un comportament moderat, prudent, taciturn, introspectiv cu tendinta spre deprimare si reverie. Subiectul cu note mici se prezinta in general necomunicativ, multumit de sine, legat de vabori personale, lent, reflectant. Polul opus, al expansivitatii, indica un comportament impulsiv, entuziast, vesel, direct, plin de viata, guraliv, expresiv, legat de grup, spontan in reactii.

Nonexpansivii sunt in general crescuti dupa name mai severe, tind spre un plus de moderatie, apar visŕtori, isi rod unghiile.

Expansivitatea coreleaza cu preferinta pentru aglomerari urbane dar si cu pozitia in famibie: Cel mai in varsta tinde spre nonexpansivitate, cel moi tanar spre a fi si cel mai expansiv. Dup perioada adolescentei, expansivitatea prezinta o descrestere, cu un declin mai marcat pentru perioada intre 17 si 35 ani. De asemenea, sunt date care indica faptul ca nonexpansivitatea este asociata cu cresterea nivelului de anxietate.

FACTORUL G Suproeu slab - forta supraeului.

Exista doar o asemanare superficiala cu factarul C pentru ca factorul G este legat in principal de energie si perseverenta.

Notele mici indica un supraeu slab, caracteristizat prin lipsa de toleranta la frustrare. Este un individ schimbator, influentabil, cu a emotivitate generalizata, oboseala nervoasa, iticonstant si nesigur care neglijeaza obligatiile sociale; manifesta dezinteres fata de normele morale colective.

Polul opus atrage dupa sine atitudini de constiinciozitate, perseverenta. responsabiliate personala; subiectul este ordonat, consecvent, atent la oamenii si lucruriie din jur.

Conform denuminii, factorul corespunde in viziunea lui Cattell supraeului psihanalitic prin accentul pus pe consideratia fata de normele morale, prin tendinta de a sustine eul si a frana impulsurile idului. Se poate distinge de stabilitatea emotionala data de factorul C prin faptul ca rezulta dintr-o integrare dinamica adecvata dc-a lungul vietii.

Persoana cu un G ridicat se manifesta ca respectuoasa, metodica, cu o buna capacitate de concentrare, reflectand inainte de a vorbi, preferand compania celor eficienti. Acest pol indic reusita in activitati variate dar care impun perseverenta, regularitate si a buna organizare mentala, iind in genere un prognostic bun pentru succesul profesional, aptitudinea pentru rolurile de lider, popularitate. Polul scazut se asociaza cu tendinta spre disimulare, vagabondaj, incalcare a legii, spre accese de furie nestapanite.

FACTORUL H Timiditate -indrazneala (Threctia - parmia)

Cele doua denumiri provin din aglutinarea termenilor englezi corespunzatori si indica la un pol timiditatea, sensibilitote la amenintare iar la polul opus curajul si lipsa de sensibilitote. PoluI threctia indica un comportament dominat de tendinta de repliere asupro propriei persoane, prudent, rezervat, distant, contemplativ, cu tendinta de a apare acru si rece, dezinteresat de sexul opus, moderot si constiincios dar cu interese limitate cu un redus interes artistic sau afectiv. Persoana are o susceptibilitate ridicata fata de pericol.

Polul parmia indica o sociabilitate gregara, o persoana indrasneata, careia ii place sa intalneasca oameni, care este activa, curojoasa, cu interes pentru sexul opus, impulsiva, frivola, nelinistita, care nu vede usor semnele pericolului, cu interese artistice si cu o bogata rezonanta emotionala. este un factor puternic dominat de ereditate si indica ceea ce Cattell considera a fi un temperament constitutional schizotim, leptosom (C scazut). Replierea pe propria persoana, grija pentru o "bunaconduita poate fi la schizoizi prepsihotici a trasatura diferentiala. Un astfel de comportoment poate fi considerat normal in circumstante traumatizante pentru individ. Sbiectul este excesiv de temator, lent, cu greutati in exprimare care fuge de profesiuni sau de situatii care ii solicita contacte sociale, meticuios, evitand marile reuniuni, preferand un numar mic de prieteni intimi; ii este teama de situatiile noi sau de competitiile publice, este relativ malitios dar atent la sentimentele altora, traieste un sentiment de relativa inadecvare fasa de tot ceea ce se intampla in jur. Persoanele parmia se simt libere sa participe, dar apar prolixe, insensibile, iar in grup tind spre remarci de ordin personal mai degraba decat legate de problema in cauza.

Termenul de threctia vine de la englezescul threat, amenintare indicand o corelatie cu reactivitatea ridicata a sistemului nervos autonom fata de amenintare; opus temenului parmia, care indica predominanta parasimpatica.

FACORUL I Harria - premsia (sensibilitate - asprime, duritate)

Note standard ridicate scazute ( harria) indica un comportament realist dar dur, tipul de persoana care nu se asteapta la lucruri extraordinare de la ceilalti, se bazeaza pe sine, are spirit practic si relativa insensibilitate fata de ceilalti, matur emotional, aspru, chiar cinic, fara simt artistic, reactioneaza prea putin la cspecte estetice (fara ca in mod necesar sa fie lipsit de gust), si nu ia in seama incomoditatile fizice.

Polul premsia, indica un comportament sensibil la estetic, exigent dar nerabddator, relativ imatur emotional; insul cauta ajutorul si simpatia altora, este prietenos, bland, indulgent cu sine si cu ceilalti, dificil de satisfacut in probleme de arta, introspectiv, imaginativ si cu o bogata viata interioara, actioneaza prin intuitie sensibila; in plan social manifesta o relatva frivolitate, dornic sa atraga atentia, este nelinistit, chiar ipohondru.

Notele scazute (polul premsia) coreleaza cu placerea pentru calatorii si experiente noi, cu tendinta spre a imaginatie labila, gustul pentru teatru si cu o relativa incapacitate practica in modul de a-si conduce afacerile in general. Artistii prezinta adesea cote rdicate la acest factor. Factorul este ins sensibil la modele culturale, normele europene fund mai ridicate decat cele americane. De asemenea, exista o diferentiere sexuala: femeile si fetele prezint in genere cote mai ridicate decat barbatii sau baietii. Exista o relatie invers proportionala intre rezultatele muncii in grup si nivelul cotei factorului I: rezultatele tind sa fie cu atat mci scazute cu cat cota medie a indivizilor e mai ridicat, membrii fund descrisi ca lenti in munca de grup, in decizii, actionand inutil, cu tendinta spre remarci de natura emotionala si sociala, negativisti.

Harria reprezinta o dominanta comportamentala a duritatii, masculinitatii si a spiritului practic. Comportamentul este matur social, genereaza solidaritate de grup si realism. Factorul este din categoria celor formati prin influenta mediului si a culturii. Termenul de premsia vine de la expresia engleza protected emotional sensitivity, deci o sensibilitate emotionala protejata, ceea ce echivaleaza cu a implica formarea in interiorul unei culturi rafinate, care protejeaza sensiblitatea si gustul estetic.

Termenul harria vine de la hardness and realism, indicand aspectul de duritate si realism in mediul de formare. Studii comparative si longitudinale indica pentru cotele ridicate la acest factor, asemanari cu sindromul isteriei de conversie, angoasei si ipohondriei; de asemenea, indica o tendinta mai marcata spre forme de angoasa la copiii cu cote inalte la acest factor. Specialistii in psihiatrie, artistii si femeile in genere tind sa prezinte cote mai ridicate. La polul opus se situeaza oamenii politici, cei care conduc si directioneaza, electricienii, mecanicii ₅i contabilii.

FACTORUL L Alexia - protension (shizotimie paranoida - incredere acceptabila)

Comportamentul specific notelor mici ( polul alexia) este caracterizat prin incredere, adaptabilitate, cooperare, absenta geloziei sau invidiei, printr-o gravitate amabila, dar plina de spirit, prin interesul fata de ceilalti. Polul protension (note mari) reprezinta tesiunea: un mod neincrezator, inclinat spre gelozie, indaratnic, suspicios si timid, relativ rigid, dur si indiferent fata de altii.

Note joase caracterizeaza un subiect care se acomodeaza usor, nu cauta rivalitate, se preocupa de tot soiul de oameni, exceleaz in munca de echipa. In general suspicios, individul caracterizat printr-o cota ridicata apare adesea egocentric, rigid in interelatii, interes mai degraba pentru viata sa interioara decat fata de oameni. In general circumspect, este un element tensionant in cadrul unui echipe. Totusi s-a constatat ca nu exista o corelatie consistena intre L ridicat si comportamentul paranoid.

FACTORUL M Praxernia - autia ( orientare practica - orientare boema)

Notele scazute sunt simptomatice pentru un comportament practic si constiincios. Persoana praxernia tine la forma, este capabila sa-si pastreze sangele rece si prezinta o relativa lipsa de imaginatie, este un spirit logic, expresiv, deschis ca interese, cu sange rece in caz de urgenta sau pericol. Polul autia defineste ceea ce am putea numi nonconventionalul excentric: imaginativ, boem, mai putin preocupat de constinciozitate, cu un aspect exterior calm, are ocazionale izbucniri emotive de natura isterica. Polul praxernia prezinta imaginea unei persoane preocupate de a face orice lucru "cum trebuie", care acorda importanta aspectelor practice, nu actioneozd hazardat, este atenta la detalii. Persoana autia este un imaginativ centrat in intregime pe instantele interioare, prea putin preocupat de contingente, adesea original si ignorand realitatile cotidiene isi urmeaza calea proprie. Este dotata cu cu imaginatie creatoare si este preocupata de marile idei. Dezinteresata de valorile materiale, motivatiile interioare o aduc uneori in posturi extravagante acompaniate de reactii emolionale violente. Constient de propria personalitate se poate intampla sa ignore activitatile colective.

FACTORUL N Naivitate - subtilitate

Polul naivitatii, respectiv al cotelor joase, indic un comportament direct, naiv, sentimental, natural, uneori stangaci si neindemnatec. Subiectul se intereseaza de altii si este usor de satisfacut. Polul opus, indica perspicacitate si luciditate in opinii, un mod de a fi in general rafinat, civilizat si subtil, dar rece, indiferent fata de altii, si dificil de satifcut; comportament politicos, experimentat, modern, subtil, cu spirit analitic si cel mai adesea rece, cu alura inteiectuala, cu o viziune nesentirnentala asupra lucrurilor si a vietii, uneori frizand cinismul.

Aspectele caracteristice polului opus indica lipsa de afectare, naturalete si spontaneietate, uneori stangacie, bruschetea reactiilor. Trebuie mentionat ca acest factor nu afecteaza decisiv comportamentul.

FAC1ORUL O Incredere clama - neancredere nelinistita

Polul cotelor joase indica un comportament calm, cu incredere in sine, senin, linistit, rezistent la stres, eficient, viguros, uneori chiar brutal, fara fobii, se angajeaza in genere in activitati simple.

Polul cotelor inalte indica lipsa de securitate, un mod anxios, depresiv, agitat de a se raporta la existenta, fara incredere in ceilalti, banuitor, cu sentimente de culpabilitate.

S-au obtinut date care indreptatesc definirea sa ca tendinta depresiva, sensibilitate emotional, depreciere de sine, nevrotism. Persoana apare obosita de situatiile excitante, se simte incapabila sa infrunte exigentele existentiale cotidiene, se descurajeaza cu usurinta, este plina de remuscari si este deprimata descoperind ca oamenii nu sunt nici morali, nici atenti fata de aspectele importante; O astfel de persoasna este este inclinata spre mila, lecturi, spre linistea semenilor. Reactioneaza viu la dificultati, se descurajeaza facil.

La copiii cu note ridicate (9 sau 1 0) apar temeri, sentimentul de solitudine si insuficienta. Experimentele privind dinamica grupului demonstreazŕ ca astfel de persoane nici nu se simt acceptati de grup sau liberi sa pariticipe, sunt foarte sensibili la normele de grup. De aitfei nici nu sunt acceptati usor de ceilalti, iar din punct de vedere social sunt prost adaptati. Clinic, O ridicat apare in toate formele de nevroza, psihoza, in tulburari de personalitate si infirmitati psihice.

Urmŕtorii 4 factori denumiti Q, sunt mai putin exprimati si clarificati, dar au o contributie in comportament atunci cand sunt activi. Au fast derivati din analiza factoriaia realizata asupra celorlalti factori. Mai ales validitatea prognostica, privind tendinte specifice de comportament, le-a asigurat locul in cadrul chestionarului.

FACTORUL Q₁ Conservatorism - radicalism

Polui conservator indica un mod relativ necritic de acceptare a normelor; polul opus reprezinta un comportament deschis spre nou, inovator, critic, cu un ascutit gust pentru analiza.

FACTORUL Q2 Dependenta de grup - independertta personala

Nu este un factor clar stabilit in variatiile comportamentale, manifestandu-se mai ales Ia nivelul atitudinilor interioare. De fapt mci unul dintre acesti factori Q2, 3, 4 nu au fost gasiti cu maxima certitudine in validarile empirice, aparand mai ales in raspunsurile la chestionare. Factorul Q2 contribuie la factorul secund introversie.

Persoana cu cote Q2 ridicate este rationala, capabila sa se decida singura. La polul opus, este tipul de individ care merge odata cu grupul, cauta aproborea sociala, urmeaza moda. Datele de cercetare indica corelarea comportamentului Q2 scazut cu profesii din sfera cercetarii, cadrelor de conducere si de decizie, in general indivizi care gandesc mult prin ei insisi.

Cercetŕri privind dinamica grupului indicŕ de asemenea cŕ cei cu Q2 ridicat trŕiesc insatisfactii legate de integrarea in grup, fac remarci care cel mai adesea sunt solufii iar grupul tinde sŕ-i refuze. In colectivul scolar astfel de copii sunt tinuui Ia distant, par sa aibe interese mai mature decat ceilalti ~i ating usor succesul academic.

FACTORUL Q3 - Sentiment de sine slab - sentiment de sine puternic

Notele mici corespund persoanelor caracterizate prin lipsa de control, conflicualiatate interioara, neglijarea regulilor. Polul opus trimite la disciplina de sine, exigenta, vointa dezvoltata.

Factorul se pare ca exprim gradul in care individul a acceptat o imagine de sine ideala prin care isi dirijeaz comportamentul real. Un astfel de factor depinde de mediu in sensul dependentei de incurajare, stimularea valorilor constructive si a respectului de sine. Copilul cu o cota Q₃ ridicata prezinta un bun autocontrol, incearca sa aplice si sa aprobe normele etice acceptate, doreste sa faca bine, are consideratie pentru alttii, este prevazotor si dispus sa-si controleze exprimarea emotiilor. Factorul prezinta empirc o corelatie substontiala cu sentimentul de sine, cu integrarea pulsionala care vizeaza mentinerea unei adecvate imagini de sine.

Q₃ scazut prezinta in principal a emotivitate necontrolata, care se aseamana cu factorul D, factor care dispare practic ca atare la varsta adult. O cota scazuta la acest factor este asociata cu delincventa juvenilŕa Factorul Q₃ contribuie semnificativ la factorul secund anxietate.

In cercetarile privind dinamica de grup, Q3 ridicat caracterizeaza de obicei pe cei alesi ca lideri eficienti: sunt stpni pe sine, fac multe judecati in legatura cu grupul, nu apar ca jenanti sau inoportuni. Q3 ridicat indica de asemenea reusita in profesiuni mecanice, in matematica, in activitati de organizare, ca directori si ca functionari in servicii publice. Unoori a fost numit si factor "giroscopic" al personaiitatii, indicand stabilitatea si orientarea acesteia.

FACTORUL Q4 Tensiune ergica

Comportamentul Q₄ la polul cotelor joase indica un mod destins, calm, nonsalant, satisfacut de a trai. Polul opus este caracterizat prin incordare, tensiune, excitabilitate si sentimente de frustrare. Q4 caracterizeaza un comportament nelinistit fara motiv, incordat, iritabil, agitat.

Datele clinice indica pentru factorii O si Q4 capacitatea de a diferentia normalul de nevrotic, fiind unele dintre dimensiunile semnificative pentru contributia la indicele de anxietate general. In acelasi timp, clinic, se intalneste Q4 ridicat in tulburarile de personalitate, infirmitttile fizice si in psihoze. Cattell interpreteaza acest factor in sensul nivelului de excitatie si tensiune datorate pulsiunilor nedescarcate sau frustratiei.