| CATEGORII DOCUMENTE |
| Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
| Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
| Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Psihopatologie. Psihologie medicala - Licenta Psihologie februarie 2009
MULTIPLE CHOICE
1. Dintre caracteristicile obisnuite ale pacientilor cu tulburari de personalitate putem
enumera:
b) Sunt Ego-sintonici
d) Au abilitati empatice reduse
2. b+d
2. Alte denumiri ale tulburarii de personalitate de-a lungul timpului au fost:
a) Personalitate dizarmonica
b) Nevroza de caracter
c) Nebunie morala
1. a+b+c
3. Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup in PTSD sunt:
a) Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma
b) Explorarea si validarea perceptiilor si emotiilor
c) Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din
prezent
1. a+b+c
4. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:
a) Tulburarea de personalitate paranoida
c) Tulburarea de personalitate schizotipala
3. a+c
5. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate pasiv-agresiva?
a) Rezistenta la solicitari sau indemnuri
b) Comportament frecvent lamentativ
c) Neincredere in fortele proprii si stima de sine scazuta.
d) Resentimente si invidie, iritabilitate si cinism fata de colegi
4. a+b+c+d toate
6. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:
a) Intoxicatiilor
c) Afectiunilor lobilor frontal si temporal
3. a+c
7. Intre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla:
a) Tulburarea somatoforma
b) Alcoolismul
c) Episoadele psihotice tranzitorii
d) Tulburarea distimica
4. a+b+c+d toate
8. Care dintre tulburarile de personalitate NU apartin grupei B: dramatic-emotionale?
d) Tulburarea evitanta
5. d
9. Dintre caracteristicile generale ale tulburarilor de personalitate NU fac parte:
d) Abilitati empatice crescute
5. d
10. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:
a) Tulburarea de personalitate schizoida
c) Tulburarea de personalitate schizotipala
3. a+c
11. Dintre caracteristicile tulburarii de personalitate de tip schizoid fac parte:
a) Sunt indiferenti la laude sau critici
b) Au preocupari reduse ori absente pentru activitatea sexuala.
c) Exprima foarte putine emotii
1. a+b+c
12. Tulburarea de personalitate histrionica are urmatoarele caracteristici:
a) Este caracterizata de emotionalitate excesiva si de cautare a atentiei
b) Are tendinta de a dramatiza continutul vorbirii si un stil de comunicare colorat
c) Considera relatiile a fi mai intime decat sunt in realitate
1. a+b+c
13. Tulburarea de personalitate evitanta are urmatoarele caracteristici:
1. Inhibitie sociala, sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluare negativa.
3. Manifesta retinere in relatiile intime de teama de a nu fi ridiculizat si inhibat in relatii noi din cauza sentimentelor de inadecvare.
3. a+c
14. Tulburarea de personalitate paranoida are urmatoarele caracteristici:
a) Sunt implacabili fata de insulte, injurii sau ofense
b) In activitatea profesionala depun multe eforturi si daca se afla in situatia de a munci individual, se descurca foarte bine
c) Are dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau
colegilor.
1. a+b+c
15. Tulburarea de personalitate antisociala are urmatoarele caracteristici:
a) Sunt caracterizati de desconsiderarea si violarea drepturilor altora
b) Lipsiti de remuscare fata de faptul de a fi furat sau maltratat sau incercarea de
justificare a acestor fapte
c) Incapabili de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale
1. a+b+c
16. Tulburarea de personalitate borderline are urmatoarele caracteristici:
b) Pot avea o perturbare de identitate si sentimentul cronic de vid interior.
d) Au un comportament automutilant si amenintari recurente de suicid.
2. b+d
17. Tulburarea de personalitate evitanta are urmatoarele caracteristici:
a) Caracterizata prin inhibitie sociala, sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluare negativa.
b) Manifesta retinere in relatiile intime de teama de a nu fi ridiculizat si inhibat in relatii noi din cauza sentimentelor de inadecvare.
c) Interpretativ si hipersensibil fata de comentariile celorlalti.
1. a+b+c
18. Interventia de tipul stabilirii de limite in managementul medical al pacientilor cu
tulburari de personalitate se face pentru:
a) Tulburarea de personalitate borderline
c) Tulburarea de personalitate antisociala
3. a+c
19. Pentru un diagnostic cert de fobie trebuie indeplinite urmatoarele criterii:
a) Simptomele psihologice sau vegetative trebuie sa fie manifestari primare ale anxietatii si nu secundare altor simptome ca idei delirante sau ganduri obsesive
b) Anxietatea trebuie sa fie limitata la prezenta situatiilor sau obiectelor particulare
c) Situatiile fobice sunt evitate ori de cate ori este posibil
1. a+b+c
20. Care din urmatoarele simptome NU fac parte din simptomele negative ale schizofreniei?
b) Comportament bizar
d) Halucinatii si idei delirante
2. b+d
21. Elementele definitorii in paranoia sunt:
a) Delir cronic bine sistematizat nehalucinator
b) Discrepanta intre aspiratii si posibilitati
c) Personalitate premorbida specifica (rigida, hipertrofie a eu-lui)
1. a+b+c
22. Dintre formele clinice de schizofrenie NU fac parte:
d) Schizofrenia diferentiata
5. d
23. Caracteristici de prognostic negativ in schizofrenie sunt cu exceptia:
b) Debut brusc
d) Ereditate cu boli afective
2. b+d
24. Intre simptomele anxietatii putem enumera:
a) Ameteala
b) Transpiratii
c) Disconfort epigastric
1. a+b+c
25. Intre subtipurile de tulburare deliranta NU se afla:
b) Tipul afectiv
d) Tipul excentric
2. b+d
26. Urmatoarele afirmatii despre delirul senzitiv de relatie sunt adevarate:
a) Debutul este marcat de obicei de circumstante umilitoare, esecuri sentimentale care ranesc orgoliul crescut al subiectului
b) A fost descris de Kretschmer
c) Delirul apare frecvent la subiectii rezervati, timorati, timizi, cu pulsiuni sexuale
inhibate
1. a+b+c
27. Intre bolile in care pot aparea idei delirante paranoide se afla:
a) sifilis
b) dementa
c) boli tiroidiene
d) SIDA
4. a+b+c+d toate
28. Intre afirmatiile referitoare la schizofrenie sunt adevarate:
d) Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii.
5. d
29. Dimensiunea psihotica a schizofreniei este data de:
a) Ideile delirante
c) Halucinatii
3. a+c
30. Intre factorii primari de risc pentru depresie se afla:
a) Istoric familial de boala depresiva
c) Comorbiditate medicala
3. a+c
31. Urmatoarele afirmatii referitoare la boala afectiva bipolara sunt adevarate:
a) Boala bipolara apare in mod egal la femei si barbati
b) Episoadele depresive si maniacale din PMD sunt de obicei separate de perioade de normalitate
c) Exista o corelatie directa intre durata ciclurilor si severitatea bolii.
d) Administrarea cronica a unor medicamente poate precipita un episod depresiv major.
4. a+b+c+d toate
32. Tulburarile disociative NU cuprind:
d) Tulburare de adaptare
5. d
33. Pentru un diagnostic cert de tulburare de panica:
a) Trebuie sa aiba loc mai multe atacuri de panica severe intr-o perioada de aproximativ o luna
b) Atacurile sa apara in circumstante in care nu exista un pericol obiectiv
c) Atacurile sa nu poata fi datorate unor situatii cunoscute sau previzibile
d) Intre atacuri trebuie sa existe intervale libere de simptome anxioase (desi anxietatea anticipatorie este obisnuita)
4. a+b+c+d toate
34. Referitor la factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii sunt adevarate
urmatoarele afirmatii:
a) La rudele de gradul I ale probanzilor cu tulburare de panica riscul de a dezvolta
aceeasi tulburare este de 4-8 ori mai mare decat la rudele de acelasi grad ale indivizilor din grupul de control.
b) Anxietatea reprezinta un raspuns conditionat elaborat, fie prin imitarea
comportamentului parintilor, fie prin procesul clasic de conditionare, care implica
asocierea unui stimul neplacut cu o situatie neutra.
c) Concordanta tulburarii de panica la gemenii monozigoti este mai mare decat la cei dizigoti.
1. a+b+c
35. Psihogeniile au ca elemente definitorii:
a) Prezenta evenimentului psihotraumatizant
b) Terenul constitutional
c) Legatura inteligibila intre continutul trairilor patologice si trauma
1. a+b+c
36. Dupa Sigmund Freud intre caracteristicile care diferentiaza psihozele de nevroze NU se afla:
d) Momentul debutului
5. d
37. Fobiile pot fi impartite in urmatoarele categorii:
a) Agorafobia
b) Tulburarea anxioasa sociala
c) Fobia simpla
4. a+b+c
38. Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat in diverse
situatii sociale, cum ar fi:
a) Vorbitul in public
b) Vorbitul la telefon
c) Urinatul in toaletele publice
d) Mancatul in locuri publice
4. a+b+c+d toate
39. Referitor la fobiile specifice, urmatoarele afirmatii sunt false:
d) Simptomele psihologice si vegetative sunt secundare gandurilor obsesive
5. d
40. Intre criteriile neurasteniei se afla:
a) Sentimentul de oboseala dureroasa si persistenta dupa eforturi mintale minore
b) Sentimentul persistent si neplacut de oboseala si slabiciune corporala dupa eforturi fizice minore
c) Incapacitate de relaxare
d) Durere musculara
4. a+b+c+d toate
41. Referitor la sindromul de burnout, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) Apare frecvent in profesiunile care presupun o implicare directa in ajutorarea celorlalti
b) Defineste mai bine asa numitul stres profesional
c) Sindromul a mai fost descris ca depresie de epuizare
1. a+b+c
42. Simptomele neurasteniei care apartin domeniului emotional sunt:
a) Disforie
c) Tensiune emotionala
3. a+c
43. Intre criteriile de diagnostic DSM IV pentru tulburarea deliranta figureaza:
a) Idei delirante nonbizare (adica implicand situatii care survin in viata reala, cum ar fi faptul de a fi urmarit, otravit, infectat, iubit de la distanta, inselat de sotie/sot, ori de a avea o maladie, cu durata de cel putin o luna).
b) In afara impactului ideii (ideilor) delirante, functionalitatea individului nu este
deteriorata semnificativ, iar comportamentul nu este in mod straniu sau bizar.
c) Daca episoadele afective au survenit concomitent cu ideile delirante, durata lor a fost scurta in raport cu durata perioadelor delirante.
d) Tulburarea nu se datoreaza efectelor directe ale unei substante (ex. medicamente,
droguri) sau ale unei boli.
4. a+b+c+d toate
44. Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante cornice neschizofrenice:
a) Paranoia
b) Psihoza paranoida
c) Parafrenia (tardiva)
d) Delirul senzitiv de relatie
4. a+b+c+d toate
45. Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin
urmatoarele trasaturi:
a) Distruge coeziunea si unitatea
constiintei si personalitatii. Bolnavul este ".un suflet frant care reflecta
realitatea ca o oglinda
b) Bolnavul pierde contactul vital cu realul
c) Este o boala catastrofica denumita si "Cancerul bolilor mintale". Are o mare
probabilitate sa ramana cronica.
d) Are o rata de suicid de 10%.
4. a+b+c+d toate
46. Schizofrenia reziduala presupune:
b) Existenta in trecut a cel putin unui episod acut de schizofrenie dar tabloul clinic
actual nu prezinta simptome psihotice pozitive notabile (ex. Idei delirante, halucinatii, dezorganizare a vorbirii).
d) Pot fi prezente idei excentrice sau bizarerii de comportament dar ele nu mai sunt
marcate
2. b+d
47. Formele clinice de schizofreniei sunt:
a) Schizofrenia dezorganizata
b) Schizofrenia paranoida
c) Schizofrenia catatonica
d) Schizofrenia simpla
4. a+b+c+d toate
48. Instrumentele de evaluare a pacientului shizofren sunt:
a) BPRS - scurta scala de cotare psihiatrica
b) PANSS - scala sindromului pozitiv si negativ in schizofrenie
c) CDSS - scala de depresie
1. a+b+c
49. Tulburarile afective sunt caracterizate prin:
a) Exagerari patrunzatoare, prelungite si "infirmizante" ale dispozitiei si afectivitatii
b) Disfunctii neurochimice si psihomotorii
c) Disfunctii comportamentale si cognitive
1. a+b+c
50. Principalele caracteristici ale nevrozei sunt:
a) Este o tulburare functionala
b) Este exprimata clinic printr-o simptomatologie de intensitate redusa resimtita neplacut de catre bolnav
c) Bolnavul nu pierde contactul cu realitatea exterioara oricat de severa este starea sa
d) provoaca dificultati de adaptare caracterizate prin anxietate, iritabilitate, tulburari ale principalelor functii fiziologice
4. a+b+c+d toate
51. Tulburarea anxioasa generalizata se caracterizeaza prin:
b) Exista frecvent trei aspecte cheie ale bolii: ingrijorare si neliniste greu de controlat, tonus muscular crescut (cefalee, agitatie) si hiperactivitate vegetativa
d) Este posibil ca anxietatea persistenta sa predispuna pacientul la depresie.
2. b+d
52. Tulburarea de panica prezinta urmatoarele manifestari:
a) Atacuri de panica recurente
b) Atacurile apar si dispar brusc, au o durata de cateva minute, aparitia lor nu este
predictibila
c) simptomele psihologice de: frica, teroare, "teama de moarte", "teama de a nu
innebuni", sentimente de derealizare, depersonalizare
d) simptome fizice: dispnee cu tahipnee, palpitatii, tahicardie, dureri de tip anginos,
senzatia de inec
4. a+b+c+d toate
53. Caracteristicile fobiei:
a) Frica specifica, intensa declansata de un obiect sau o situatie care nu au prin ele insele un caracter periculos
b) Caracterul irational al fricii este recunoscut ca atare de catre subiect
c) Frica nu poate fi controlata volitiv
d) Existenta conduitelor de evitare sunt menite sa asigure evitarea situatiei fobice de
catre subiect
4. a+b+c+d toate
54. Factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii obsesiv compulsive sunt:
a) Infectie streptococica
b) Factori neuroendocrini
c) Traumatisme cranio-cerebrale
1. a+b+c
55. Intre simptomele tulburarii de stres posttraumatic se afla:
a) Sentimentul distantarii, izolarii de cei din jur;
b) Tulburari de memorie (legate de incidentul marcant), de atentie si de concentrare;
c) Dificultati in luarea deciziilor;
d) Atitudine protectoare excesiva fata de cei dragi, teama exagerata pentru siguranta acestora
4. a+b+c+d toate
56. Elementele definitorii ale agorafobiei sunt:
a) Teama de a fi singur in locuri care nu pot fi parasite imediat in eventualitatea ca ar aparea un atac de panica
b) Este una dintre cele mai grave fobii intru-cat interfera cu functionalitatea individului in societate
c) Bolnavii cu agorafobie dezvolta depresie, alcoolism, obsesii.
1. a+b+c
57. Interventiile terapeutice indicate in fobia sociala sunt:
a) Expunerea la stimulii evitati
b) Antrenamentul abilitatilor sociale
c) Managementul anxietatii
d) Terapia cognitiv comportamentala de grup
4. a+b+c+d toate
58. Compulsia este definita ca fiind:
a) Teama de a traduce in practica o idee obsesiva sau o fobie
b) Comportament repetitiv care pare sa se supuna unui scop si care are un caracter
stereotip
c) Comportament care are ca finalitate suprimarea obsesiei, prevenirea sau reducerea anxietatii
1. a+b+c
59. In prezent, clasificarea bolilor mintale cuprinse in trecut sub termenul de psihoza
cuprinde:
a) Tulburare psihotica indusa de alcool
b) Tulburare psihotica indusa de substanta
c) Schizofrenia si alte tulburari psihotice
d) Tulburarea afectiva
4. a+b+c+d toate
Psihologia muncii
Licenta Psihologie februarie 2009
MULTIPLE CHOICE
1. Satisfactia muncii este influentata de:
a) facilitatile economice si socio-profesionale
b) caracterul rutinier/ variat al muncii
c) relatiile la locul de munca muncii
d) cadrul organizational in care se desfasoara munca
e) caracteristicile fizice ale locului de munca
1. a+b+c+d+e toate
2. Tipurile de trebuinte din teoria ierarhizarii trebuintelor a lui A.Maslow sunt:
b) trebuintele de cooperare si afiliere
c) trebuintele de stima si statut
d) trebuintele de hrana, locuinta, imbracaminte
e) trebuintele de autorealizare
f) trebuintele de securitate
2. b+c+d+e+f
3. Conform factorii de igiena (supravegherea, conditiile de munca, relatiile
interpersonale, securitatea muncii, etc.) si factorii motivationali (realizarile personale,
recunoasterea, munca insasi, posibilitatile de avansare, etc) determina atat satisfactie cat
si insatisfactie in munca;
1. Teoriei bifactoriale R: 1
4. Care dintre urmatoarele teorii se bazeaza pe urmatoarele postulate:
a) angajatii considera munca o parte importanta a vietii lor,
b) lucratorii accepta bucurosi responsabilitatile si chiar le cauta in functie de
recompensele care ii sunt asociate in acest sens;
c) angajatii au potential care sa-i ajute in atingerea obiectivelor organizatiei si dau
dovada de inventivitate si creativitate in munca lor;
d) angajatii isi doresc securitatea dar au si alte nevoi, de cooperare, stima, realizare
personala, etc Alegeti dintre variantele urmatoare pe cea corecta:
3. teoria Y R: 3
5. Recrutarea interna prezinta o serie de avantaje care se regasesc printre urmatoarele
elemente:
b) poate constitui un bun factor de motivare a angajatilor in vederea viitoarei promovari;
d) punctele forte si punctele slabe ale candidatilor sunt cunoscute mult mai bine.
Precizati care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect principalele avantaje ale
recrutarii interne:
2. b+d
6. Care dintre elementele de mai jos reprezinta dezavantaje ale recrutarii interne:
b) impiedica infuzia de "suflu proaspat" si nu favorizeaza promovarea unor " idei noi";
c) la un ritm rapid de extindere a institutiei, posibilitatile de completare a posturilor din personalul existent, pot fi depasite;
e) se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate mentinandu-si legaturile cu fostii colegii de munca;
Precizati care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect principalele
dezavantaje ale recrutarii interne:
2. b+c+e
7. Conform munca este o parte importanta a vietii oamenilor, pot folosi
autocontrolul in atingerea obiectivelor organizatiei si adesea accepta bucurosi
responsabilitatea;
2. Teoriei Y R: 2
8. ..........se bazeaza pe urmatoarele postulate:
a) oamenii au o aversiune innascuta fata de munca si vor face orice pentru a o evita;
b) managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze si sa-i constranga pe angajati pentru
realizarea obiectivelor institutiei;
c) angajatii trebuie condusi pentru ca au ambitii reduse si evita responsabilitatile;
d) angajatii sunt preocupati in general de securitatea personala.
Alegeti dintre variantele urmatoare pe cea corecta:
1. teoria X R: 1
9. Recrutarea externa prezinta o serie de avantaje care se regasesc printre elementele de mai jos:
b) permite identificarea si atragerea unui numar mai mare de candidati potentiali;
c) incurajeaza un nou mod de gandire in cadrul organizatiei;
e) se realizeaza economii in costurile de pregatire pentru ca se angajeaza profesionisti competenti, bine pregatiti, din exterior
2. b+c+e
10. Care dintre elementele prezentate reprezinta dezavantaje ale recrutarii externe:
b) timpul necesar orientarii, adaptarii si integrarii pe posturi a noilor angajati este mult mai mare, ceea ce atrage costuri suplimentare;
c) identificarea, atragerea si evaluarea candidatilor se realizeaza mult mai dificil;
e) poate aparea respingerea noilor veniti de catre vechii angajati ceea ce creeaza
dificultati de integrare, duce la scaderea motivatiei afectand productivitatea muncii
1. b+c+e
11. Care dintre urmatoarele metode sunt utilizate in recrutarea externa?
b) anunturile publicitare
d) fisierul cu potentiali angajati
f) reteaua de cunostinte
g) internetul
i) head-huntingul
1. b+d+f+g+i
12. Etapele planului de recrutare sunt:
a) analiza prognozei cererii de resurse umane
b) organizarea posturilor si a oamenilor
c) prognoza ofertei de resurse umane
e) analiza evidentei posturilor devenite disponibile datorita demisiilor, concedierilor,
pensionarilor, deceselor
g) studiul posturilor
h) calculul nevoilor directe de recrutare
Alegeti din urmatoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enuntului de mai
sus:
1. a+b+c+e+g+h
13. Conform factorul care motiveaza oamenii in procesul muncii este salariul pe care acestia il primesc
1. Managementului stiintific R: 1
14. Conform oamenii sunt motivati de atingerea si mentinerea unui sens al
echitatii intre contributiile personale si recompensele obtinute.
1. Teoriei echitatii R: 1
15. Etapele selectiei de personal sunt urmatoarele:
a) analiza scrisorii de intentie si a curriculumului vitae
c) interviul de selectie
d) testarea psihologica
f) probele de cunostinte profesionale
g) probele de lucru
i) examinarile medicale
j) verificarea referintelor
k) decizia finala
Alegeti din urmatoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enuntului de mai
sus:
2. a+c+d+f+g+i+j+k
16. Factoii care influenteaza procesul de integrare sunt:
a) scopurile institutiei la care angajatul trebuie sa adere
b) coeziunea si coerenta grupului, in care angajatul isi desfasoara activitatea
c) contractul pe care angajatul il are cu institutia si care stabileste un echilibru intre
contributiile si realizarile cerute si recompensele financiare si nonfinanciare ale
organizatiei
d) normele care definesc rolurile angajatului in institutie
e) raporturile de putere si de dependenta cu colegii si cu superiorii ierarhici
1. a+b+c+d+e toate
17. Consolidarile in viziunea lui B.F Skinner sunt:
a) facilitatile
b) mutarile disciplinare
d) concedierile
e) stingerea
f) consolidarile negative
g) cresterile salariale
1. a+b+d+e+f+g
18. Tipurile de erori care pot aparea in timpul interviului de selectie sunt:
a) eroarea de similaritate
b) discriminarea in functie de varsta
c) eroarea de contrast
d) sublinierea elementelor negative
e) eroarea de tip halou
f) eroarea datorata primei impresii
g) discriminarea in functie de sex
3. a+b+c+d+e+f+g toate
19. Stadiile procesului de integrare profesionala in viziunea lui O. Hoffman sunt:
a) adaptarea in munca
c) asimilarea
d) identificarea cu institutia si colectivul
2. a+c+d
20. Teoria celor trei necesitati a lui David Mc Clelland are in vedere urmatoarele necesitati:
c) necesitatile de putere
d) necesitatile de afiliere
e) necesitatile de realizare
2. c+d+e
21. .consta in compararea fiecarui candidat cu predecesorul sau/
predecesorii sai, neglijand comparatia cu standardul prestabilit al interviului.
Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta:
2. eroarea de contrast R: 2
22. Teoriile motivationale moderne sunt:
c) teoria echitatii
d) teoria celor trei necesitati
h) teoria performantelor asteptate
i) teoria consolidarii
4. c+d+h+i
23. Conform oamenii fac o comparatie intre efortul pe care il depun (educatie, calificare, abilitati, experienta, timpul lucrat in organizatie, etc) si compensatia pe care o primesc (salariu, beneficii, recunoasteri, promovari).
Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta
2. teoriei echitatii R: 2
24. ..are la baza nevoia de a sti, de a cunoaste, curiozitatea si interesul
intelectual fata de o anumita profesiune
2. motivatia cognitiva R: 2
25. Sursa generatoare a ..se afla in trebuintele personale ale individului si este solidara cu activitatile lui, individul exercitand o munca in conformitate cu propriile
aptitudini si abilitati.
1. motivatiei intrinseci R: 1
26. este o forma de consolidare bazata pe ideea ca un anumit comportament va
disparea daca va fi ignorat.
3. Extinctia R: 3
27. ..este determinata de interactiunea membrilor grupului de munca si se refera la faptul ca munca favorizeaza realizarea contactelor sociale precum si
satisfacerea nevoilor de cooperare, afiliere, securitate, stima si statut social ale acestora
3. Motivatia psihosociala R: 3
28. .sunt acele persoane care trec de procesul de selectie dar care se dovedesc a fi muncitori slabi
2. Indivizii falsi pozitivi R: 2
29. In cadrul interviului de selectie.......... se produce atunci cand o anumita caracteristica a interviului impresioneaza foarte puternic, ceea ce va influenta si
aprecierea celorlalte caracteristici ale candidatului.
2. Eroarea de tip halou R: 2
30. ........este alegerea potrivit anumitor criterii, a celui mai potrivit candidat
pentru ocuparea unui post in cadrul unei institutii prin analiza obiectiva a concordantei
dintre caracteristicile profesionale ale unui post si posibilitatile fizice, psihice si
informationale pe care le prezinta solicitantii postului.
1. selectia de personal R: 1
Teoriile motivationale moderne sunt: d. c+d+h+i
c. Teoria echitatii
d. Teoria celor trei necesitati
h. Teoria performantelor asteptate
i. Teoria consolidarii
Teoria celor trei necesitati a lui David Mc Clelland are in vedere urmatoarele necesitati:
d. b+c+d
b. necesitatile de putere
c. necesitatile de afiliere
d. necesitatile de realizare
O parte dintre etapele selecției de personal sunt urmatoarele: b. a+b+d
a. analiza scrisorii de intenție si a curriculumului vitae
b. testarea psihologica
d. probele de cunostințe profesionale
Tipurile de trebuinte din teoria ierarhizarii trebuintelor a lui A. Maslow sunt:
b. a+b+c+d+e
a. trebuintele de securitate
b. trebuintele de cooperare si afiliere
c. trebuintele de stima si statut
d. trebuintele de hrana, locuinta, imbracaminte
e. trebuintele de autorealizare
O parte dintre etapele planului de recrutare sunt: e. a+c+e
a. prognoza ofertei de resurse umane
c. analiza evidentei posturilor devenite disponibile datorita demisiilor, concedierilor, pensionarilor, deceselor
e. calculul nevoilor directe de recrutare
Consolidarile in viziunea lui B.F Skinner sunt: d. a+b+d+e
a. facilitatile
b. mutarile disciplinare
d. stingerile
e. cresterile salariale
Tipurile de erori care pot aparea in timpul interviului de selectie sunt:
e. a+b+c+d+e toate
a. eroarea de similaritate
b. discriminarea in functie de varsta
c. sublinierea elementelor negative
d. eroarea de tip halou
e. eroarea datorata primei impresii
Psihologia personalitatii
Licenta Psihologie februarie 2009
MULTIPLE CHOICE
1. Baza neurofunctionala a temperamentului o constituie:
a) tipul de sistem nervos
d) tipul de activitate nervoasa superioara
4. a+d
2. Un numar egal de trasaturi caracteriale pozitive si negative denota un caracter:
2. slab R: 2
3. Din perspectiva teoriei cognitive, personalitatile cu un nivel ridicat al creativitatii
prezinta urmatoarele calitati:
a) deschidere fata de informatiile din exterior
b) capacitatea de asumare a riscurilor
d) abilitatea de schimbare cu usurinta a perspectivei de abordare a
problemelor
2. a+b+d
4. Componentele esentiale ale Eului sunt:
b) intentionalitatea si gandirea
d) intentionalitatea si reflexivitatea
1. b+d
5. Intre statutul si rolul social exista relatii de:
2. complementaritate dialectica R: 2
6. Extraversia este asociata cu :
a) tipul picnic
c) tipul ciclotim
3. a+c
7. Reprezentantii teoriei ierarhice a inteligentei au introdus in structura acesteia:
3. factorii de grup R: 3
8. Dezvoltarea hipertrofica a trasaturilor caracteriale este asociata cu:
b) alterarea vointei
d) alterarea Eului
4. b+d
9. Conform conceptiei bergsoniene, personalitatea si rolul social sunt:
2. diferite R: 2
10. Modelul tridimensional al intelectului este important in psihologie deoarece:
b) este axat pe cercetarea functiilor, a tipurilor de operatii intelectuale
c) deschide calea catre o abordare dinamica si complexa a inteligentei si
creativitatii
2. b+c
11. G. Allport considera Eul ca fiind:
b) mai restrans decat constiinta
d) nucleul personalitatii
5. b+d
Studiul mecanismelor mentale care stau la baza comportamentului inteligent implica o abordare:
2. cognitiva R: 2
13. Constanta si identitatea conduitei unei persoane reflecta:
2. unitatea caracterului R: 2
14. In cadrul psihologiei contemporane se considera ca:
a) Eul si constiinta sunt diferite
c) Eul si constiinta sunt complementare
5. a+c
15. Din punctul de vedere al activitatii, tipul temperamental hipotonic:
a) este persistent
c) se descurajeaza des
4. a+c
16. Aptitudinile speciale sunt o rezultanta a combinarii in ponderi variabile a urmatoarelor dimensiuni:
a) intelectuale
c) senzoriale
d) psihomotrice
e) fizice
5. a+c+d+e
17. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului temperamental:
2. agresiv R: 2
18. Incercand sa diferentieze activitatea creatoare de cea reproductiva, A. Koestler propune urmatoarele criterii:
a) tipul de experienta preferat
d) nivelul de constiinta caracteristic activitatii de cautare a ideilor
e) natura obstacolului
3. a+d+e
19. G. Allport considera temperamentul ca fiind:
b) fundamentul emotional al personalitatii
c) fundamentul ereditar al personalitatii
1. b+c
20. Finalitatea inteligentei se refera la:
3. succesul in activitate R: 3
21. Pentru persoanele inalt creative, M. Roco a identificat ca atitudini creative dominante:
a) atractia fata de problemele dificile
c) independenta in gandire si actiune
e) interes fata de nou
5. a+c+e
22. Cand o trasatura caracteriala negativa apare ca trasatura secundara, se recomanda:
3. neconvertirea ei R: 3
23. Inteligenta semantica are urmatoarele caracteristici:
b) operarea cu informatiile verbale
c) informatiile vehiculate prin intermediul acestui tip de inteligenta sunt
importante in comunicarea verbala
4. b+c
24. Trasaturile caracteriale individuale sunt denumite de G. Allport:
3. dispozitii personale R: 3
25. Flexibilitatea (specifica gandirii divergente) presupune:
a) abilitatea de restructurare a demersurilor gandirii in raport de noile
cerinte
d) apelul la centrari si decentrari succesive
4. a+d
26. Eul este:
3. consubstantial personalitatii R: 3
27. Tipurile rationale descrise de C. G. Jung sunt:
b) gandirea
d) sentimental
2. b+d
28. Conform conceptiei behavioriste, aptitudinile si deprinderile sunt:
2. identice R: 2
29. Conform conceptiei lui Heymans si Wiersma privind temperamentul, "ecoul" pe care un eveniment il are asupra unei persoane se numeste:
2. rezonanta afectiva R: 2
30. Pe un fond ereditar precar asociat cu un mediu inalt favorabil, dezvoltarea aptitudinii se afla:
3. deasupra nivelului fondului ereditar R: 3
31. Statutul social include componente:
a) subiective
b) obiective
1. a+b
32. O persoana detine:
c) mai multe statute sociale
d) mai multe roluri sociale
4. c+d
33. Un rol important in capacitatea de exercitare a rolurilor sociale il are:
c) motivatia
d) nivelul de aspiratie
1. c+d
34. Functia de reglare a relatiilor sociale, indeplinita de rolurile sociale, se realizeaza prin
intermediul:
c) normelor socioculturale
d) modelelor socioculturale
2. c+d
35. Rolurile sociale atribuite sunt:
3. prescrise R: 3
36. Dezvoltarea ontogenetica a Eului se refera la:
a) Eul social
b) Eul spiritual
c) Eul fizic
2. a+b+c toate
37. Atunci cand Eul se altereaza, structurile psihice care raman functionale sunt:
2. functiile afective R: 2
38. Functia motivationala a Eului se realizeaza prin:
a) sistemul proiectiv al persoanei
d) Eul ideal
4. a+d
39. Eul se identifica cu:
1. diverse stari de constiinta R: 1
40. Conform conceptiei lui H. Ey, Eul si constiinta:
2. se determina reciproc R: 2
41. Atitudinea extraverta predomina:
2. in Occident R:2
42. In cercetarile sale, C.G. Jung a constatat ca pacientii isterici au o atitudine:
a) extraverta
d) opusa pacientilor cu dementa
2. a+d
43. Copilul extravertit este:
1. foarte adaptabil le mediu R: 1
44. Constiinta reprezinta:
b) infrastructura Eului
d) premisa fundamentala a Eului
4. b+d
45. In raport cu functiile psihologice principale, functiile psihologice auxiliare descrise de
C.G. Jung au rol:
b) compensator
c) de echilibru psihic
3. b+c
46. Tipul de personalitate "dependent" descris de A. Adler, se caracterizeaza prin:
b) tendinte depresive
d) supunere
3. b+d
47. K. Horney explica personalitatea prin:
a) conflictul interpersonal
d) anxietatea fundamentala
1. a+d
48. Exteriorizarea dinamicii temperamentale se realizeaza prin:
a) procesele cognitive
b) conduitele voluntare
c) motricitate
3. a+b+c toate
49. In cadrul conduitei, indicatorii temperamentali se manifesta:
a) in mod constant
c) in stari active
4. a+c
50. Cea mai stabila componenta a personalitatii o constituie:
2. temperamentul R: 2
51. In cadrul biotipologiilor temperamentale avem de-a face cu:
2. o corelatie statistica R: 2
52. Functionalitatea si eficienta unei aptitudini este reprezentata prin aspectul:
2. performantial R: 2
53. Pentru a deveni aptitudine, o insusire psihica trebuie sa fie:
a) individuala
d) dezvoltata la nivel superior
4. a+d
54. Ipoteza conform careia inteligenta generala poate contribui la dezvoltarea tuturor
aptitudinilor speciale, este:
2. partial adevarata R: 2
55. Trasaturile caracteriale care stimuleaza creativitatea sunt:
a) constiinciozitatea
b) sociabilitatea
c) tenacitatea in munca
e) rabdarea
1. a+c+e
4. a+b+c+e
56. Factorii cei mai pregnanti ai creativitatii sunt:
b) originalitatea
c) abilitatea de a produce idei noi
3. b+c
57. Experimentele efectuate de Getzels si Jackson privind relatia inteligenta - creativitate, au aratat ca intre cele doua dimensiuni:
2. exista o corelatie pozitiva relativ scazuta R: 2
58. Creatorii potentiali sunt cei care:
b) au aptitudini pentru creatie
c) nu au o atitudine creativa
1. b+c
59. Inteligenta "analitica" este centrata pe:
b) detalii
c) studiul fiecarui fenomen in parte
4. b+c
60. Aptitudinile speciale:
b) au aplicabilitate restransa
d) conditioneaza succesul intr-un singur domeniu de activitate
5. b+d
Conflictele intrarol sunt: b. b+c
b. intrasubiective
c. incongruente
Nota distinctiva a talentului o constituie:
b. originalitatea
Abordarea morfologica a inteligentei este o abordare de tip:
b. multifactorial
Temperamentului melancolic ii corespunde:
b. tipul de sistem nervos slab
Modul in care persoana isi reprezinta rolul social, se refera la:
c. conceptia rolului
Obiectul atitudinilor caracteriale este reprezentat prin:
b. componentele cognitive
In conceptia initiala a lui Thurstone, factorii primari ai inteligentei:
b. au importanta egala
Dominanta Eului social implica:
b. centrarea pe prestigiu
In formarea aptitudinilor, factorii ereditari au rol:
b. predispozant
Intensitatea unei atitudini favorabile este cu atat mai puternica, cu cat obiectul
are o semnificatie pozitiva:
a. mai mare
O pozitie centrala in reteaua de statute sociale o ocupa:
b. statutul profesional
W. James definea Eul ca fiind:
b. "luptator pentru scopuri"
Predominanta Eului fizic poate conduce, in cazuri particulare, la:
a. narcisism
Spre deosebire de atitudinea freudiana, cea jungiana poate fi calificata:
b. introvertita
Tipurile psihologice dominante, descrise de C.G. Jung sunt cele:
b. in stare manifest constienta
Tipul de personalitate "agresiv" descris de K. Horney, este orientat:
b. impotriva relatiei
Intre tipul de activitate nervoasa superioara si temperament pot exista relatii:
a. de concordanta
Temperamentele pot fi:
b. modelate
Sistemul senzorial predomina la tipul temperamental:
c. artistic
Familia poate crea conditii stimulative pentru creativitate, prin urmatoarele caracteristici:
b. competitie intre frati
c. afectiune moderata din partea parintilor
d. b+c
Torrance considera ca potentialitatile creatoare se desfasoara la nivel optim
atunci cand pragul minim al inteligentei este de aproximativ:
c. 120
Inteligenta "de tip B" este eficienta in:
a. situatii structurate
d. situatii bine definite
b. a+d
Trasaturile de personalitate care intra in structura talentului, sunt:
b. activismul
d. atitudinile creative
e. b+d
Cu cat nivelul de dezvoltare si intelegere al aptitudinilor este mai inalt, cu atat frecventa lor de manifestare in plan individual este:
a. mai scazuta
Psihologia varstelor
Licenta Psihologie februarie 2009
TRUE/FALSE
1. Idea piagetiana conform careia dezvoltarea se incheie cu atingerea stadiului de operare
formala pe de o parte si ca aceasta se petrece in adolescenta pe de alta parte este pusa in
discutie de cercetari recente. ADEVARAT
2. La sfarsitul primului an de viata copilul deja cunoaste valoarea sociala a limbajului,
respectiv faptul ca prin intermediul limbajului poate obtine satisfacerea unor trebuinte. ADEVARAT
3. Declinul gandirii egocentrice prin decentrare are loc catre varsta de 5 - 6 ani cand
rationamentul copilului se modifica si se observa o diminuare a raspunsurilor egocentrice
cu o acomodare mai puternica la realitatea exterioara obiectiva. ADEVARAT
4. Limbajul intern este o expresie a gandirii egocentrice a copilului conform cercetarilor
realizate de T.Slama- Cazacu. FALS
5. Stadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al gandirii asupra
aspectului figurativ, decentrarea gandirii copilului permitand coordonarea reversibila a
actiunii interiorizate si constituirea sistemelor operatorii de transformari cu invariant. ADEVARAT
6. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenomen al amplificarii vitezei
de crestere si diferentiere somatica a copiilor, paralel cu o dezvoltare psihica precoce.
Indicii cresterii somatice, ca si ai maturizarii sexuale, cunosc un devans semnificativ in
raport cu perioade situate cu cateva decenii in urma. ADEVARAT
7. Comportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru care minorul poate
raspunde penal. FALS
8. Un moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul vorbeste despre
sine folosind pronumele personal "eu". ADEVARAT
9. Egocentrismul definit de Piaget in epistemologia genetica se manifesta ca o conduita
intermediara intre conduitele individuale si cele socializate. ADEVARAT
MULTIPLE CHOICE
1. J.Piaget descrie functionarea inteligentei prin urmatorii termeni preluati din biologie:
a) asimilare
b) acomodare
c) adaptare
2. a+b+c
2. Piaget prezinta dezvoltarea din perspectiva stadialitatii genetice. Stadiul in aceasta
perspectiva presupune :
a) ordinea diferitelor achizitii este neschimbata;
b) exista o structura proprie a stadiului si nu doar o juxtapunere de proprietati ;
c) aceasta structura reconverteste achizitiile anterioare care nu dispar ci se manifesta in alta forma (in situatii regresive pot reaparea ) ;
d) fiecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stabilitate ;
e) fiecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul ;
3. a+b+c+d+e
3. Stadiile dezvoltarii conform teoriei lui J. Piaget sunt :
a) Stadiul senzorio-motor : de la nastere la 2 ani ;
b) Stadiul preoperator : de la 2 la 7/8 ani ;
c) Stadiul operatiilor concrete : de la 7/8 ani la 11/12 ani ;
d) Stadiul operatiilor formale : de la 11/12 ani la 15/16 ani.
2. a+b+c+d toate
4. Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J. Bowlby?
a) preatasamentul
b) atasamentul de actiune
c) atasamantul delimitat
d) formarea de relatii reciproce
4. a+b+c+d toate
5. Imitatia amanata este:
A. o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire;
B. proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriu-zisa:
1. a+b toate
6. Conceptul folosit in teoria lui J. Piaget pentru a descrie o stare prin care prorpiile placeri si dorinte ale copilului sunt suverane si lipsa intelegerii faprului ca ceilalti traiesc
sentimente diferite si gandesc diferit, dificultatea de a corela punctul sau de vedere cu al
altora este cel de:
a) egocentrism
1. a
7. Egocentrismul gandirii copilului poate fi in perioada de pana la 6/7 ani:
a) logic
b) ontologic
1. a+b
8. Egocentrismul copilului se manifesta prin:
a) artificialismul gandirii
b) sincretismul gandirii
c) realism
d) animism
3. a+b+c+d toate
9. Reversibilitatea este achizitionata:
a) prin inversiune
b) prin reciprocitate
2. a+b toate
10. Operatiile logico-matematice care devin posibile in urma achizitiei reversibilitatii sunt :
a) clasificarea
b) serierea
c) conceptualizarea numarului
3. a+b+c toate
11. Pentru insusirea limbii romane metoda de invatare a scris-cititului trebuie sa fie:
a) analitica
b) sintetica
c) fonetica
3. a+b+c toate
12. Dezvoltarea gandirii copilului de la 6 la 12 ani este caracterizata printre altele de:
a) decentrare socio-afectiva
b) decentrare intelectuala
1. a+b toate
13. Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de J.Rousselet sunt:
b) coduita revoltei
c) conduita inchiderii in sine
d) conduita exaltarii
e) conduita afirmarii
3. b+c+d+e
14. Etapele socializarii in perioada adolescentei dupa G.Lefrancois sunt:
a) etapa dependentei
b) etapa conflictului
c) etapa relativei independente
2. a+b+c
15. Imaginea de sine este structurata de:
a) imaginea eului fizic
c) imaginea eului psihic si psihosocial
2. a+c
16. Perioada adulta dominata de tinerete dupa R. W. White este caracterizata de urmatoarele directii de dezvoltare:
a) stabilirea identitatii eului
b) independenta relatiilor personale
c) cresterea intereselor/preocuparilor
d) umanizarea valorilor
3. a+b+c+d toate
17. Operatiile postformale includ urmatoarele tipuri de rationamente:
b) gandirea relativista
c) gandirea dualista
d) gandirea sistematica
3. b+c+d
18. Teoria asupra dezvoltarii in perioada adulta a lui Daniel Levinson arata ca:
a) exista o criza in dezvoltarea adultului in intervalul de la 28 la 30 de ani
b) exista un conflict intre asimilarea scopurilor varstei adulte si ramasitele scopurilor adolescentei
c) suportul in rezolvarea crizei de la 30 de ani este nevoia de independenta
d) planul de viata si atingerea obiectivelor asigura motivatia implinirii "visului"
individual ca proiectie despre viitor.
4. a+b+c+d toate
19. Criteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt:
a) extensiunea simtului eului
b) raportarea calda a eului la ceilalti
c) securitatea emotionala
d) perceptia realista
e) obiectivarea eului
f) filosofia unificatoare a vietii
4. a+b+c+d+e+f toate
20. Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propuse de G.E. Vaillant sunt:
a) altruismul
b) sublimarea
c) umorul
d) reprimarea
4. a+b+c+d
21. Lloyd Saxton descrie mai multe componente ale functionalitatii rolurilor in relatia de
cuplu care sunt determinante pentru stabilitatea cuplului:
a) congruenta perceptiei rolurilor
c) reciprocitatea performantei de rol
d) echivalenta performantei de rol.
2. a+c+d
22. Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului sunt:
a) Crearea de facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului
b) Stimularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se face, de
regula, de catre parinti, in special de catre mama
2. a+b toate
23. La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui Piaget
parcurge substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-motorii iar acestea cuprind:
a) Conduita sforii
b) Conduita suportului
c) Reactiile circulare tertiare
d) Conduita bastonului
1. a+b+c+d toate
24. Conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect
b) se formeaza
2. b
25. H. Wallon arata ca perioada 1 - 3 ani este definitorie pentru dezvoltarea personalitatii .Cele doua stadii descrise de Wallon sunt :
a) centripeta
c) centriufuga
3. a+c
26. In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se manifesta prin urmatoarele caracteristici ale gandirii:
a) animismul
b) artificialism
c) realismul
3. a+b+c toate
27. Care este perioada cand au loc urmatoarele transformari: se face trecerea de la emotii la sentimente ca stari afective stabile si generalizate ;se contureaza mai clar unele
sentimente morale (rusinea, multumirea, prietenia si dragostea) iar conduita negativista
intra intr-un proces de involutie si devine evidenta adancirea si nuantarea trairilor
afective.
a) prescolaritate
1. a
28. Cercetatorii subliniaza faptul ca dezvoltarea adultului se situeaza pe un nou nivel care a primit diferite denumiri:
a) postformal
b) multiliniar
c) pragmatic
d) metacognitiv
e) stadiul dialectic
4. a+b+c+d+e
29. Invatarea transformativa prin reflectie critica implica:
a) a fi mai reflexiv si mai critic
b) a fi mai deschis la perspectiva celorlalti
c) a fi mai putin defensiv
d) a fi mai deschis la ideile noi
3. a+b+c+d toate
30. Invatarea are noi functii in perioada adulta, asa cum afirma
Bogdan Suchodolscki si anume:
a) necesitate sociala
b) mijloc de invingere a alienarii
3. a+b
31. Dezvoltarea miscarilor poate fi apreciata pe cateva mari directii:
a) suplete,
b) echilibru
c) calitatea miscarilor
2. a+b+c toate
32. Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si reprezentari a fost
urmarita in evolutia desenului copiilor de la 2 la 8/10 ani, clasic pentru acest tip de studiu
fiind G.H. Luquet (1927). Care sunt stadiile pe care el le descrie:
a) stadiul mazgalelii
b) stadiul realismului fortuit,
c) stadiului realismului nereusit
d) stadiul realismului intelectual
e) stadiul realismului vizual
4. a+b+c+d+e
33. Functia semiotica da nastere la doua tipuri de instrumente:
a) simbolurile
b) semnele
2. a+b
34. De la 7/8 la 10 /11 ani gandirea copilului trece in :
a) stadiul operatiilor concrete
3. a
35. Formarea abilitatilor de scris- citit sunt parcurse in scoala etape:
a) preabecedara
b) abecedara
c) postabecedara
3. a+b+c toate
36. Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei maniere: pozitiva,
negativa si incerta respectiv - criza de identitate, criteriul fiind autoperceptia, felul in
care se percep tinerii in raport cu:
a) societatea
b) mediul familial
c) grupul de prieteni
2. a+b+c toate
37. Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni :
a) perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit moment
b) felul in care subiectul ar dori sa fie sau sa para ca este
c) felul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti
3. a+b+c toate
38. Analiza mediului scolar arata ca principalele dificultati intampinate de elevi in primul an de scoala pot fi clasificate astfel:
a) dificultati afective
b) dificultati cognitive
c) dificultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiuni
d) dificultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi varsta si de varste
mai mari
4. a+b+c+d toate
39. Dezvoltarea personalitatii copilului dupa H. Wallon in perioada 3 - 6 ani corespunde
stadiului personalismului. In cursul acestei perioade se pot distinge mai multe subtadii :
a) perioada de opozitie
c) perioada de gratie
d) perioada de imitatie
3. a+c+d
40. Gandirea egocentrica este o gandire :
a) prelogica
b) intuitiva
c) preconceptuala
3. a+b+c
41. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii este legata de celelalte progrese in dezvoltarea intelectuala si socioafectiva?
b) psihomotricitate
2. b
Fundamentele psihologiei
Licenta Psihologie februarie 2009
MULTIPLE CHOICE
1. Psihicul uman este un sistem:
b) probabilist
d) dinamic-evolutiv
3. b+d
2. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:
3. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita R: 3 pg 112
3. Inconstientul are un continut:
3. mixt PG 111 R: 3
4. "Arhetipul" este un concept creat de:
2. C. Yung R: 2 PG 11
5. In definirea psihologica a constiintei esentiala este:
a) dimensiunea teleonomica
d) dimensiunea cognitiva
4. a+d
6. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza constiinta:
c) constiinta de sine
e) constiinta lumii externe
5. c+e
7. Constiinta este:
3. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o emergenta
integrativa ireductibila R: 3 PG 118
8. Din punct de vedere functional, constiinta trebuie considerata:
2. o imbinare intre static si dinamic R: 2
9. In modelul freudian, intre inconstientul innascut si cel dobandit exista o relatie:
3. antagonica R: 3
10. Constiinta de sine este o functie:
2. autoreflexiva R: 2
11. Constiinta de sine:
1. genereaza identitatea Eului R: 1 PG 118
12. Sinteza interioara este un stadiu in formarea:
3. constiintei de sine R: 3 PG 132,133
13. Functia reglatoare a constiintei consta in:
b) planificarea activitatii
d) evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse
4. b+d PG 130
14. Perceptia este:
2. o structura cognitiva distincta R: 2
15. In cercetarea si interpretarea perceptiei, gestaltismul s-a bazat:
2. pe principiul imanentei R: 2 PG 316
16. Care dintre scolile psihologice clasice recunostea explicit rolul invatarii in perceptie:
3. behaviorismul R: 3 PG 432
17. Perceptia reflecta:
2. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale R: 2 PG 327
18. Realizarea perceptiei presupune:
1. operarea distinctiei "figura - fond" R: 1 PG 323
19. Determinantii perceptiei includ:
4. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune R: 4
20. Perceptia monomodala consta in:
3. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator R: 3 PG331
21. In perceptia plurimodala se integreaza:
2. informatii despre un singur obiect de la mai multi analizatori R: 2 PG331
22. Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna:
1. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului R: 1 PG 325
23. Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din:
2. relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente R: 2 PG 324-325
24. Iluziile sunt rezultatul:
3. efectelor de camp R: 3
25. Rolul setului in perceptie este:
2. atat pozitiv, cat si negativ R: 2 PG 347
26. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra:
1. cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete) R: 1 PG 311
27. Constantele perceptive sunt:
3. rezultatul evaluarilor corectoare ale schemelor integrative corticale R: 3
28. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca:
3. opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice R: 3 PG 437
29. Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor prin fenomenul "insight"
2. gestaltista R: 2
30. Care dintre scolile psihologice recunoaste rolul invatarii in activitatea rezolutiva a
gandirii
3. behaviorismul R: 3
31. Care a fost obiectivul principal al scolii de la Wrzburg
4. sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un acompaniament imagistic
R: 4
32. Notiunea este:
3. un model informational homomorfic esentializat R: 3
33. In ce conta deosebirea dintre o notiune empirica si una stiintifica:
3. in calitatea insusirilor pe care le exprima R: 3
34. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul:
2. generalitatii R: 2
35. Continutul notiunilor se dezvaluie in:
2. judecata R: 2
36. Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la stadiul preoperator la cel operator in dezvoltarea ontogenetica a gandirii
4. reversibilitatea R: 4
37. Procesarea de tip inductiv asigura:
a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale
c) trecerea de la individual la general
2. a+c
38. Procesarea de tip deductiv asigura:
1. trecerea de la general la particular R: 1
39. Procesarea de tip analogic stabileste:
3. asemanarea (similitudinea) intre doua obiecte R: 3
40. Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta in:
2. continutul asupra caruia se aplica R: 2
41. In ce raport se afla cele doua operatii fundamentale ale gandirii, analiza si sinteza
3. de complementaritate R: 3
42. Operatia generalizarii consta in:
3. extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de cazuri
individuale asupra tuturor cazurilor individuale de acelasi fel R: 3
43. Abstractizarea consta in:
3. extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora R: 3
44. Algoritmul este aplicabil:
1. oricarei probleme bine definite R: 1
45. Euristica se subordoneaza:
2. principiului incercarilor si erorilor R: 2
46. Gandirea euristica este solicitata:
1. in orice situatie slab definite R: 1
47. Reteaua semantica se realizeaza:
2. pe baza relatiei de subordonare - incluziune R: 2
48. "A merge la scoala" este:
1. un scenariu cognitiv R: 1
49. Ca activitate decizionala, gandirea:
2. reduce incertitudinea in situatii alternative R: 2
50. Rezolvarea problemelor are un caracter:
2. multifazic R: 2
51. Comunicarea desemneaza:
3. schimburi de informatie R: 3
52. Latura semantica a comunicarii consta in:
3. raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate R: 3
53. Latura pragmatica a comunicarii rezida in:
2. valoarea mesajelor pentru receptor R: 2
54. Corectitudinea comunicarii se reflecta in:
3. fidelitate R: 3
55. Codarea, recodarea, decodarea - presupun:
b) transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul
c) intelegerea mesajului receptionat
2. b+c
56. Caracterul relativ al concluziei in rationamentul inductiv decurge din:
2. incompletitudinea inductiei R: 2
57. Notiunea "om" este:
3. nici adevarata, nici falsa R: 3
58. Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmul
b) generalitatea
d) finalitatea
e) determinarea
5. b+d+e
59. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este:
3. functia de utilitate R: 3
60. Strategia minimax se aplica in:
2. adoptarea deciziilor R: 2
61. Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers proportionala cu:
3. frecventa folosirii in comunicare R: 3
62. Limbajul verbal este:
4. modul de interiorizare si functionare a limbii la nivel individual R: 4
63. Cuvantul face parte din categoria:
1. semnelor R: 1
64. Latura semantica exprima:
2. o legatura designativa R: 2
65. Legatura cuvantului cu obiectul:
3. este mediata prin imagine R: 3
66. Intelegerea structurilor verbale este determinata de:
b) ordinea sintactica a cuvintelor
c) compatibilitatea semantica dintre cuvinte
4. b+c
67. Modelul gramaticii generative presupune:
3. interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii lingvistice R: 3
68. In raport cu indivizii care vorbesc aceeasi limba:
2. cuvintele poseda grade de determinare semantica diferite R: 2
69. Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul comunicarii este:
3. obiectul comunicarii R: 3
70. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza:
2. stabilirea raporturilor semantice R: 2
71. In dezvoltarea ontogenetica a limbajului:
1. structurarea verigii aferente precede structurarea verigii eferente R: 1
72. Reprezentanta corticala a verigii aferente auditive a limbajului este:
3. centrul Wernicke R: 3
73. Veriga eferenta a limbajului include:
b) componenta motorie manuala
d) componenta fono - articulatorie
1. b+d
74. Functia reglatorie a limbajului consta in:
2. influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur R: 2
75. Limbajul intern este:
3. limbajul extern selectiv comprimat R: 3
76. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui:
2. P.J. Guilford R: 2
77. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului:
b) fono - articulatorie
d) motricitatea manuala
4. b+d
78. Zonele corticale de integrare a limbajului se situeaza:
3. predominant in emisfera stanga R: 3
79. Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune:
2. animal R: 2
80. Afectivitatea reflecta:
3. raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern R: 3
81. Emotia poate fi provocata de:
3. actiunea stimulilor semnificativi R: 3
82. Declansarea emotiei se produce:
2. in mod involuntar, neintentionat R: 2
83. In prim - planul constiintei subiectului se impune:
1. semnul trairii emotionale R: 1
84. Caracterul polar al emotiilor deriva din:
3. semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne R: 3
85. Deosebirea dintre emotie si sentiment consta in:
a) durata
c) intensitate
1. a+c
86. Emotia este:
2. uneori un factor optimizator, alteori un factor perturbator R: 2
87. "Optimumul emotional" este determinat de:
1. intensitatea trairii R: 1
88. Proprietatea convertibilitatii se refera la:
2. schimbarea semnului emotiei R: 2
89. Afectele sunt stari emotionale:
1. primare R: 1
90. Trairea emotionala:
3. precede reactiile periferice R: 3
91. Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James - Lange
2. "Mi-e frica pentru ca fug" R: 2
92. Teoria Cannon - Bard sustine ca mecanismul producerii emotiei il constituie:
3. interactiunea cortico - talamo - hipotalamica R: 3
93. In acceptiune restransa, motivatia desemneaza:
3. semnalizarea unei stari de necesitate R: 3
94. Dinamica motivationala se subordoneaza:
1. principiului "tensiune - reductie" R: 1
95. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare in timp:
4. trebuinta R: 4
96. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus:
b) criteriul prioritatii satisfacerii
d) criteriul specificitatii umane
4. b+d
97. Frustrarea este:
2. o frana a motivatiei R: 2
98. Optimumul motivational exprima:
3. raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea sarcinii R: 3
99. Care dintre conflictele motivationale are intensitatea cea mai mare:
2. atractie - atractie R: 2
100. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este determinat:
3. atat biologic, cat si socio-cultural R: 3
TRUE/FALSE
fals: "Gestaltismul definea perceptia ca un conglomerat de senzatii"
fals: "Daca o propozitie este corecta din punct de vedere gramatical, ea este si adevarata din punct de vedere semantic
fals: "Orice cuvant exprima o notiune":
Adevarat: "Orice notiune se exprima prin cuvant":
fals: "Toate motivele sunt pozitive":
fals: "Inconstientul are un pregnant caracter evolutiv":
fals: "Inconstientul include in schema sa functionala latura volitiva:
fals: "Inconstientul indeplineste exclusiv un rol perturbator, dezorganizator"
fals: "Notiunea stiintifica ramane nemodificata in timp":
fals: "In procesarea inductiva particularul este extras din general"
fals: "O judecata este o structura informationala care nu este nici adevarata nici falsa"
fals: "competenta lingvistica este echivalenta cu performanta lingvistica":
Adevarat: "In plan individual ontogenetic limba precede limbajul":
Reprezentanta corticala a verigii aferente auditive a limbajului este:
a. centrul Brodman
Care dintre conflictele motivaționale are intensitatea cea mai mare:
a. atracție - respingere
Care din urmatoarele actiuni intra in functia proiectiva a constiintei:
c. elaborarea de idei noi
Care din urmatoarele metode a fost considerata de catre S.Freud "calea regala" de acces la continuturile inconstientului:
c. analiza viselor
Cui ii apartine delimitarea in torentul constiintei a starilor tranzitorii si substantive:
b. lui W. James
Care din autorii de mai jos au sustinut caracterul static al constiintei:
c. W. Wundt
Care din atributele de mai jos definesc prezenta de sine:
b. identitatea Eu-lui
d. orientarea in propria persoana
e. orientarea in spatiu si timp
e. b+d+e
Autoportretizarea este un stadiu al evolutiei:
b. constiintei de sine
Starea de veghe este:
c. o conditie necesara pentru activarea constiintei
Referentialitatea inseamna:
c. legatura designativ - reflectorie intre imaginea perceptiva si obiect
Care din afirmatiile de mai jos este cea mai corecta:
c. perceptia este o reflectare selectiva si relativ veridica a obiectului
Indicatorul reprezentativitatii perceptului (imaginii perceptive) se refera la:
b. gradul de cuprindere a diferitelor parti componente ale obiectului
Indicatorul relevantei unui percept (imagini perceptive) se refera la:
a. importanta insusirilor selectate si retinute
Care din legile de mai jos face ca, in cazul omiterii sau alterarii unor
elemente, obiectul sa fie identificat corect:
b. legea integralitatii
Factorii dispozitionali (emotia si motivatia):
c. uneori favorizeaza, alteori perturba corectitudinea perceptiei
Identificarea perceptiva presupune:
a. desprinderea obiectului de fond
b. compararea obiectului cu altele
c. corespondenta modelului informational actual cu modelul informational etalon din memoria de lunga durata
a. a+b+c
b. b+c
c. a+b
Algoritmul apartine:
b. laturii operatorii a gandirii
O schema operatorie este de tip euristic daca:
c. legatura dintre operatori si transformari nu este strict necesara
d. aplicarea ei nu duce in mod obligatoriu la rezolvarea problemei
d. c+d
Care este ordinea corecta a judecatilor de mai jos pentru a forma o structura de rationament:
a. Ion este muritor
b. Toti oamenii sunt muritori
c. Ion este om
a. a+b+c
b. b+c+a
c. a+c+b
d. b+a+c
Unitatea de baza a structurii de continut a gandirii este:
c. notiunea
Gradul de generalitate al unei notiuni este determinat de:
b. numarul cazurilor individuale pe care le subordoneaza
Limbajul verbal:
c. se formeaza si se dezvolta in relatia de comunicare a copilului cu adultul
Latura fizica a limbajului verbal este data de:
b. multimea sunetelor articulate (fonemelor)
d. multimea literelor (grafemelor)
d. b+d
Comunicarea verbala are o desfasurare:
c. seriala
Limbajul verbal:
b. integreaza si mediaza realizarea celorlalte procese psihice
Intr-o serie verbala (propozitie), cuvintele care urmeaza:
c. au o probabilitate mai mare de a fi alese decat cele anterioare
Limbajul oral:
a. se intelege mai usor si mai bine decat cel scris
Neintelegerea in comunicarea verbala se datoreaza:
a. erorilor in receptarea cuvintelor
c. neconcordantei semantice dintre tezaurele (vocabularele) emitatorului si receptorului
d. a+c
Numarul minim de litere ale unui alfabet pentru a fi practicabil in realizarea
comunicarii este:
c. 2
Redundanta este un factor:
a. care optimizeaza comunicarea
Motivatia ne pune:
b. in dependenta si in independenta relativa fata de realitatea externa
"A invata de dragul de a cunoaste si a sti" este o activitate:
a. intrinsec motivata
Aspiratiile si idealurile sunt motive:
c. de schimbare - dezvoltare
e. si pozitive si negative
e. c+e
Motivele sunt:
c. uneori constiente, uneori inconstiente
Nesatisfacerea carora din structurile motivationale de mai jos duce la cele mai severe perturbari ale echilibrului functional al personalitatii:
b. trebuintele
Frustratia este:
c. o ingradire a satisfacerii unei stari de motivatie
La actiunea unui stimul raspunsul emotional:
c. apare inaintea identificarii cognitive
Deosebirea intre emotie si sentiment rezida in:
b. durata
d. intensitate
d. b+d
Trairile emotionale:
a. preced si semnalizeaza starile de motivatie
b. acompaniaza comportamentul de satisfacere a starilor de motivatie
c. apar la sfarsitul actului de satisfacere a starilor de motivatie
a. a+b+c
Timiditatea este o trasatura:
b. dobandita
Intensitatea motivului este determinata de:
b. semnificatia sau valoarea obiectului
c. durata nesatisfacerii starii de necesitate
b. b+c
Conditionarea socio - culturala a sferei motivationale a omului se evidentiaza in:
a. modificarea modului de satisfacere
b. aparitia unor trebuinte noi
c. subordonarea motivatiei individuale motivatiei sociale
d. a+b+c
EXTRA
Psihodiagnoza - rezolvari
Licenta Sociologie-Psihologie iulie 2008
MULTIPLE CHOICE
1. Care dintre testele de mai jos masoara gradul de deteriorare mentala:
b. Scalele Wechsler - Teorie si practica in psihodiagnoza
2. Este necesara prudenta in interpretarea rezultatului la un test de memorie; un rezultat izolat nu poate fi generalizat pentru ca poate fi conditionat de mai multi factori. Dintre elementele de mai jos unul nu este corect inclus intre elementele care pot conditiona rezultatul la testul de memorie.
c. caracterul examinatorului -228 - Teorie si practica in psihodiagnoza
3. Testele verbale masoara abilitatile prin probe precum unele dintre cele prezentate mai jos. Care dintre probe nu face parte dintre testele de masurare a inteligentei verbale din WAIS:
d. aranjare imagini -171-172 - Teorie si practica in psihodiagnoza
4. In istoricul dezvoltarii testelor destinate intelectului exista 3 orientari psihometrice. Alegeti dintre combinatiile de mai jos pe cea care le cuprinde corect pe toate trei:
c. inteligenta ca dezvoltare, inteligenta ca aptitudine, inteligenta ca structura factoriala -155 - Teorie si practica in psihodiagnoza
5. Scopul testului matrici progresive este de a masura aptitudinile subiectului in perioada cand rezolva proba. Despre ce tip de aptitudini intelectuale nu este vorba? Alegeti raspunsul eronat din cele prezentate mai jos.
a. de a construi figuri fara semnificatie definita
-196 - Teorie si practica in psihodiagnoza
6. Raven descrie MP38 ca proba de observare si de claritate a gandirii unde fiecare proba este in realitate sursa sau originea unui sistem de operare a gandirii; de aici vine si denumirea de:
c. matrici progresive -197 - Teorie si practica in psihodiagnoza
7. Coeficientul.reprezinta raportul dintre varsta mentala si cea cronologica, fractia fiind multiplicata cu 100. Alegeti dintre raspunsurile de mai jos varianta care completeaza spatiul gol:
b. de inteligenta - Teorie si practica in psihodiagnoza
8. Evaluarea inteligentei din perspectiva aptitudinii de a rezolva problemele a condus la masuratori diferentiate in functie de caracterul sarcinilor. Astfel s-au dezvoltat teste pentru inteligenta concreta, pentru inteligenta abstracta, pentru inteligenta verbala, pentru inteligenta practica. Elementul comun tuturor acestor forme este aptitudinea de a ... Alegeti dintre raspunsurile de mai jos varianta care completeaza spatiul gol:
a. conceptualiza -157 - Teorie si practica in psihodiagnoza
9. In afara indicelui de performanta, respectiv numarul de itemi corect rezolvati in unitatea standard de timp, testele privind intelectul furnizeaza..Dintre cele patru exemple de mai jos unul este evident eronat. Indicati care anume.
c. indicele de standardizare -162 - Teorie si practica in psihodiagnoza
10. In evaluarea rezultatelor la o proba de inteligenta, situatia in care rezultatele subiectului indica .... este semnificativa pentru capacitatea de aprofundare si mobilitate a inteligentei. Care dintre urmatoarele expresii completeaza corect spatiul lipsa?
a. calitate inalta in timp scurt -162 - Teorie si practica in psihodiagnoza
11. Combinatia dintre calitate inalta, timp lung poate semnifica un ritm de lucru lent datorat ..Care dintre urmatoarele expresii completeaza corect spatiul lipsa?
b. unui deficit de dinamica sau mobilitate mentala
-162 - Teorie si practica in psihodiagnoza
12. Dupa modul in care atentia se manifesta in diferite tipuri de activitati se testeaza capacitatea de rezistenta la distragerea prin perturbatii, respectiv atentiei pe o activitate precisa pentru a permite acesteia derularea in conditiile cele mai favorabile si in forma sa cea mai intensa. Care dintre urmatoarele variante completeaza spatiul lipsa?
d. concentrarea -226 - Teorie si practica in psihodiagnoza
13. Dupa modul in care atentia poate fi implicata simultan in diferite tipuri de activitati se testeaza atentiei, respectiv disponibilitatea de a performa concomitent in doua directii. Care dintre urmatoarele variante completeaza spatiul lipsa?
a. distributivitatea -226 - Teorie si practica in psihodiagnoza
14. Printre alte scale prezente in grupul nr. , conform gruparilor operate de Gough pentru versiunea de 480 de itemi, exista si sociabilitatea. Care dintre raspunsurile de mai jos poate completa spatiul lipsa in mod corect?
a. I -74 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
15. Modelul cuboid tridimensional definit de Gough pentru personalitate implica un numar de .. tipuri de comportament:
b. 4 -83 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
16. In cercetarile asupra personalitatii ale lui Cattell, trasaturile de suprafata definesc un set de caracteristici ale personalitatii care:
d. nu formeaza un factor propriu-zis
-100 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
17. Tematica motivationala din cadrul C.P.I. este implicata in scalele:
b. realizarea prin conformism, realizarea prin independenta, eficienta intelectuala -57 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
18. Scalele prin care se poate valida raspunsul subiectului la chestionarul C.P.I. sunt:
c. Wb, Gi, Cm -72 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
19. Daca avem o nota standard T 55 la scala Re si o nota standard T 35 la scala Do putem spune despre persoana care a completat chestionarul ca:
c. isi asuma responsabilitatea dar este neasertiv
- Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
20. Daca avem o nota standard T 40 la scala Do si o nota standard T 45 la scala Sy putem spune despre persoana care a completat chestionarul ca:
b. nu este capabil sa domine si nu este nici sociabil
- Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
21. Daca avem o nota standard T 68 la scala Do si o nota standard T 54 la scala Sp putem spune despre persoana care a completat chestionarul ca:
a. este dominanta si dornica sa participe
- Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
22. Daca avem o nota standard T 75 la scala Do si o nota standard T 40 la scala Ie putem spune despre persona care a completat chestionarul ca:
a. este deosebit de dominanta, dar lipsita de interese intelectuale
- Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
23. Daca avem o nota standard T 58 la scala Ac si o nota standard T 65 la scala Ai putem spune despre persona care a completat chestionarul ca este:
b. este o persoana conformista, dar capabila sa faca fata confruntarii cu situatii in care trebuie sa actioneze independent
- Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
24. Daca avem o nota standard T 40 la scala Ac si o nota standard T 65 la scala Ai putem spune despre persona care a completat chestionarul ca are:
a. nivel scazut de conformism, dar o buna capacitate de a actiona independent - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
25. Daca avem o nota standard la scala T 65 Do si o nota standard T 40 la scala Ai putem spune despre persona care a completat chestionarul ca:
b. este o persoana dominanta careia ii plac conditii de lucru stabile
- Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
26. Daca avem o nota standard T 45 la scala Ac si o nota standard T 37 la scala Sy putem spune despre persoana care a completat chestionarul ca:
c. nu rezista intr-un mediu conventional care ii cere interactiuni
- Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
27. Daca avem o nota standard la scala T 65 Sy si o nota standard T 55 la scala Cs putem spune despre persoana care a completat chestionarul ca:
a. este o persoana extraverta, careia ii place sa aiba o pozitie sociala
- Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
28. Daca avem o nota standard T 60 la scala Do si o nota standard T 35 la scala To putem spune despre persoana care a completat chestionarul ca:
b. ii place sa se afirme si nu prea tolereaza concurenta
- Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
29. Daca avem o nota standard T 75 la scala Ie si nota T 55 la scala Py putem spune despre persoana care a completat chestionarul ca:
a. are stofa de cercetator
- Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
30. Daca avem o nota standard T 35 la scala Ie si nota 68 la scala Fx putem spune despre persoana care a completat chestionarul ca:
b. este practic si foarte adaptabil
- Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
31. Daca avem o nota standard T 85 la scala Sc putem spune despre persoana care a completat chestionarul ca:
b. este tensionata si se controleaza excesiv
- Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
32. Daca avem o nota standard T 40 la scala Re si o nota standard T 45 la scala So putem spune despre persoana care a completat chestionarul ca:
b. nu te poti baza pe o astfel de persoana
- Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
33. Daca avem o nota standard T 65 la scala Gi si o nota standard T 60 la scala Ai putem spune despre persoana care a completat chestionarul ca:
a. este sigur ca doreste sa faca o buna impresie si stie cum sa o faca
- Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
34. Daca avem o nota standard T 45 la Cm, o nota standard T 40 la Ie si o nota T 50 la Wb, putem presupune ca persoana:
c. este comuna
-65 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
35. Daca la scala Fe avem o nota T de 35, la scale Sa o nota de T de 35 si subiectul este femeie, putem sa spunem ca:
d. prezinta un comportament destul de putin sensibil si in acelasi timp are dificultati de auto-acceptare
- Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
36. Daca avem o nota T de 65 la Wb si o nota T de 55 la To, putem vorbi de relatii cu ceilalti:
d. vitale, optimiste si cu incredere
- Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
37. Daca avem o nota T de 45 la Sc si o nota T de 40 la To, putem sa consideram ca este vorba de o persoana care:
b. nu este capabila de toleranta si control in relatiile cu ceilalti
- Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
38. Cand avem toate notele T la scalele Sy, Sp si Cs peste medie, putem pune ca:
a. persoana este extraverta
-74 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
39. Inainte de a interpreta profilul chestionarului CPI evaluam validarea acestuia referitor la:
a. atitudinea cu care subiectul a raspuns la itemii testului
- Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
40. Daca avem o nota standard de nivel 10 la factorul C dintre cei 16 factori primari, putem afirma ca:
c. subiectul are o buna capacitate de control emotional
106 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
41. Daca avem o nota standard de nivel 3 la factorul B din 16 PF, putem afirma ca:
b. persoana are un slab coeficient intelectual
105 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
42. Daca avem o nota standard de nivel 3 la factorul primar B alaturi de o nota standard de nivel 8 la factorul primar C, putem spune ca:
d. subiectul nu este inteligent, dar are o buna capacitate de control a eului
-105-106 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
43. Factorii de ordin secundar sunt structuri complexe de factori primari, care descriu in conceptia lui Cattell trasaturi de suprafata. Dintre descrierile de mai jos, semnalati pe cea care nu se refera la factorii secundari:
c. perseverenta - delasare
-115 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
44. In intelegerea organizarii dinamice a personalitatii este important sa se ia in consideratie, apreciaza Cattell, fortele dinamice sau motivationale precum sentimentele si ..Care este varianta care completeaza corect propozitia.
a. ergiile 101 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
45. Pentru Cattell, trasaturile de personalitate sunt care rezulta din aplicarea metodei de analiza factoriala asupra unei mase critice de informatii despre comportamentul uman.Care dintre cuvintele de mai jos completeaza corect spatiul lipsa:
c. factorii -97 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
46. In testul dedicat factorului secundar anxietate, Cattell implica un numar de .. factori primari ce au sens ca diferiti contributori.
c. 5 -96 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
47. Nota bruta la factorul anxietate este corectata in functie de de:
d. varsta si genul subiectului
127 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
48. Factorii primari evaluati prin chestionarul 16 FP al lui R. B. Cattell, sunt constructe .. care incearca sa cuprinda multimea de manifestari comportamentale specifice dimensiunii.
a. bipolare
104 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
49. O nota scazuta, de nivel 2 la factorul A indica un comportament caracterizat prin si raceala afectiva.
c. schizotimie -105 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
50. Termenul de a personalitatii se refera la coordonarea, organizarea sau unificarea unor trasaturi separate care constituie personalitatea ca intreg.
b. integrare - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
51. In cadrul testului 16 PF, termenul de anxietate se refera la:
b. unul dintre factorii secundari ai personalitatii
-114 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
52. In cadrul testului 16 PF, termenul de extraversie se refera la:
b. unul dintre factorii secundari ai personalitatii
-114 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
53. In cadrul testului 16 PF, termenul de independenta se refera la:
b. unul dintre factorii secundari ai personalitatii
c. unul dintre factorii tertiari ai personalitatii
R: c-112 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
/ b-114
54. In cadrul testului 16 PF, termenul de agreabilitate se refera la:
d. nu apare specificat ca factor al personalitatii
-104 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
55. Care este cel mai puternic factor primar in cadrul testului 16 PF?
d. toti sunt egali - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
56. Cum considera Cattell sentimentul de sine in cadrul factorilor personalitatii?
c. sentiment master
-101 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
57. Care este primul pas in interpretarea profilului 16PF?
a. alegerea scalelor cu note extreme
-122 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
58. Cattell defineste un numar de .stadii in dezvoltarea personalitatii
a. 6 -102 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
59. Ce sunt factorii in raport cu dimensiunile de personalitate?
b. un construct statistic
- Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
60. In cadrul Inventarului de personalitate California, scala de empatie masoara:
a. intuitia si rezonanta afectiva
-82 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
61. In cadrul Inventarului de personalitate California, scala de independent masoara:
a. resursele individului
-82 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
62. Modelul cuboid in psihodiagnoza personalitatii dezvoltata de H. Gough se refera la:
b. structura geometrica tri-axiala
-83 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
63. Comportamentul de tip gamma implica:
a. extraversie, independenta
-83 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
64. Scala de eficienta intelectuala din C.P.I:
d. reprezinta capacitatea de a face fata ambiguitatii, indeterminarii
-67 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
65. Scala comunalitatii din C.P.I reflecta
c. buna socializare si negarea tendintelor nevrotice
-65 - Psihodiagnoza moderna.Chestionarele de personalitate
Psihologia comunicarii
Licenta Psihologie februarie 2009
MULTIPLE CHOICE
1. Prin comunicare:
a) se constituie lumea interna a subiectului;
b) se degaja tensiuni intrapsihice;
c) se asambleaza o perspectiva asupra lumii;
d) un individ isi poate constitui o reprezentare privind starea interna a sa si a
aproapelui sau.
4. a+b+c+d toate
2. Comunicarea este un proces:
a) de schimb, substantial, energetic, informational inter-sistemic;
b) care instituie o relatie complexa intre surse;
1. a+b
3. Comunicarea indeplineste functii precum:
a) informare;
b) pozitionare;
c) normare;
d) influentare;
e) contact afectiv;
1. a+b+c+d+e toate
4. Cum influenteaza o paradigma modul in care este inteles fenomenul comunicarii:
a) determina maniere specifice de raportare la comunicare;
b) propune reprezentari specifice despre lume;
2. a+b
5. Cunoasterea aprofundata a individului este un demers situat intr-o perspectiva:
a) emica;
d) idiografica.
4. a+d
6. Paradigmele comunicarii pot sa "gliseze" teoria intre "polii":
a) intrapsihic;
c) intersubiectiv;
4. a+c
7. Conform lui S. Freud:
1. obiectul este creat de catre pulsiunea subiectului; R: 1
8. Paradigma structurala se refera in special la perspectiva:
3. topica asupra psihismului; R: 3
9. Din perspectiva psihanalitica, care sunt principiile de a caror mediere tine maniera in
care comunica individul ?
a) al placerii (expresiei pulsionale imediate);
b) al datoriei (al amanarii descarcarii si implinirii nevoilor);
d) al realitatii (al adaptarii la contextul imediat).
4. a+b+d
10. Din paradigma structurala psihanalitica origineaza si alte directii ale teoriei comunicarii, precum modelul:
a) tranzactional;
c) proiectiv;
4. a+c
11. Paradigma tranzactionala:
a) orienteaza interesul cercetarilor catre palierul interpersonal, interactional;
b) orienteaza interesul cercetarilor catre modalitatilor de codare-decodare ale mesajului;
c) nu eludeaza dimensiunea intrapsihica;
3. a+b+c
12. Teoria lui Eric Berne reprezinta o adaptare a:
2. celei de a doua topice freudiene intr-o perspectiva nuantat intersubiectiva; R: 2
13. Eul Adult:
a) reprezinta palierul rational;
b) permite estimarea probabilitatii in diferite situatii;
c) permite decizia in raport cu elementele realitatii.
3. a+b+c toate
14. Mesajele generate de Eul adult sunt fundamentate pe:
a) analiza;
c) comparare;
d) negociere;
e) invatare.
4. a+c+d+e
15. Mesajele provenite din starea de Eu Copil:
a) contin dorinta in expresia ei directa;
d) sunt sustinute de afecte pozitive sau negative.
3. a+d
16. In viziunea lui Berne, tranzactiile pot fi :
b) incrucisate ;
c) complementare ;
3. b+c
17. In ordine filogenetica:
1. comunicarea analogica se situeaza inaintea celei digitale; R:1
18. Conform Scolii de la Palo Alto, in domeniul relatiei, comunicarea se realizeaza sub
forma:
1. analogica; R: 1
19. Mesajele analogice ofera informatii privind:
a) acordul/dezacordul;
c) frustrarea/gratificarea;
d) dominanta/obedienta.
4. a+c+d
20. Interactiunea simetrica se caracterizeaza prin:
1. egalitate si prin minimizarea diferentelor dintre interlocutori; R: 1
21. Interactiunea parinti-copil, profesor-discipol, medic-bolnav este de tip:
2. complementar; R: 2
22. Paradigma fenomenologica presupune centrarea interesului cercetarii asupra modelelor:
2. intersubiective; R: 2
23. Care sunt modalitatile de reactie la imaginea de sine a interlocutorului:
b) confirmare;
c) respingere;
d) negare.
4. b+c+d
24. In perspectiva psihanalitica, Eul are sarcina de a negocia cu exigente care provin din:
a) Se, exigente pulsionale (dorinte);
c) realitatea exterioara, exigentele realitatii.
1. a+c
25. Personalitatea interpersonala este personalitatea dupa cum este perceputa de indivizii cu care se relationeaza, de membrii grupului de apartenenta pe baza:
a) naturii si structurii interactiunilor din grup;
b) a rolurilor si statutelor membrilor grupului;
c) a contributiei fiecarui membru la realizarea scopurilor comune.
1. a+b+c toate
26. Reactia spontana de tip "buldozer" este specifica personalitatii:
1. narcisice; R: 1
27. Reactia spontana de tip "delicat" este specifica personalitatii:
2. dependente; R: 2
28. Reactia spontana de tip "evitant" este specifica personalitatii:
3. pasiv-agresive; R: 3
29. Carui tip de personalitate ii este specific faptul de a crede ca lumea este plina de
primejdii si mari pericole, ca trebuie sa anticipeze si sa fie pregatita pentru catastrofe:
3. anxioasa; R: 3
30. Care sunt caracteristicile personalitatii paranoide:
b) se mentine rigid in propriul univers construit prin ratiune si excluderea afectelor;
c) celalalt este pus incontinuu la indoiala.
1. b+c
31. Care sunt caracteristicile personalitatii obsesionale:
a) are o tinuta morala deosebita;
b) este perfectionist, respecte norma, legea, regula sociala;
d) analizeaza in detaliu toate aspectele realitatii.
3. a+b+d
32. Care sunt caracteristicile personalitatii narcisice:
a) are sentimentul excelentei si unicitatii;
b) considera normal un destin privilegiat;
d) atingerea propriilor interese ii provoaca afecte extreme manifestate agresiv.
1. a+b+d
33. Care sunt caracteristicile personalitatii dependente:
a) are nevoie de suport si aprobare;
c) nu poate risca sa ii fie invalidate convingerile sale;
d) este de acord cu opiniile celorlalti chiar impotriva propriilor interese.
4. a+c+d
34. Din perspectiva raportului cu personalitatea, cultura este:
a) un vast sistem comunicational al carui cod inconstient reprezinta suma modelelor
culturale care actioneaza permanent si modeleaza comportamentul individului in
societate;
b) inventarul tuturor modelelor sociale de comportament manifeste de indivizi ;
c) un univers de forme, de semnificatii si conduite simbolice care pe masura ce sunt
cunoscute si dirijate, in aceeasi masura sunt percepute intuitiv si lasate sa se petreaca,
ignorate.
2. a+b+c toate
35. Care sunt conceptele cheie ale teoriei lui Abraham Kardiner si Ralf Linton privind
raportul dintre cultura si personalitate:
a) personalitate de baza;
b) institutii primare;
c) institutii secundare;
e) sisteme proiective.
4. a+b+c+e
36. Conform perspectivei paradoxale asupra comunicarii, o actiune conform bunului simt si logicii comune poate conduce la:
1. esec; R: 1
37. Conceptul de enantiodromie rerezinta o ilustrare a urmatorei proprietati a grupului (dupa cum este inteles de Evariste Galois):
1. simetrie a elementelor; R: 1
38. Teoria tipurilor logice postuleaza urmatoarea axioma fundamentala:
2. elementul care cuprinde toti membrii unei clase nu poate fi totodata membru al
acelei clase; R: 2
39. Conform (auto)definitiei paradoxale (antinomiei semantice) "sunt incapabil sa inteleg", subiectul:
2. are capacitatea de a intelege; R: 2
40. Sintagme precum "Fii spontan! Vreau ca tie sa-ti placa sa inveti!" sunt exemple de:
3. paradoxuri pragmatice. R: 3
41. In mod esential, schimbarea produsa prin comportament paradoxal se caracterizeaza prin faptul ca:
a) apare ca neasteptata, ciudata, contrara bunului simt;
b) degajeaza situatia de solutiile partiale intre care subiectul oscileaza compulsiv,
generand dileme si probleme insolubile;
c) nu se situeaza in ordinea logicii cauzale;
1. a+b+c toate
42. In categoria paradoxului pragmatic intra:
a) injonctiunile paradoxale;
c) previziunile paradoxale.
2. a+c
43. Propozitia "Bucurestiul este trisilabic si va avea cinci milioane de locuitori" este:
2. o injonctiune paradoxala; R: 2
44. Ce raport este intre existenta personala (a fii) si reflectarea constienta a existentei
personale (a fii constient ca esti):
1. sunt doua tipuri logice diferite; R: 1
45. Enuntul "eu sunt incapabil sa inteleg" este:
3. o definitie paradoxala. R: 3
46. Enuntul "Vreau ca tie sa-ti placa sa inveti!" este
1. injonctiune paradoxala; R: 1
47. Defensele, apararile Eului, constituie:
a) incercari de a realiza un compromis intre nevoi vitale interne si cerinte externe;
b) incercari de a realiza un compromis intre dorinte si norme;
c) maniere de reactie normale in masura in care realizeaza compromisuri eficiente si
permit adaptarea.
3. a+b+c toate
48. Conform lui A. Ombredane proiectia poate fi de tip:
a) specular;
c) catarctic;
d) complementar.
4. a+c+d
49. Exprimarea nonviolenta a furiei presupune constatarea faptului ca destinul celuilalt:
2. nu este cauza trairilor noastre; R: 2
50. Exprimarea nonviolenta a furiei presupune:
a) contactul cu nevoile nesatisfacute;
b) exprimarea dorintelor personale in locul gandurilor si a expresiilor acuzatoare;
2. a+b
51. Din perspectiva comunicarii nonviolente, enuntul "Ioana este o persoana buna la suflet" este:
1. evaluare; R: 1
52. Transmiterea de mesaje de tip judecata sau concluzie generala:
a) nu permit un bun contact uman;
b) determina distantarea interpersonala si cantonarea la nivelul generalitatii;
1. a+b
53. Persuasiunea presupune manipularea:
a) identitatii;
b) a spatiului personal;
c) a normelor care guverneaza relatia.
1. a+b+c toate
54. In negociere, pozitia de deschidere este:
2. mai mare decat obiectivul maxim propus; R: 2
55. Empatia:
a) presupune un raspuns senzitiv, adaptat si non-evaluativ la sentimentele si trairile
celuilalt;
b) consta, esential, in capacitatea de transpunere in situatia celuilalt;
2. a+b
56. Indicatorii deficientei empatice sunt:
a) intreruperea brutala a celuilalt;
b) normarea, etichetarea, moralizarea
c) interpretarea hazardata;
d) interventia cliseu.
2. a+b+c+d toate
57. Pluralul politetei:
a) reprezinta invocarea unui context grupal intr-unul de comunicare binar;
b) se constituie prin invocarea tertului;
c) origineaza in imperiul roman dintr-un context "administrativ";
d) se intemeiaza pe nevoia individului de a nu se afla singur in compania strainului,
resimtit ca potential periculos.
3. a+b+c+d toate
58. In cadrul primei intalniri (comunicarea de cuplu):
a) este declasata o starea de orientare in care se tatoneaza trairile generate de interlocutor;
b) ca reprezinta o secventa generatoare de tensiuni,
c) se incearca "clasificarea" celuilalt in "bun" sau "rau", pentru a-l evita sau a declansa strategii de apropiere.
1. a+b+c toate
59. In viziunea psihanalitica a comunicarii de cuplu, iubirea pasionala:
a) nu se petrece intre doi individizi, ci "intre" acelasi individ in doua ipostaze;
b) constituie una dintre starile in care noi suntem cei mai inchisi in fata lumii;
c) este un exercitiu de "saracire" a Eului in favoarea obiectului iubit.
4. a+b+c toate
60. Liderul autocratic:
a) este cel care decide singur;
b) nu se refera decat la sine si nu la grup;
3. a+b
Extra psih creativitatii
PSIHOLOGIA CREATIVITÃTII
9. Abordarea gestaltista prezinta demersul creator ca pe unul de tip aleator. b. Fals.
19. Afectivitatea este importanta pentru demersul creator pentru ca asigura energizarea si valorificarea dimensiunilor caracteriale, a celor cognitive, a aptitudinilor speciale. a. Adevarat;
22. Aptitudinile speciale asigura atingerea unor performanÞe superioare in domenii cum sunt arta, tehnica, stiinÞa si constituie un ansamblu de insusiri. a. Adevarat;
23. Aptitudinile speciale constituie o rezultanta a combinarii in grade si ponderi diferite a mai multor componente, si anume: senzoriale, psihomotrice, intelectuale si fizice: a. Adevarat;
11. Behavioristii apreciaza ca potenÞialul creator al unui individ este influenÞat preponderent de modul in care au fost recompensate iniÞiativele sale creative. a. Adevarat;
2. Caracteristicile esenÞiale ale produsului creator sunt originalitatea si utilitatea sociala. a. Adevarat;
7. Conceptele fundamentale folosite in abordarea psihanalitica pentru explicarea fenomenului creativ sunt:sublimarea, regresia adaptativa, elaborarea. a. Adevarat;
58. Creativitatea actoriceasca presupune imbinarea a trei dimensiuni majore: cognititiva, afectiva, expresiva.
a. Adevarat;
80. Cele doua principii esenÞiale ale sinecticii sunt transformarea straniului in familiar si transformarea familiarului in straniu. a. Adevarat;
93. Ch. Hughnes apreciaza ca nevoile de dezvoltare pot motive conduite umane, cum sunt cele din demersurile creatoare.
a. Adevarat;
98. Creativitatea productiva presupune abilitatea de a realiza legaturi noi intre elementele deja existente.b. Fals.
100. Creativitatea este o potenÞialitate general umana care exista in diferite grade si proporÞii la fiecare persoana.
a. Adevarat;
27. Dovada influenÞei factorilor socio-istorici, a spiritului timpului cum spunea Goethe, este existenÞa unor descoperiri simultan realizate de cercetatori ce au lucrat independent. a. Adevarat;
52. DistincÞia realizata de M. Roco intre grupul creator si grupul creativ este urmatoarea: grupul creativ este constituit pentru stimularea creativitaÞii membrilor sai, iar grupul creator este unitatea dintr-un anumit departament al unei instituÞii care si-a demonstrate performanÞele creative in mod spontan. a. Adevarat;
63. Desemnarea cazurilor extreme este una din tehnicile metodei interaprecierii, prin care colegii realizeaza o ierarhie pe un anumit criteriu. b. Fals.
64. Desemnarea cazurilor extreme este una din tehnicile metodei interaprecierii prin care evaluatorii, raportandu-se la un anumit criteriu stabilesc, in numar echitabil, care sunt primii si ultimii indivizi dintr-un colectiv. a. Adevarat;
83. Datorita fenomenului Condorcet are loc retusarea si ajustarea raspunsurilor date de catre experÞi in cadrul metodei Delphi. a. Adevarat;
39. Efectul Zeigarnic de care vorbeste S. Bruner, desemneaza tendinÞa creatorului catre gasirea metodelor deja verificate de rezolvare. b. Fals;
47. Eterogenitatea este stimulativa pentru creativitatea de grup cand este prezenta la nivel aptitudinal si motivaÞional si omogenitatea la nivelul stilurilor cognitive, al atitudinilor, pregatirii si experienÞei profesionale. b. Fals.
74. Este recomandat ca liderul grupului de brainstorming sa nu aiba experienÞa in domeniu. b. Fals.
16. Flexibilitatea gandirii reprezinta volumul si rapiditatea debitului asociativ sau numarul raspunsurilor obÞinute. b. Fals.
44. Factorii care sunt comuni creativitaÞii individuale si a celei de grup sunt: coordonatele majore (atitudini si aptitudini) si trei segmente (orientativ-motivaÞional, operaÞional-cognitiv, voliÞional-reglatoriu). a. Adevarat;
46. FuncÞionalitatea grupului este influenÞata de performanÞele sau esecurile in rezolvarea sarcinilor de catre fiecare membru. a. Adevarat;
25. H. C. Lehman explica declinul productivitaÞii creative prin intervenÞia urmatorilor factori: reducerea flexibilitaÞii, diminuarea vigorii fizice, a acuitaÞii vizuale, a starii de sanatate, modificari ale sistemului motivelor ca urmare a raspunderilor familiale, multiplicarea sarcinilor administrative. a. Adevarat;
33. IncubaÞia este o etapa a procesului creator de asteptare, in care creatorul, desi racordat la problema, isi muta terenul de confruntare din zona constientului intr-o zona mai obscura a psihicului. a. Adevarat;
37. Iluminarea este o etapa de rascruce, in care are loc atat fructificarea eforturilor din celelalte etape, cat si demararea activitaÞii de execuÞie a produsului creator. a. Adevarat;
89. InteligenÞa simbolica permite operarea cu noÞiunile verbale, cu informaÞii sub forma inÞelesurilor atasate cuvintelor. b. Fals.
30. In modelul Mihaelei Roco evoluÞia creativitaÞii la nivel individual este descrisa ca un
proces de dezvoltare care implica 3 etape cu ponderi diferite in creaÞie. b. Fals.
50. Intre grupul creativ si cel necreativ se stabilesc diferenÞe, mai ales prin ponderea de interacÞiuni existente in cadrul grupului: in cel creativ predomina discuÞiile pe tema atmosferei din grup (comportamentul sefului, nemulÞumirile).b. Fals.
51. In privinÞa marimii unui grup, s-a constatat ca un grup redus este util pentru calitatea soluÞiilor identificate si unul extins pentru viteza, eficienÞa si productivitatea activitaÞii respective. b. Fals.
55. In creativitatea din stiinÞa si tehnica produsul il exprima pe creator, personalitatea acestuia, iar in arta sunt reflectate cerinÞele si scopurile mediului. b. Fals.
56. In tehnica reacÞiile publicului faÞa de produsele create sunt exprimate in termeni practici. a. adevarat;
76. In cadrul sedinÞei de braistorming, secretarul are ca funcÞie stabilirea ordinii in care participanÞii iau cuvantul. b. Fals.
92. In Sociodinamica culturii, A. Moles, formuleaza teoria nivelului cultural in care vorbeste de straturile culturale dintr-o populaÞie, prin care se reflecta ponderea creatorilor in raport de instrucÞia si nivelul cultural al diferitelor segmente sociale. a. Adevarat;
95. Intre copii superior inzestraÞi si ceilalÞi au fost inregistrate diferenÞe la urmatoarele nivele: intelectual, afectiv, caracterial, interese, relaÞii interpersonale. a. Adevarat;
13. Modelul tridimensional al intelectului prezentat de J. P. Guilford prezinta urmatoarea structura: 5 operaÞii. 4 conÞinuturi si 5 produse. b. Fals.
67. Metoda longitudinala are ca scop stabilirea biografiei stiinÞifice a profilului psihologic al unei persoane creatoare, pe baza datelor culese zilnic sau la intervale apropiate, datele fiind obÞinute prin observari si
examinari sau reexaminari ale aceluiasi subiect la diferite varste sau perioade succesive. a. Adevarat;
81. Metoda Philips 6-6 este un blitzbrainstorming prin care grupuri mari, eterogene, de 30-50 persoane sunt imparÞite in grupuri de 6 membri in care problemele sunt discutate timp de 6 minute. a. Adevarat;
85. Metoda listelor este o metoda imaginativa de stimulare a creativitaÞii prin care se realizeaza matrici bi, tri sau
multidimensionale. b. Fals.
53. Personalitatea creatorului din arta face parte din categoria tipului artistic si are tendinÞa de a reflecta realitatea prin intermediul unor imagini concret-senzoriale, prin intermediul senzaÞiilor, reprezentarilor. a. Adevarat;
54. Planul organizaÞional la care se poate structura creativitatea de grup cuprinde componenta profesionala (relaÞiile stabilite intre membrii in scopuri profesionale) si componenta interpersonala (ansamblul conduitelor membrilor in cadrul grupului). b. Fals.
62. Prin metoda interaprecierii se pot identifica unele comportamente si performanÞe creative, dar putem, de asemenea, sa validam prin metoda criteriului extern, rezultatele obÞinute prin testele de creativitate. b. Fals.
6. S. Freud explica procesul creativ prin anularea complexului de inferioritate si prin autorealizarea individului.
b. Fals;
61. Scalele lui J. L. Holland pentru evaluarea creativitaÞii prezinta doua variante: una pentru investigarea creativitaÞii artistice si una pentru evaluarea creativitaÞii stiinÞifice. a. Adevarat;
73. Specificul brainstorming-ului consta in separarea intre etapa de elaborare a ideilor si cea de evaluare a lor.
a. Adevarat;
79. Spre deosebire de brainstorming, sinectica este o metoda calitativa intrucat se elaboreaza o singura ideee care se ajusteaza ulterior. a. Adevarat;
91. Stilul cognitiv reda modul specific in care se exprima inteligenÞa sau creativitatea si este influenÞat de experienÞa personala si educaÞie. a. Adevarat;
20. Temperamentul este responsabil, mai ales, de stilul activitaÞii, care poate fi continuu sau in salturi:
a. Adevarat;
5. A. Munteanu propune o abordare pe verticala a creativitaÞii, in care putem distinge urmatoarele nivele: creativitatea expresiva, creativitatea productiva, creativitatea inventiva, creativitatea inovativa si creativitatea. a. emergentiva;
8. AsociaÞionistii definesc fenomenul creaÞiei ca pe un proces de . c. asociaÞie;. intre anumite elemente, prin care se ajunge la combinaÞii noi.
26. Ansamblul particularitaÞilor ambientale, materiale si psihosociale ce pot influenÞa creativitatea este reprezentat de:
c. climatul creativ;
34. A. Rosca explica prin fenomenul.. a. perseveraÞia;.apariÞiile bruste ale soluÞiilor creatoare, fenomenul desemnand ansamblul proceselor asociative care au fost incepute cand s-a incercat rezolvarea problemei si care continua intr-o anumita masura, chiar cand atenÞia este orientata in alta direcÞie.
42. AbilitaÞile creatorului necesare pentru a transmite mesajul operei sunt: a. gasirea unor modalitaÞi comune pentru a reda anumite aspecte; b. stapanirea contrastelor pentru a sugera tensiunea starii interioare;
c. capacitatea de a doza elementele componente ale acÞiunii operei, al schiÞarii trasaturilor personajelor, a evoluÞiei acestora.
59. Analiza produselor activitaÞii, ca metoda de estimare a creativitaÞii la copii presupune aprecierea:
a. produselor realizate de copii din proprie iniÞiativa; b. produselor realizate de copii la cererea scolii.
106. Aspectele psihologice ale activitaÞii creative, mecanismele si dinamica psihologica a creatorului, de la apariÞia problemei la realizarea produsului creativ, obiectivizarea ideii creatoare se refera la: a. procesul creator;
101. AsociaÞiile de tip creativ identificate de Mednick sunt urmatoarele: a. serendipitatea; b. asemanarea;
c. medierea prin simboluri.
77. Brainstorming-ul poate fi aplicat in domeniile: a. producÞie; b. cercetare; c. invaÞamant.
111. Brainstorming-ul ca metoda de stimulare a creativitaÞii a fost conceputa de: b. Al. Osborn;
3. Creativitatea, dimensiune complexa este:b. latura transformativ-constructiva a personalitaÞii;
43. Cele mai importante criterii de evaluare ale produsului creator sunt: b. originalitatea; c. utilitatea sociala.
60. Chestionarul Minnesota, ca metoda de evaluare a creativitaÞii la copii presupune estimarea activitaÞilor: a. realizate din proprie iniÞiativa;
65. Calculul originalitaÞii la testele de creativitate poate fi realizat prin urmatoarele procedee: b. procedeul indicelui de frecvenÞa; c. procedeul indicelui de ingeniozitate.
104. Cand intre factorii de mediu si cei ereditari exista diferenÞe prea mari de nivel si calitate, aptitudinile speciale nu se pot dezvolta corespunzator. a. Adevarat;
110. Criteriul de validare al produsului creat in tehnica este: a. eficienÞa;
94. Definirea supradotarii a fost realizata in psihologie prin mai multe modalitaÞi: a. obiectiv; c. descriptiv;
d. comparativ.
102. Dimensiunea stilistica a intelectului ce reflecta modalitatea de reacÞie a proceselor cognitive la problemele ce urmeaza a fi rezolvate estec. aprehensiunea sau stilul perceptiv;
103. Din punct de vedere al rezonanÞei intime, ca factor stilistic al personalitaÞii, se considera ca stimulator pentru creativitate este tipul: c. ambiegal orientat.
35. Etapa de apariÞie brusca a soluÞiei la o problema aflata in centrul preocuparilor creatorului, fiind o pendulare intre planul afectiv si cel cognitiv este: b. iluminarea;
38. Etapa de b. verificare;.este etapa prin care este obiectivata, materializata ideea creatoare intr-un fapt explicit, perceptibil.
40. Etapa de. c. verificare. din cadrul procesului creator, presupune o confruntare permanenta intre modelul mental si rezultatele incercarilor de a pune in practica acest model.
105. E. P. Torrance apreciaza ca productivitatea de tip creative presupune o imbinare a caracteristicilor femeilor cu cele ale barbaÞilor si anume: a. sensibilitate si deschidere faÞa de probleme; b. independenÞa si divergenÞa gandirii;
12. Factorii interni ai gandirii creatoare amintiÞi de C. Rogers sunt: a. toleranÞa la ambiguitate; b. autoevaluarea produselor activitaÞii; d. aranjarea spontana si inedita a elementelor;
21. Factorul stilistic al personalitaÞii ce reda modul in care experienÞele traite se reflecta la nivel individual este:
b rezonanÞa intima;.
24. Factorul de natura biologica ce indica nivelul superior pana la care se pot dezvolta potenÞele creative, fara a garanta in mod obligatoriu atingerea acestora este: a. ereditatea;
90. Forma inteligenÞei importanta pentru profesori, psihologi, medici care asigura inÞelegerea atitudinilor, dorinÞelor, intenÞiilor, percepÞiilor personale si ale celorlalÞi, prezentata in modelul lui Guilford, este: b. inteligenÞa sociala;
114. InteligenÞa b. concreta;.cuprinde aptitudinile implicate in vehicularea informaÞiilor figurale, centrarea find pe lucruri concrete si pe proprietaÞile lor.
115. InteligenÞa semantica permite operarea cu noÞiunile: b. verbale;
10. InÞelegerea unei probleme in demersul de gasire a soluÞiilor de tip creativ este prezentata de gestaltisti ca fiind realizata prin intermediul fenomenului de b. intuiÞie;
14. In psihologia romaneasca exista un model factorial al creativitaÞii, care prezinta interacÞiunea dintre aptitudini si atitudini, model ce-I aparÞine lui: c. P. Popescu-Neveanu.
31. In actul de creaÞie se impun tipurile de pregatire: a. pregatirea de specialitate; b. cultura generala;
c. pregatirea pentru o anumita tema, problema.
57. Intre creativitatea stiinÞifica si cea tehnica exista relaÞii de a. intercondiÞionare; deoarece tehnica este influenÞata de teoriile stiinÞifice si asigura condiÞii pentru aplicarea conceptelor si a teoriilor stiinÞifice.
82. In cadrul discuÞiei Panel auditoriul poate interveni in discuÞiile purtate de esantionul panel prin intermediul:
b. unor cartonase de diverse culori pentru intrebari, sentimente, informaÞii;
75. In etapa luminii rosii, din brainstorming, se realizeaza evaluarea ideilor emise, considerandu-se ca sedinÞa a avut succes atunci cand au fost selectate: c. 10-15% din ideile emise.
96. In 1977 este elaborat un model al supradotarii intelectuale, model ce-i aparÞine lui c. Renzulli;.si care prezinta dimensiunile esenÞiale ale supradotarii: aptitudinile intelectuale; latura afectiv-motivaÞionala; creativitatea.
86. Lista interogativa, utila pentru stimularea debitului creativ sialcatuita din 9 categorii de intrebari a fost elaborata de:
c. Al. Osborn.
41. Mijloacele de exprimare ale creatorului in etapa de execuÞie, careia ii este specific un proces de gandire imaginativa, pot fi urmatoarele: a. sunetele ordonate, astfel incat, sa redea sentimentele; b. cuvintele aranjate in coordonate expresive logico-afective; c. culorile, care prin combinare redau un peisaj, un personaj.
45. M. Roco a stabilit, prin intermediul unei abordari sistemice, urmatorul numar de planuri la care poate structura creativitatea de grup: c. 3.
29. Modelul lui G. Wallas prezinta creativitatea ca pe un proces ce se deruleaza in: c. 4 etape.
68. Metoda caselor de evaluare a fost elaborata de: c. F. Barron.
69. M. Stein considera ca metodele psihoterapeutice influenÞeaza creativitatea in urmatoarele direcÞii:
a. eliberarea creativitaÞii potenÞiale; b. relanseaza creativitatea manifesta candva dar care s-a blocat;
c. asigura menÞinerea in forma optima a creativitaÞii active;
84. Metoda b. Frisco;..se bazeaza pe principiul brainstormingului regizat in care fiecarui membru al grupului i se atribuie un rol.
112. Metoda elaborata de O. Helmer care se bazeaza pe tehnica consultarilor reciproce in care sunt antrenaÞi diversi experÞi care au de completat un chestionar pe o anumita tema este: c. Delphi;
113. Modelul tridimensional al intelectului, util in descifrarea structurii intelectului a fost elaborat de:
b. J. P. Guilford;
88. a. originalitatea;.este abilitatea de a produce idei si imagini noi, de a gasi soluÞii noi, fiind una din dimensiunile gandirii divergente.
4. Printre criteriile prin care putem diferenÞia activitatea creatoare de cea reproductiva exista si urmatoarele: a. tipul de experienÞa preferat (experienÞele noi, neuzuale); c. natura obstacolului ce trebuie depasit (situaÞii problematice noi);
15. Prin modelul tridimensional al intelectului J. P. Guilford introduce noÞiunea psihologica de: c. gandire divergenta;
28. Printre condiÞiile socio-economice si culturale stimulative pentru creativitate amintim: a. un nivel ridicat de aspiraÞie al grupului; c. condiÞii socio-economice medii.
32. Principalele surse pe care le poate folosi creatorul in literatura, in derularea etapei de pregatire sunt: a. experienÞa proprie de viaÞa; b. operele create anterior.
48. Printre condiÞiile pe care trebuie sa le indeplineasca o sarcina pentru a fi abordata in grup menÞionam:
a. sarcina sa permita delimitarea parÞilor componente si a contribuÞiei fiecarui membru; b. stabilirea unor corelaÞii intre performanÞele individuale si cele de grup;
66. Prin metoda biografica se pot obÞine informaÞii asupra: a. personalitaÞii creatorului; b. actului creator si condiÞiilor creaÞiei;
87. Pentru E. P. Torrance potenÞialul creativ se contureaza la nivel optim atunci cand exista un anumit prag minim al inteligenÞei de aproximativ.c. 120;
97. Printre atitudinile creative dominante identificate de M. Roco sunt: a. interes faÞa de nou; d. nonconformism;
e. perseverenÞa.
99. Printre blocajele metodologice ale creativitaÞii amintim: a. fixitatea funcÞionala; c. rigiditatea algoritmilor.
107. b. pregatirea sau prepararea;.este o etapa a procesului de creaÞie ce presupune acumularea, adunarea materialelor necesare in celelate etape.
36. R. L. Merton vorbeste de fenomenul c. serendipitatea;. pentru a descrie fenomenul de apariÞie brusca a soluÞiei creatoare in mod intamplator, intr-un moment in care problema nu era in centrul atenÞiei creatorului.
49. . c. syntalitatea;.de care vorbea R. B. Cattell desemneaza personalitatea grupului, prin care sunt delimitate aspectele psihosociale rezultate din dinamica grupului respectiv.
70. Studiul de caz poate fi folosit: a. in scop diagnostic; b. in scopul stimularii creativitaÞii;
72. . Strategiile euristice ce pot fi folosite in sedinÞele de sinectica sunt: b. empatia; c. inversiunea; d. analogia si evaluarea;
78. Sinectica, una din metodele de stimulare a creativitaÞii a fost elaborata de : c. W. J.
Gordon.
108. Stilul de conducere adecvat pentru stimularea creativitaÞii de grup este cel. c. democratic; prin care sunt implicaÞi si ceilalÞi membrii ai grupului in rezolvarea sarcinilor de grup si se instituie un sistem de apreciere obiectiv.
1. Termenul de creativitate a fost introdus in psihologie de catre:a. G. Allport;
18. Trasaturile caracteriale importante pentru stimularea creativitaÞii sunt: a. perseverenÞa; b. constiinciozitatea;
d. increderea in sine;
71. Terapia. c. cognitiva;..poate corecta distorsiunile, erorile de gandire, care pot fi inlocuite cu interpretari mai flexibile, foarte utile pentru demersul creator.
17. Un factor intelectual important pentru creativitate este.. b. gandirea convergenta;.cu rol in asimilarea informaÞiilor, ducand la asigurarea unui nivel corespunzator mecanismului creativ.
109. Varsta unui grup este benefica pentru creativitate atunci cand este de: c. 3-5 ani.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1460
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
