Psihanaliza

Psihanaliza ca psihoterapie si problema inconstientului. Caracteristicile psihanalizei ca psihoterapie.

Psihanaliza este prima si cea mai importanta forma de psihoterapie cunoscuta de cultura europeana. Este " inventata " de Freud.

este o psihoterapie cauzala , fie ca abordeaza simptomul ca in faza inceputurilor (studii asupra isteriei) fie ca abordeaza fundamentele personalitatii ca in faza matura.

Este o psihoterapie nondirective - accesul altei persoane fiind imposibil

Este o retraire prescurtata a vietii

2. Psihanaliza ca psihopatologie. Psihanaliza ca teorie a conflictului inconstient.

Experienta psihoterapeutica , initial cu totul inedita si lipsita de prejudecati teoretice, a fost treptat sintetizata la nivelul teoriei, ceea ce a dat nastere psihopatologiei si teoriei tehnicii psihanalitice.In esenta, prima este o teorie a conflictului inconstient. Disfunctiile de tip nevrotic au, dupa Freud, drept miza conflictul dintre tendintele instinctuale, in special sexuale, tinind de sexualitatea infantile si cerintele culturale care le interzic. La baza psihopatologiei psihanalitice a stat la inceput etiologia sexuala a nevrozelor.Conflictul patogen era, dupa Freud, un conflict intre dimensiunea instinctuala sexuala si normele culturale. In cadrul miscarii psihanalitice au loc numeroase dispute ce duc la separarea lui Adler si Jung de maestru. Adler susutine despre conflictul nevrotic ca se poate desfasura si intre continuturi psihanalitce noninstinctuale, conflictele patogene cele mai importante se petrec intre continuturi care tin de dimensiunea sociala a omului, adica intre dorinta de autoafirmare , care pentru Adler nu este de natura biologica ci strict psihica si simtul social. Nevroza este expresia esecului de a socialize dorinta de autoafirmare, de a gasi cai acceptabile social de manifestare pentru dorinta de autoafirmare.

Jung defineste nevroza ca pe o dezvoltare unilaterala, dezechilibrata, ca pe o dificultate a Eului in relatia cu unul sau mai multe complexe, importanta factorului sexual ca generator de conflicte nevrotice scade considerabil.

Heinz Hartmann, unul din cei mai importanti reprezentanti ai psihologiei eului, subliniaza importanta majora a agresivitatii ca factor instinctual nonsexual pentru aparitia nevrozelor.

Psihologia sinelui (Kohut) a introdus in teoria conflictului factorul narcisic . Nevoile narcisice pot intra in conflict atit cu nevoile instinctuale cit si cu nevoile care tin de dependenta, pe de-o parte cit cu nevoile de independenta , pe de alta parte.

Simptomul nevrotic este o formatiune de compromise rezultata din prelucrarea psihica a unui conflict inconstient.

3. Psihanaliza ca psihologie ( a inconstientului) . Definitie. Relatii cu psihologia constientului.

Este o psihologie a inconstientului.

Psihologia inconstientului studiaza acele fenomene psihologice care nu sunt accesibile in mod direct constiintei, cid oar datorita interventiei interpretarii tip psihanalitic. Psihologia inconstientului nu anuleaza psihologia constiintei ci o completeaza. Esenta psihologiei inconstientului consta in idea ca si oamenii sanatosi , nu numai cei nevrotici au inconstient, iar inconstientul oamenilor sanatosi are aceleasi continuturi ca si inconstientul nevroticilor.Primele continuturi de inconstient descoperite de psihanaliza au fost de natura instinctuala (acele comportamente ale sexualitatii umane neacceptate de cultura). Freu spunea ca inconstientul este preistoria dezvoltarii libidoului.Dezvoltarea psihanalizei ca psihologie a inconstientului s-a realizat in mai multe directii.

Adler - pune in atentie continuturile sociale ale inconstientului

Jung - vorbeste despre inconstientul colectiv - arhetipurile- care ar proveni din experientele fundamentale ale omului ca specie.

Freud - dupa 1920 isi modifica viziunea asupra inconstientului acceptind alaturi de inconstientul de jos si un inconstient de sus alcatuit din norme culturale interiorizate efectiv din prima copilarie (supraeul).

4. Psihanaliza aplicata. Definitie. Exemple: complexul Oedip in Hamlet.

Prin termenul de psihologie aplicata trebuie inteleasa aplicarea cunostintelor obtinute in terapia psihanalitica la intelegerea produselor culturii.

dezvaluirea filonului inconstient din marile opera culturale si a modului in care inconstientul este incifrat , deghizat la nivelul textului literar, filozofic, religios.La marii creatori inconstientul imbraca forme specifice de manifestare in produse spirituale. Tendintele oedeipiene refulate produc la nevrotic simptome, la omul sanatos psihic - discomfort psihic iar la creatorul de geniu - opera literare de mare valoare cum este Hamlet la Shakespeare. Cele mai frecvente dimensiuni ale psihanalizei aplicate sunt in psihanaliza literaturii si artei.

Interpretarea     psihanalitica propusa de Freud in Interpreatrea viselor si dezvoltata de Jones porneste de la un detaliu semnificativ - Hamlet era nehotarit si inactive intr-o singura privinta: pedeapsa unchiului sau , care i-a ucis tatal si s-a casatorit cu mama sa. Hamlet il ucide pe Polonius fara ezitare in timp ce acesta il spiona. Dupa Jones , unchiul lui Hamlet, Claudius a realizat dorintele cele mai ascunse ale lui Hamlet adica dorintele oedipiene inconstiente de a-si ucide tatal si a se casatori cu mama sa.

Hamlet - este un isteric caracterizat de un complex oedipian nerezolvat. Sheakespeare a scris Hamlet la putin timp dupa moartea tatalui sau . Hamlet este visul lui Sheakesp.

Visatorul apare ca print , tatal sau este regale - care a murit. Trecerea in nefiinta a tatalui nu s-a produs natural ci a fost provocata prin otravire de catre un rival care dorea sa-i ia pozitia si femeia.

5. Psihanaliza in Romania interbelica. Caracteristici generale . Citeva peronalitati.

In perioada interbelica fiind eccelenta d.p.d.v. cultural este de asemeni la fel de bogata si in psihanaliza.

In anul 1911 Nicolae Vaschide publica la Paris cartea Somnul si visele

In 1913 M. Ilian isi sustine teza de doctorat in medicina cu tema - Starea actuala a psihanalizei

In 1923 neurologul GH. Marinescu publica la Paris us studiu amplu dedicat psihanalizei intitulat Introducere in psihanaliza

In 1923 Constantin Vlad - are un rol important in raspindirea descoperirilor lui Freud in Romania. Lucrarea sa contine 6 prezentari de caz a unor pacienti din viata militara. A practicat psihanaliza fara sa fi fost analizat . In 1932 publica Mihai Eminescu d.p.d.v. psihanalitic.

In 1927 Ion Popescu Sibiu sustine teza de doctorat in medicina cu lucrarea Doctrina lui Freud

Alte personalitati marcante: Gheorghe Retezeanu, Constantin Radulescu Motru

Lucian Blaga scrie piesele de teatru : Ivanca si Fapta care se bazeaza pe idei freudiene asupra complexului oedip. Introduce termenul de" noologie abisala disciplina care studiaza spiritual inconstient relevant de psihanaliza.

Cei care s-au opus au fost : George Calinescu, Nae Ionescu, Henric Sanielevici care spunea despre Freud ca este un sarlatan fara scrupule.

6. Psihanaliza in Occident. Caracteristici generale. Exemple ilustrative.

Spre deosebire de Romania unde psihanaliza a fost blocata pentru o jumatate de secol, in Occident psihanaliza a beneficiat de o dezvoltare continua mai ales Anglia si SUA care au fost ferite de efectele totalitarismului. In momentul de fata psihanaliza este un element constitutive al vietii sociale si culturale occidentale. Asistenta psihiatrica si psihologica sunt astazi de neconceput fara participarea psihanalizei. In Franta la o institutie unde se ingrijeau autistii, numarul personalului era de 4 ori mai mare, iar citiva psihanalisti veneau citeva ore pe saptamina care condusese la o imbunatatire a starii de sanatate a pacientilor.Tot in Franta, in invatamintul mediu si superior, psihanaliza reprezinta o prezenta importanta. Societatil de Psihanaliza ( care sunt peste 20 la numar ) detin cel putin o revista de specialitate. (exemplu - scoala Freudiana din Paris detinea la un moment dat 7 reviste). Oferta de carti este extreme de bogata.

In toate tarile civilizate exista cel putin o societate de psihiatrie. Chiar si in culturile orientale in Japonia, India exista de mai mult timp astfel de societati. In toate tarile in care se formeaza psihanalisti sunt admisi pentru formare medici si psihologi a caror pregatire universitara le asigura o baza de cunostinte utilizabila si pentru practicantul de psihanaliza. In tari ca Franta, Austria SUA sunt admise si persoane care au terminat teologia, filosofia. Acasta demonstrind ca tarile cu experienta in domeniu incearca sa evite prin reglementari rigide excluderea de la formarea psihanalitica a persoanelor cu vocatie, dar care datorita accidentelor vietii nu s-au putut angaja pe drumul studiilor universitare. Exemplu - Melanie klein care a revolutionat psihanaliza.

SUA este principalul motor al psihanalizei mondiale. In Europa acelasi rol este jucat de Franta care are in jur de 6.000 de psihanalisti. O surprinzatoare dezvoltare a psihanalizei este si in tarile din America de Sud.

Cea mai puternica asociatie de psihanaliza este IPA adica asociatia psihenalitica internationala la care a aderat si societatea romana de psihanaliza.. orientarea IPA este freudiana , are peste 20.000 de membrii. Reguli: obligativitatea analizei personale, durata si frecventa acesteia, precum si durate sedintei.

7. Vindecarea in psihanaliza. Deosebiri fata de alte psihoterapii si psihoterapie.

Daca psihanaliza relativizeaza notiunile de "boala" si "sanatate psihica" atunci si notiunea de" vindecare " capata alt sens. Pornind de la deviza temporara a lui Freud " acolo unde nu a fost Se-ul , trebuie sa vina Eul" d.p.d.v. psihanalitic Eul dobindeste autonomia necesara indeplinirii rolului de instanta, comanda si control al personalitatii, reusind sa medieze intre cerintele realitatii externe si cerintele realitatii interne (instincte, Supraeuri).

Dupa Melanie Klein , indicatorii unei personalitati psihice mature ar fi:

a)            capacitatea de a accepta gratificatii substitutive pentru dorintele infantile

b)            capacitatea de a trai placerea intr-un mod neoconflictual

c)            echilibru intre viata interioara si adaptarea la realitate

8. Psihanaliza si comunism. Incompatibilitate principala si realitati de fapt.

11. Definitie si clasificarea actelor ratate (exemple)

Actele ratate - sunt fenomene psihice care rezulta din interfata a 2 intentii: una constienta si alta preconstienta sau inconstienta, prima constituind tendinta perturbata , in timp ce cealalta reprzinta tendinta perturbatoare

Actul ratat are structura unui simptom.

Clasificare:

1. raportul de forte dintre cele 2 tendinte
2. natura activitatii constiente perturbate
3. complexitatea

12. Formarea pentru psihanaliza ( elemente componente). Justificare psihologica.

Elementul central al formarii pentru psihanaliza este ANALIZA PERSONALA.

Analiza personala ofera experienta traita a propriului inconstient si asimilarea acestuia , ceea ce pentru viitorul analist prezinta un dublu avantaj profesional: confera convingerea despre existenta inconstientului si elimina "petele albe" ale autocunoasterii analistului, care l-ar impiedica sa vada problemele similare ale analizandului.

Durata analizei personale cu scop de formare este de 500 de sedinte desfasurate in 4 - 5 ani. Ritmul sedintelor variaza cultural - Franta, Romania - 3 sedinte saptaminal, in timp ce in spatial anglo-saxon - 5 sedinte pe saptamina.

Se considera ca frecventa sedintelor influenteaza intensitatea si amploarea transferului si totodata calitatea analizei sale (profunzime si amploare).

Al doilea element al formarii psihanalitice il constituie SUPERVIZAREA. Candidatul la pozitia de psihanalist efectueaza primele 2 analize sub controlul unui analist experimentat. Supervizarea fiecaruia dintre cele 2 cazuri dureaza 2 ani intr-un ritm de o sedinta pe saptamina. Obiectivul activitatii este - CONTRATRANSFERUL.

Al treilea element este FORMAREA TEORETICA . Principalul instrument al formarii teoretice il constituie seminariile organizate de institutele de psihanaliza.

13. Opinia comuna despre actul ratat.

Actul ratat nu a facut obiectul unui interes deosebit pentru ca constituie perturbari de moment , lipsite de importanta practica. Psihanaliza , in schimb, se ghideaza dupa principiul ca nu trebuie sa confundam importanta problemei cu importanta indiciilor care ne-o semnaleaza, caci indicii insignifiante conduc la probleme importante.Cind acorda atentie actului ratat, opinia comuna il atribuie hazardului , ceea ce il priveaza de sens. Acasta teza a hazardului este conbatuta cu fermitate de Freud pentru ca in viata psihica nu exista liber arbitru sau hazard, totul fiind determinat in mod strict. Existenta hazardului este admisa de Freud doar in lumea exterioara.

14. Teoriile prefreudiene despre actul ratat. (Teoriile fiziologice si fonetice ) Critica lui Freud.

Inainte ca Freud sa vada in actul ratat un fenomen cu sens , au existat in domeniile stiintei sau in afara sa incercari de a-l explica. Toate aceste incercari , dincolo de deosebirile dintre ele , au un element comun - PRIVAREA DE SENS A ACTULUI RATAT.

TEORIILE FIZIOLOGICE: conform acestor teorii ( unul dintre reprezentanti este Wundt) causele fiziologice cum ar fi: rau fizic general, tulburari de circulatie ale singelui sau psihofiziologice - oboseala, starea de surescitare - distrag atentia de la activitatea constienta in curs (lectura, scriere, auditie) ceea ce produce actul ratat.Asadar diminuarea concentrarii asupra desfasurarii unei activitati poate duce produce perturbarea acesteia.

TEORIILE FONETICE: (Meringer, Meyer) - sustineau ca actul rata tar fi cauzate de relatiile fonetice dintre acestea ( consonante, asonante) exemplu: lunea - luna

CRITICA LUI FREUD:

a)      actele ratate apar si la persoanele care nu sunt obosite, distrate

b)      performanta psihica nu este conditionata de concentrarea atentiei asupra actului respective. O multime de acte automatizate se indeplinesc fara a necesita concentrarea atentiei

c)      Concentrarea atentiei este ineficienta: nun e putem aminti un nume uitat

d)      Actul ratat poate fi sugerat

15. Conditiile de existenta ale actului ratat. Deosebiri fata de simptom.

In Psihopatologia vietii cotidiene - carte pe care Freud o dedica in exclusivitate actelor ratate descrie cele 4 conditii de existenta ale actului ratat:

pentru a fi doar un act ratat si nu un simptom nevrotic, de exemplu , o disfunctie psihica trebuie sa aiba un caracter punctual, sa fie doar o tulburare de moment.

o dezvolta pe prima : disfunctia psihica in discutie isi merita numele de act ratat doar daca persoana care ai este autor putea mai inainte realiza corect actul respectiv si-l poate realiza corect in orice moment

disfunctia psihica este act ratat doar daca cel care o sufera este capabil sa recunoasca justetea observatiei care i-l sesizeaza , ceea ce deosebeste actul ratat de simptomele psihotice , in cazul carora nu exista constiinta perturbarii

refuzul autorului actului ratat , constient de gresala sa , de a-i gasi un sens , atribuindu-l hazardului sau neatentiei

16. Clasificarea actelor ratate. Primul criteriu si clasificarea pe care o intemeiaza. Exemple.

Freud grupeaza actele ratate in 3 categorii in functie de 3 criterii diferite:

Primul criteriu il constituie relatia dintre tendinta perturbata (constienta) si tendinta perturbatoare (preconstienta sau inconnstienta) sau mai prcis raportul de forte dintre cele 2.

a) Prima subgrupa a acestei categorii contine acele acte ratate in care tendinta perturbatoare inlocuieste complet tendinta perturbata.

Exemplu : presedintele senatului din Viena lui Freud , care vrind sa deschida sedinta rosteste "declare sedinta inchisa"

Aceasta subgrupa ilustreaza cit se poate de concludent ca din perspective inconstientului , actul ratat este un act reusit .

b) A doua subgrupa reuneste acele acte ratate in cazul carora , din intilnirea celor 2 tendinte rezulta un compromise.

Exemplu: analizanda vorbea despre incapatinarea sa si dorind sa foloseasca cuvintul    " obstinatie" a rostit " obstinenta". Cuvint rezultat din compunerea obstinatie cu abstinenta. Domnisoara traversind o perioada de abstinenta sexuala .

17. Al doilea criteriu al clasificarii actelor ratate si grupele rezultate de aici.

Al doilea criteriu - natura activitatii constiente perturbate .

a)      rostirea gresita: exemplul dat de Freud este actul ratat facut de Stekel , unul din primii discipoli ai intemeietorului psihanalizei.. Acesta isi salute pe cei 2 pacienti care veneau din Triest folosind numele celuilalt " Buna ziua domnule Peloni" in loc de Ascoli. El vroia sa se puna in valoare aratind ca este un psihoterapeut vestit.

b)      Scrierea gresita: exemplu chiar la Freud : printre insemnarile lunii septembrie a anului respectiv gaseste data de 20 octombrie (era o gresala) ceea ce arata ce Freud dorea ca pacienta sa vina mai devreme pentru ca el era refacut dupa vacanta si avea putini pacienti.

c)      Uitarea de nume sau intentii- ceea ce semnifica ostilitatea si dezinteresul fata de persoanele respective exemplu: un prieten omite cuvintul aliquis dintr-un citat latin ceea ce insemna fara lichid. Ai era frica ca prietena lui san u fie insarcinata.

d)      Pierderea de obiecte Exemplu: murindu-i mama , o doamna din Viena vrea sa respecte doliul pina la capat dar niste prieteni ai propun sa mearga la teatru. Cu toate ca se3 impotriveste accepta pina la urma si isi cumpara billet , dar in seara spectacolului constata ca a pierdut biletul ceea ce insemna ca ea dorea sa respecte si sa tina doliul pina la sfirsit .

18. Simptom, vis si act ratat. Asemanari si deosebiri.

Simptomul: este un fenomen psihic, in care ponderea inconstientului este preponderenta si care nu-si ofera sensul doar prin continutul manifest, adica prin ceea ce este accesibil constiintei. Accesul la sensul inconstient este mijlocit de asociatii adica de gindurile si trairile care-i trec prin minte in legatura cu simptomul

Visul: asemeni simptomului are un continut manifest ( ceea ce este constient sau poate fi constientizat) si un continut latent .

- dorinta inconstienta de natura instinctuala sau pulsionala

Continutul manifest este rezultanta intilnirii dintre dorinta de a dormi , care tine de sistemul constient - preconstient si dorintele inconstiente, care tin de interesul cultural si a caror patrundere in constiinta ar perturba somnul

Actul ratat: la fel ca in cazul simptomului sau visului , actul ratat numit de Freud paradigma "psihopatologiei" vietii cotidiene este o formatiune de compromis rezultata din intilnirea unei activitati constiente (cititul , scrisul) si a unei tendinte subiacente , preconstiente sau inconstiente , care in consta din impulsuri reprimate datorita educatiei morale. Are un continut manifest si un continut latent , sensul actului ratat fiid dat de ultimul.

19. Complexitatea - al treilea criteriu al clasificarii actelor ratate. Subcategorii, exemple.

In functie de acest criteriu, actele ratate pot fi simple - caz in care avem de-a face cu un singur act ratat sau complexe - unde gasim o suita de acte ratate, provocate de aceeasi motivatie.

Exemplu - act ratat complex: un tinar care devine membru al unei asociatii literare in speranta ca in felul acesta va reusi sa-si puna in scena o piesa de teatru. Imediat ce a primit asigurari ca piesa de teatru va fi reprezentata, el a inceput sa uite sa se mai duca pe la sedintele asociatiei. Simtindu-se vinovat se hotaraste sa se duca vinerea urmatoare, ajuns acolo constata ca usile erau inchise pentru ca in loc de vineri se dusese simbata.

20. Utilizarea actului ratat in psihoterapia psihanalitica. Avantaje si dezavantaje. Comparatie cu visul.

In majoritatea cazurilor, prin intermediul actelor ratate se exprima tendinte preconstiente , profunzimea cunoasterii psihologice oferite prin analizarea acestora este redusa in raport cu cea oferita de analiza visului, care permite accesul la dorintele inconstiente din prima copilarie. Atuul actului ratat in raport cu visul este ca se produce nemijlocit in timpul orei de terapie, ceea ce face ca intre producerea si analiza sa sa nu se intercaleze un timp mai lung sau mai scurt , care sa permita modificarea materialului. Calea de a ajunge la tendinta perturbatoare este asocierea libera in marginea continutului manifest, ceea ce conduce din aproape in aproape la motivatia subiacenta. Dupa Freud, aceasta motivatie este de regula alcatuita din tendinte neacceptate cultural (agresive, sexuale condamnate de educatia morala. Manifestarea lor ne arata ca nu putem fi stapini nici macar in propria noastra lume interioara, constiinta fiind perturbata de forte pe care le controleaza ,ai mult sau mai putin bine, uneori fiind chiar redusa la tacere, cum se intimpla in cazul actelor ratate.

21. Teorii prefreudiene despre vis (teoriile somatice, t. populare). Exemple. Atitudinea lui Freud fata de ele.

T.somatice - vad in vis un fapt organic rezultat din diminuarea activitatii creierului in timpul somnului.

Obiectii Freud: 1) aceasta teorie nu poate explica functia visului.

nu pune problema interpretarii viselor.

T. populare si romantice: - vad in vis un fenomen psihic, adica un fenomen dotat cu sens.

Ex: visul era vehicolul comunicarii dintre oameni si lumea zeilor, era purtatorul unui mesaj divin in Antichitate.

atribuie viselor valoare profetica

propun metode de interpretare a viselor - metoda simbolica

- metoda descifrarii

Metoda simbolica - considera visul ca pe un intreg

cauta sa inlocuiasca acest intreg prin alt intreg inteligibil si analog.

Ex: visul faraonului - interpretarea data de Iosif in Biblie

Deficientele metodei simbolice: - visele ininteligibile ii sunt inaccesibile

nu exista o tehnica de interpretare, interpretarea se face dupa inspiratie, intuitie

utilizarea metodelor simbolice este o arta netransmisibila care tine de aptitudinile individuale ale talmacitorului de vise.

Metoda descifrarii - descompune visul in elemente componente pe care le interpreteaza cu ajutorul unui dictionar de simboluri.

Visul conform acestei metode este o scriere cifrata ce poate fi descifrata daca te afli in posesia cifrului respective. Cel ce interpreteaza visul trebuie sa reuneasca intr-un intreg sens toate sensurile partiale obtinute prin traducerea elementelor visului cu ajutorul unui dictionar de simboluri onirice.

Ex: scrisoare(vis) - suparare(interpretare)

Inmormantare - logodna

Deficiente: cartile de vise folosite in aceasta metoda nu ofera garantia de obiectivitate, fiind elaborate arbitrar.

nu acorda nici o importanta aspectului individual al sensului visului.

Psihanaliza integreaza acest aspect personal interpretand elementele visului pe baza asociatiilor pe care le produce pacientul in legatura cu elementele visului.

22. Conceptia freudiana asupra visului: continut manifest si continut latent

Deosebirea intre conceptia freudiana si teoriile populare asupra visului, este sursa sa, cazand de acord asupra faptului ca visul are un sens accesibil interpretarii.

T. freudiana a fost construita pe baza experientei psihoterapeutice si arata ca visul are un sens, nu este o excrescenta inutila si fara sens a somaticului ci un fenomen produs de jocul fortelor psihice la al carui sens se poate ajunge daca este tratat ca un simptom.

Visul isi are originea in inconstient - "calea regala de acces la inconstient"

Def: Visul este, asemeni actului ratat, un fenomen psihic de compromis care satisface in acelasi timp 2 tendinte contradictorii, dorinta de a dormi, care tine de sistemul preconstient-constient, si dorinta inconstienta sau refulata de natura instinctuala.

Visul permite o satisfacere deghizata a dorintei instinctuale inconstiente asa incat somnul sa nu fie perturbat.

Prin Continut manifest se desemneaza imaginile, ideile, sentimentele pe care visatorul le pastreaza in minte in momentul trezirii(fateta constienta a visului ce poate fi comunicata)

este lacunar-falsificator

Particularitatile esentiale ale continutului manifest:

a)      caracterul lacunar

b)      majoritatea viselor sfideaza logica starii de veghe

c)      continut manifest ininteligibil

d)      continut manifest uneori lipsit de orice rezonanta afectiva, neutru din p.d.v. emotional

Continut latent- la acesta se poate ajunge doar in cadrul psihanalizei, prin intermediul interpretarii.

C.L. este totalitatea semnificatiilor desprinse de analiza (resturi diurne, amintiri si dorinte din copilarie, impresii corporale, aluzii la situatia transferentiala)

C.L. este complet si veridic, logic si inteligibil, viata afectiva pe deplin prezenta in cadrul sau.

23. Dorinta in vis. Tipuri de dorinta onirica, in conformitate cu conceptia psihanalitica. Exemple.

Freud sustine ca orice vis are ca sens realizarea unei dorinte, realizare care este mai directa sau mai deghizata, in functie de natura dorintei. Dorintele pe care visul le prezinta ca realitate sunt de mai multe tipuri , dar decisiva pt. formarea visului este dorinta infantila refulata(inconstienta).

Teoria freudiana despre vis a fost contestata de m.multe ori, asta a dus la restrangerea valabilitatii ei, dar nu la respingerea totala. Primul ce a contestat valabilitatea teoriei lui Freud a fost Jung care, admite vise care exprima simbolic, dar nu deghizat, deformat, continuturi ale inconstientului colectiv(arhetipale).

Exista de asemenea in psihanaliza contemporana alti autori pentru care sensul visului poate fi altceva decat realizarea de dorinte.

Dorinta preconstienta - Cea mai superficiala si mai transparenta dorinta care se poate satisface pe cale onirica este dorinta diurna ce nu a putut fi implinita datorita unor circumstante nefavorabile exterioare.

Exemple: visele de tip infantil -intalnite si la adulti mai ales in situatii limita (expeditiile in tinuturi polare)(tanara de curand casatorita care viseaza ca i-a venit ciclul- arata dorinta ei de a nu ramane inca insarcinata, de a se bucura de situatia de sotie tanara fara obligatii.)

vise de comoditate- exprima dorintele fiziologice activate in timpul somnului: sete, foame, dorinte sexuale- Freud spune ca aceste vise au rol in continuarea somnului.

Deosebirea fata de prima categorie de vise consta in momentul declansarii dorintei: visele de tip infantil satisfac dorinte diurne, iar cele de comoditate satisfac dorinte nocturne.

Exemple: visul despre satisfacerea setei in timpul somnului, visele in care ne aflam deja la scoala, facultate sau locul de munca - sunt vise ce ne permit sa ne continuam somnul.

A treia categorie de dorinte pe care visul le poate satisface reprezentandu-le ca realizate, sunt dorintele diurne, neacceptate de eu si refulate, impinse in inconstient. Aceste dorinte revin in timpul noptii realizandu-se oniric in forme m.mult sau m.putin transparente.

Ex: doamna careia i se solicita parerea de catre o prietena, despre logodnicul acesteia. In vis isi exprima adevarata parere.

Cea mai imporatnta categorie de dorinte satisfacute halucinatoriu in vis sunt dorintele infantile.

Acestea nu pot depasi in forme directe, nemodificate, perimetrul inconstientului.Sunt dorinte de natura sexuala sau agresiva- decisive pentru formarea viselor.

Freud spune: "dorintele constiente pot produce un vis doar daca reusesc sa mobilizeze o dorinta inconstienta asemanatoare, care s-o intareasca.

Ex: visele despre moartea rudelor apropiate

24. Dificultati ale teoriei freudiene despre vis ca realizare a unei dorinte. Visele de pedepsire si cosmarul.

Visele de pedepsire si cosmarurile sunt vise ce par a se abate de la ideea ca visele reprezinta realizarea unei dorinte.

Visele de pedepsire, sunt insotite de neplacere. Freud sustine ca aceste vise reprez.realizarea unei dorinte inconstiente ce tine de Supraeu, de instanta interdictiilor culturale, care impune o pedeapsa pt. Anumite dorinte neacceptate cultural.

Ex: barbatul tanar care viseaza ca-i aparuse pe testicol o infectie - vis ce exprima dorinta pacientului de a fi     castrat pt.dorintele sale incestuoase

Cosmarul, vis caracterizat de prezenta unei puternice angoase care, in momente de intensitate maxima, provoaca trezirea.- contrazice ideea lui Freud, despre vis ca gardian al somnului.

F. spune ca angoasa si trezirea sunt mijloace extreme de a impiedica patrunderea dorintei interzise din inconstient, in constient. Sunt mijloace folosite de cenzura in functie de intensitatea dorintei. Prima masura impusa de cenzura, este de a intoduce in vis ideea ca tot ce se petrece este ireal.

Sentim.de frica pe care-l traim in timpul visului este provocat de forta dorintelor refulate, care tind sa patrunda in planul constiintei.

Ex: visele de efractie - dorinta de a avea relatii sexuale, uneori violente(viol)-dorinta neacceptata de cenzura

Cenzura apeleaza la trezire pentru a impiedica dorinta inconstienta de a patrunde in constiinta.

25. Visele de tip infantil.Particularitati. Importanta lor pt. teoria psihanalitica.

1.Visele de tip infantil sunt caracteristice copiilor de varste foarte mici, dar pot aparea si la adulti in anumite circumstante. In cazul acestui tip de vis, continutul latent si cel manifest coincide total sau in mare parte pt. ca intre cele 2 continuturi nu se interpune travaliul visului.

Acest tip de vise sunt importante pt. Freud pt. ca demonstreaza cu incontestabila claritate ca esenta visului este realizarea dorintei. Visul transforma propozitiile optative in imagini de satisfacere: "daca plimbarea ar fi durat mai mult! daca as fi mancat toate ciresele!", "daca as fi mare"!, devin realitati.

Ex: fetita aflata la regim pt. un nderanjament stomacal care viseaza ca mananca capsuni, tarte cu capsuni.

2.A doua categorie de vise sunt visele in care continutul latent si cel manifest nu coincid, intre ele interpunandu-se travaliul visului. Ex: visele adultilor, care sunt fie clare, coerente dar fara legatura cu situatia reala, fie vise absurde, incoerente.

26. Travaliul si interpretarea visului.

Continutul manifest si cel latent al visului constituie in esenta acelasi continut exprimat in 2 limbaje diferite.Trecerea de la limbajul coerent, afectiv al ideilor latente ale visului la limbajul incifrat al continutului manifest, se face prin intermediul travaliului visului.

Acesta consta in procedee si procese psihice ce determ.modificarile deformatoare, care ascund continutul latent pt. a permite continuarea visului.

Principala caracteristica a travaliului visului este absenta caracterului creator: este doar o operatie de traducere in limbajul continutului manifest. Procesele ce asigura aceasta traducere sunt: condensarea, deplasarea, figurabilitatea, elaborarea secundara.

Interpretarea este procesul invers travaliului visului. Descifrarea, interpretarea psihanalistului asupra deformarilor impuse gandurilor visului de travaliul visului.

27. Condensarea si deplasarea - principalele mecanisme ale travaliului visului.

Din punct de vedere al rezultatului, condensarea constituie prescurtarea continutului manifest in raport cu continutul latent.Prescurtarea nu se realizeaza prin rezumare, pt. ca una si aceeasi idee latenta poate fi reprezentata de mai multe elemente ale continutului manifest.

Din pct.de vedere al modalitatii de realizare, condensarea consta in inlocuirea mai multor lanturi asociative printr-o singura reprezentare, aflata la intersectia lor. Energia psihica aferenta lanturilor asociative este preluata de reprezentarea care le inlocuieste.

Condensarea este o particularitate a functionarii proceselor psihice inconstiente fiind unul din mijloacele folosite datorita interventiei cenzurii(Supraeu).

Modalitati de realizare a condensarii: utilizarea asemanarii si contrarietatii intre elementele visului.

Deplasarea consta in schimbarea intensitatii reprezentarilor: ceea ce in continutul latent era accentuat, important, devine in continutul manifest, neinsemnat, lipsit de intensitate, accentul fiind preluat de alte reprezentari legate de primul. Si, invers: ceea ce in continutul latent este lipsit de importanta, capata in continutul manifest un rol deosebit.

Deplasarea este o rasturnare, o inversare a valorilor psihice- Freud.

La fel ca si condensarea, deplasarea poate fi mai usor identificata in vis, dar actioneaza in orice produs al inconstientului, inclusiv in cazul simptomelor nevrotice.

-are rol decisiv in crearea aspectului obscur al visului.

28.Figurabilitatea si elaborarea secundara in vis.

In "Interpretarea viselor", Freud considera figurabilitatea drept o varianta a deplasarii.

Figurabilitatea reprezinta inlocuirea expresiei abstracte a unui gand al visului printr-o imagine, mai ales vizuala. Este vorba despre trecerea dintr-un limbaj in altul. Importanta pe care o are posibilitatea de a gasi un corespondent concret, imagistic, pt. formarea visului deriva din faptul ca visul este un fenomen regresiv.

Dupa Freud, o tripla regresie, temporala (se realizeaza intoarcerea la formatiunile psihice mai vechi- la scenele infantile inregistrate vizual), formala(modurile de expresie evoluate(verbale) sunt inlocuie cu cele primitive(imagini vizuale). Concret, figurabilitatea opereaza in felul urmator: dintre diferitele ramificatii ale principalelor ganduri ale continutului latent, vor fi preferate cele apte de o prezentare vizuala.

Elaborarea secundara - timp secund al travaliului visului, care se aplica asupra rezultatelor condensarii, deplasarii, figurabilitatii. Efectele elaborarii secundare constau in adaugiri sau remanieri pt. ca visul sa capete un aspect mai coerent, asemanator cu al reveriei.Visele sau franturile de vis clare indica interventia elab.secundare, in timp ce visele ininteligibile arata esecul elab.secundare.

rezultat al activitatii cenzurii, elab. secundara intervine inaintea trezirii sau in mom.relatarii visului.

este prezent nu numai in vis ci si produse psihopatologice (fobii, obsesii, deliruri(paranoice)).

29. Simbolismul in vis si problema interpretarii simbolurilor in psihanaliza. Simboluri individuale si simboluri universale. Exemple.

Folosirea simbolurilor in vis constituie o varianta a deplasarii, in masura in care simbolizarea face parte dintre modalitatile de reprezentare indirecta.

Specific simbolizarii este constanta legaturii dintre elementul simbolizat, care tine de continutul latent si simbolul care face parte din continutul manifest.

Simbolurile onirice pot fi individuale, generale sau universale. Psihanaliza freudiana acorda o importanta deosebita simbolurilor individuale, la a caror descifrare se ajunge pe baza asociatiilor celui analizat, simboluri valabile pentru o singura persoana.ex: asocierea intre pescuit si masturbare.

Freud a recunoscut si existenta simbolurilor universale, dar cel ce le-a acordat o mai mare atentie acordandu-le un rol central si numindu-le simboluri arhetipale, este Jung.

Simbolurile pe marginea carora nu se pot face asociatii, au fost numite de Freud simboluri "mute". Cauza imposibilitatii de asociere nu este rezistenta pacientului ci, imposibilitatea efectiva de a furniza asociatii, aceste simboluri preexisand experientei individuale. La sensul lor se poate ajunge comparandu-le cu produse culturale inrudite cu visul, cum ar fi basmele, miturile, proverbele, cuvintele de spirit, limbajul poetic sau chiar limbajul comun. Freud pledeaza pentru imbinarea utilizarii simbolurilor universale cu cele individuale, prioritate avand cele individuale.

Ex. Simboluri Universale: a)imparat, imparateasa, rege, regina reprezinta parintii visatorului, in timp ce print, printesa simbolizeaza visatorul sau visatoarea

b) cutitul, pumnalul, umbrela, bastonul sau pestele, melcul, soarecele, pisica dar in special sarpele costituie simboluri falice.

Predominanta simbolurilor sexuale printre simb.universale freud o explica ca reminescenta a unei limbi originare dezvoltata initial in legatura cu necesitatea comunicarii in plan sexual.

30. Cenzura in vis.

Cenzurii ii revine un rol important in formarea visului si consta in esenta, in normele culturale(sociale, etice, estetice) interiorizate de subiect, in special in prima copilarie.

Cenzura se manifesta in producerea continutului manifest din cel latent si in anumite fenomene caracteristice psihoterapiei psihanalitice.Cenzura poate fi recunoscuta in refuzul visatorului de a asocia in marginea elementelor visului sau in respingerea interpretarii psihanalistului.

Actiunea cenzurii in vis este conditionata de natura dorinteo si natura cenzurii si devind cu atat mai pronuntata cu cat dorintele sunt mai blamabile si cenzura mai severa.

31. Functia visului in conceptia lui Freud.

Functia visului este de a fi gardianul somnului.Visul absoarbe si prelucreaza toate excitatiile interne(durerea si nevoile fiziologice) si externe care ar putea intrerupe somnul(zgomote, lumina, miros), interese persistente, dorinte actuale sau dorinte infantile refulate.

Visul preia acesti stimuli si produce o halucinatie de obicei vizuala ce va satisface atat dorinta inconstienta cat si pe cea a somnului. Ex: visul bonei franceze

Un rol decisiv in protejarea somnului il joaca prelucrarea dorintei inconstiente de catre travaliul visului.ce actioneaza in folosul cenzurii si a dorintei de a dormi.

Cand cenzura esueaza, protectia somnului se realizeaza prin modalitatile paradoxale ale angoasei si trezirii(cosmarul). In general dorintele inconstiente sunt dorinte blamabile din punct de vedere social, etic si estetic, sunt dorinte sexuale condamnate cultural al caror subiect pot fi rudele(frati, surori, parinti) sau persoane de acelasi sex.

Dorintele de natura agresiva pot fi exprimate oniric in forme invecinate:ura, dorinta de razbunare, de a-i elimina pe rivali.

Freudismul a fost acuzat de fascism si comunism ca fiind o disciplina denigratoare a naturii umane.

Contraargumente aduse acestei acuzatii

a)psihanaliza dezvaluie umbra omului fara a nega existenta dimensiunii sale luminoase

b) psihanaliza urmareste constientizarea dorintelor inconstiente pt. sublimarea si utilizarea energiei corespondente in scopuri mai inalte

32. Aplicarea tehnicii de interpretare a visului la fenomenele culturale: motivul alegerii casetei.

Psihanaliza poate contribui la o intelegere mai profunda a produselor culturii, utilizand simbolismul oniric

Ex: motivul alegerii casetei: scena alegerii uneia din cele 3 casete(aur, argint, plumb)de catre pretendentul la mana Portiei - asupra careia psihanaliza reuseste sa faca lumina prin explicatiile pe care le aduce.

Caseta simbolizeaza, in calitate de cavitate, vaginul si femeia. A alege intre 3 casete echoivaleaza cu a alege intre 3 femei. Portia e simpla, discreta asemenea plumbului.In opera shakesperiana,(Regele Lear), in mitologie, in basmul Cenusareasa, intotdeauna personajul ales de print este a treia fata care are conturat acest aspect al tacerii(muteniei). Mutenia simbolizeaza moartea.Atunci cea de-a treia este o moarta, zeita mortii.de ce apare ea atunci in cadrul culturii ca zeita iubirii, frumoasa si inteleapta la superlativ?

Prin raspunsul la aceasta intrebare are loc cea de-a treia interventie psihanalitica a lui Freud.Imaginarul uman refuza sa accepte ca omul este o fiinta intru moarte si, pt. a modifica in aparenta conditia umana apeleaza la reprezentarea prin contrariu, procedeu care apare in vis dar si in alte produse ale inconstientului. Zeita mortii apare ca zeita a iubirii, fatalitatea mortii ca alegere libera.Alegerea trebuie sa cada intotdeauna asupra celei de-a treia, ceea ce indica inevitabilitatea mortii, pt. ca altfel se ajunge la nenorocire.

33. Viziunea psihanalitica despre simptomul nevrotic(fenomen cu sens). Rolul somaticului, disponibilitatea somatica.

Simptomul nevrotic este un fenomen cu sens, desi, de cele mai multe ori sensul este ascuns, inconstient.

Freud scoate nevroza din campul somaticului(detine un loc secundar) si o reaseaza pe terenul psihicului si al psihologiei.

Alegerea zonei somatice afectate de conversie este determinata de mai multi factori:

a)      natura fixatiilor inconstientepersoane cu fixatii orale va dezvolta simptome orale ex: Dora)

b)      particularitatile anumitor organe determinate constitutional sau de catre boala(un miop in cazul unei imbolnaviri isterice dezvolta tulburari vizuale)

c)      situatia in momentul in care s-a produs refularea(organele cele mai active sau mai tensionate in mom. Respectiv, sunt cele ce ulterior vor exprima acea tulburare).

Sensul simptomului nu se ofera de la sine ci este obtinut prin interpretarea continutului manifest in care este incifrat.

Simptomul nevrotic este o formatiune de compromis in care se infrunta si se satisfac simultan tendinta interzisa(F.de natura sexuala) si apararea impotriva acestei tendinte.

S.N.perturba durabil functii psihice vitale, cum ar fi simtul realitatii, capacitatea de relationare sociala, ceea ce se repercuteaza negativ asupra performantei profesionale.

Suferinta psihica si fizica insoteste in diferite grade simptomul nevrotic

Intr-o prima incercare de a explica psihogeneza nevrozei, freud elaboreaza intre 1895-1897, teoria seductiei, cf. Careia nevroza ar fi cauzata de un abuz sexual real petrecut in istoria reala a pacientelor, experienta care ulterior este refulata(uitata), fara ca datorita acestui fapt sa devina ineficienta psihic.

Dupa 1897, Freud renunta la teoria seductiei, pe care o inlocuieste treptat cu teoria sexualitatii infantile , asociata cu teoria fantasmei si a realitatii psihice.

Teoria sexualitatii infantile afirma caracterul endogen al sexualitatii inca de la nastere.

Freud, constata prezenta activitatilor sexuale in primii ani de viata ai individului uman.

Cea mai importanta dintre fazele dezvoltarii psiho-sexuale pentru aparitia nevrozei este considerata a fi "stadiul genital", cand se dezvolta si se rezolva "complexul Oedip" pe care Freud l-a numit "complexul central al nevrozei".

Complexul Oedip reprezinta un ansamblu de dorinte amoroase (incestuoase) si ostile fata de parinti, mai precis de dorinte sexuale fata de parintele de sex opus si de rivalitate si ura fata de parintele de acelasi sex.

Complexul lui Oedip reprezinta culmea dezvoltarii sexualitatii infantile, iar depasirea sa reprezinta incununarea eforturilor de prelucrare culturala a instinctelor si dorintelor pe care acestea le alimenteaza.

Fixatiile oedipiene si orale determina isterie, iar ca mijloc de aparare- refularea.

Fixatiile in stadiul sadic-anal determinp nevroza obsesionala si regresia .

Fixatia intr-unul din stadiile sexualitatii infantile(indiferent de pct. de localizare)este considerata o conditie esentiala pt. aparitia nevrozei adultului.

La fel de importanta este si frustrarea afectiva si sexuala in anii maturitatii - poate produce regresia pana la pct. De fixatie infantila a libidoului, ceea ce reactiveaza conflictele copilariei, care se rezolva in simptome.

Nevroza este o disfunctie specific umana.Nevroticul este dupa Freud, o persoana care n-a reusit sa realizeze pe deplin trecerea de la natura la cultura, care ramane suspendat intre natura si cultura.

34. Inhibitiile sexualitatii:impotenta si frigiditatea. Perspectiva psihanalitica.

Prin intermediul inhibitiilor sexualitatii se exprima in mod pregnant apararea fata de anumite tendinte sexuale. Reprezinta simptomele nevrotice cele mai frecvente.

Impotenta este o perturbare fiziologica, provenind din actiunea defensiva a Eului, care impiedica realizarea unei activitati instinctuale considerate periculoase. Temerea ce provoaca impotenta este frica de castrare.Datorita atasamentului fata de mama exista si temerea inconstienta ca intromisia presupune pericolul ranirii penisului.Aceste 2 aspecte, vestigii ale complexului lui Oedip, perturba atat in plan superficial, cat si in plan profund activitatea sexuala.In plan superficial, nici o partenera nu este satisfacatoare, pentru ca nici una dintre ele nu este mama, in timp ce in plan profund, atasamentul sexual nu trebuie realizat, pentru ca orice partenera reprezinta (inconstient) mama.Din aceleasi surse infantile(oedipiene) ale sexualitatii provin si oscilatiile de potenta ale multor barbati:o buna functiobare sexuala cu un anumit tip de femeie si esuare cu alt tip. Una din cauzele mai frecvente este incapacitatea de a sintetiza curentul tandru si curentul senzual al sexualitatii.

Acesti barbati sunt impotenti cu femeile pe care le iubesc si care inconstient le sugereaza mama, in timp ce cu femeile cu care au doar contacte fizice, nu au probleme de erectie.

Frigiditatea reprezinta o inhibitie a satisfactiei sexuale complete.

Cauza: asocierea acestui tip de satisfacere cu un pericol inconstient. Aceasta indica persistenta inconstienta a unor tendinte ale sexualitatii infantile, reprimate pe parcursul dezvoltarii psiho-sexuale individuale.Si in cazul femeii, factorii oedipieni joaca un rol important: comparatii inconstiente intre partenerul sexual si tata.

O alta cauza cu rol important in frigiditate este "identificarea masculina" care are drept consecinta faptul ca excitatia clitoridiana, specifica debultului fazei falice, nu cedeaza locul, la varsta adulta, excitatiei vaginale.

35. Conflictele nevrotice legate de agresivitate.

Numerosi autori postfreudieni au vazut in agresivitatea reprimata una din cauzele importante ale depresiei nevrotice.

Karl Abraham- afirma ca depresia provine din agresivitate refulata iar angoasa din libidoul refulat.

De la agresivitate se ajunge la depresie pe 2 cai diferite:

a)            calea "clasica"- mentionata de Freud, consta intr-un conflict "intrasistemic", in conflictul dintre supraeu si eu.

b)            A doua cale presupune un conflict "intersistemic". Un obiect exterior agreseaza sau frustreaza obiectul, care nu se descarca, nu-si descarca agresivitatea provocata, ceea ce duce la devitalizare, la depresie. In acest caz este esentiala observarea inhibitiilor ce impiedica descarcarea agresivitatii pe parcursul istoriei individuale. Datorita atitudinii parintilor fata de copilul ce-si manifesta starea de frustrare, furie, acestia invata sa le interiorizeze, sa nu le mai manifeste.Impulsurile agresive sunt refulate, nu mai ajung la constiinta.

La adult, datorita inhibitiile induse prin educatia familiala, impulsul agresiv neputandu-se descarca in exterior, se orienteaza spre interior si conduce la devitalizare, care subiectiv este resimtita ca depresie. In anumite situatii cand cuantumul de agresivitate creste si nu mai poate fi controlat psihic, apar actele autoagresive.Ex:pacienta lui Stiemerling, cand era parasita de prietenul ei se dadea cu capul de pereti.

Dupa alti autori, cauza depresiei este pierderea unui obiect drag, a unei persoane apropiate.(pierder fizica, psihica).

Dupa pierderea obiectului se produce identificarea Eului cu obiectul pierdut, ceea ce anuleaza pierderea.Datorita ambivalentei fata de obiectul iubirii pierdut si recuperat prin identificare, Eul devine obiectul sentimentelor negative.

Chinuirea si devalorizarea Eului este resimtita subiectiv ca depresie. Principala conditie pt. producerea pe aceasta cale a depresiei este existenta unui supraeu imatur, care ramane exterior Eului si se raporteaza la acesta ca tatal la fiu.

36. Conflictele nevrotice legate de individuatie

O alta sursa ce creeaza depresia nevrotica o constituie Conflictele legate de individuatie.

Tipul acesta de conflicte apar la persoane care din cauza conditiilor familiale, nu au atind un grad suficient de autonomie.(influentele materne care impiedica dezvoltarea si creeaza dependenta).

Copilul este impiedicat sa dobandeasca acele competente specifice varstei lui, sa se afirme,sa se impuna.

Adultul imatur in privinta individuatiei, resimte toate situatiile ce necesita independenta ca pe un pericol de separare.

In plan subiectiv, conflictul inconstient intre dependenta si independenta este resimtit ca depresie.

Sit.ce declanseaza st. de depresie: despartirea de parinti, partener, resimtit ca un substitut parental, situatiile noi de viata care presupun asumarea raspunderii.

37. Ideea si conceptul de inconstient inainte de Freud.

Descoperirea inconstientului s-a produs cu mult timp inaintea psihanalizei.Filozofii si scriitorii romantici au intuit existenta inconstientului.Imaginea filizofilor despre inconstie

nt era de constiinta latenta- care in psihanaliza s.n.preconstient

Preconstient- continuturi psihice latente care sunt accesibile constiintei fara mijlocirea unui demers de interpretare

Leibniz-vorbeste despre "perceptiile mici",din care, prin stimulare reciproca, ia nastere constiinta

Kant- in lucrarea "Antropologie din perspectiva dramatica"- introduce termenul de "reprezentari intunecate", menit a desemna reprezentarile pe care le avem fara a fi cons ienti de ele(reprezentari inconstiente).

Kant anticipeaza cu claritate cateva idei freudiene, astfel, la intrebarea cum putem sti ca avem reprezentari inconstiente daca ele nu sunt accesibile constiintei, el da raspunsul: in mod mijlocit, prin intermediul unui fel de interpretare.

In privinta raportului cantitativ intre reprezentarile inconstiente si cele constiente, Kant, afirma ca primele pot fi echivalate cu o imensitate, pe fundalul careia cele din urma apar ca niste puncte.

Kant evidentiaza influenta pe care reprezentarile intunecate o exercita asupra activitatii intelectuale constiente, acestea devenind "un simplu joc" al reprezentarilor inconstiente.

Toate acestea constituie anticipari in spiritul psihanalizei.

Filozofii propun si un inconstient "metafizic"- interesant din perspectiva psihanalizei jungiene.

Eduard von Hartmann defineste inconstientul metafizic: " fiinta metafizica unitara din cosmos,cu atributele vointei inconstiente si ale reprezentarii inconstiente".

Nietzsche- esteprimul care vorbeste despre inconstient in sens psihanalitic

In "Omenesc, prea omenesc", Nietzche descrie inconstientul ca pe un cuprins al continuturilor psihice la care Eul constient nu are acces direct.

In "Genealogia moralei", este descris chiar procesul indepartarii din constiinta a continuturilor indezirabile, numit "uitare activa", numit de Freud refulare.

Nietzche il anticipeaza pe Freud recunoscand importanta sexualitatii pentru viata sufleteasca si spirituala a omului, dar si pe Adler, cand subliniaza rolul decisiv al dorintei de autoafirmare pentru lumea interioara a omului, dimensiune pe care o numeste sugestiv prin sintagma "vointa de putere".

Curentul romantic valorizeaza extrem de pozitiv ideea de inconstient

Lucian Blaga afirma ca romanticii aveau un adevarat cult al inconstientului. Cu cat o opera de arta isi avea originile mai adanc implantate in inconstient, cu atat era mai valoroasa artistic.

38. Angoasa si fobia. Sensul fobiei micului Hans.

Angoasa in conceptia lui Otto Fenichel este forma cea mai simpla de compromis intre tendinta instinctuala si apararea fata de respectiva tendinta

Isteria de angoasa este cea mai simpla forma de nevroza.

FOBIA- Angoasa legata de o situatie determinata.Presupune refulare, proiectie si deplasare.

Cazul Micului Hans, ilustreaza f. Bine atat angoasa cat si fobia

Hans, este un baietel de cinci ani, pacient al lui Freud, perfect sanatos din punct de vedere somatic , cu o constitutie robusta. Dupa o perioada in care a predominat teama fara obiect, se declanseaza fobia, manifestata ca frica de a nu fi muscat pe strada de un cal. In momentele de maxima intensitate a fobiei, Hans refuza sa iasa pe strada sau in curte,ramanand in balcon. Alaturi de fobia principala se dezvolta si fobii adiacente, frica de animalele mari, de camioanele mari incarcate cu multe pachete si de posibila prabusire a calului.

Continutul latent este dat de constelatia oedipiana, de lupta impotriva tendintelor incestuoase care o vizau pe mama sa si a tendintelor agresive la adresa tatalui sau.

Fantasma cu girafa reflecta din plin continutul latent al inconstientului sau. Planul imaginar reflecta atat nevoia de tandretea materna, cat si dorinta pt.organul genital al mamei(girafa sifonata), dar si interventia interdictiva a tatalui(girafa cea mare).

Fobia de cai a micului Hans exprima deformat conflictul ambivalentei afective fata de tata.Acesta nu este doar obiect al iubirii ci si un rival fata de care Hans simte gelozie si ostilitate.

Sentimentele negative fata de tata vor fi refulate din cel putin 2 motive:

datorita sentimentelor pozitive fata de tata

datorita raportului de forte tata-fiu, defavorabil net celui din urma.

Agresivitatea lui Hans la adresa tatalui sau este proiectata asupra acestuia, care, datorita acestui fapt, este resimtit ca ostil si amenintator si apoi deplasata asupra calului.

Frica de a fi muscat de un cal exprima frica de castrare, ca pedeapsa paterna pt. activitatile sale autoerotice legate de dorinta pt. mama.

Ca rival, tatal este instanta interdictiva si punitiva.frica de animalele mari de la zoo, este o alta forma pe care o imbraca frica de castrare: disproportia dintre penisul acestora si penisul sau ii induce teama ca ar fi fost castrat.

Frica de posibila prabusire a calului - reflecta dorinta lui Hans ca tatal sa cada, sa moara.

Hans deplaseaza ura asupra calului, in acest mod tatal ramane doar obiectul iubirii.

39. Conversia isterica.

Specific acestui simptom este utilizarea somaticului ca teren de manifestare pentru conflictul psihic.

Deoarece conflictele care se exprima prin simptome de conversie tin de sexualitate, saltul in somatic se explica prin legatura dintre sexualitate si celelalte functii vitale ale organismului.

In copilarie, activitatile sexuale se dezvolta sprijinindu-se pe functia de hranire sau pe functiile de excretie, ceea ce in psihanaliza se numeste anaclisis.

Conversia exprima deformat tendintele sexuale refulate, si exprima in principal fantasme oedipiene intr-un mod direct sau indirect.

Marea criza isterica, este expresia pantomimica a fantasmelor oedipiene si a derivatelor acestora.

Utilizand tehnica de interpretare a visului, se poate ajunge la continutul latent. Natura sexuala a acestuia devine evidenta cand respectiva criza se termina cu un adevarat orgasm.

In alte cazuri, criza pune in scena rezultatele activitatii sexuale: sarcina si nasterea(pseudosarcina isterica)

Vomismentele-exemple despre modul in care complexul Oedip este mascat de fantasme intermediare de natura pregenitala.

40. Obsesiile si compulsiile. Obsesia omului cu sobolani.

In nevroza obsesionala, conflictul esential este tot cel oedipian. Diferenta fata de isterie consta in modalitatea de a-l solutiona.

Isteria apeleaza la refulare ca principal mijloc de aparare impotriva tendintelor oedipiene.

Obsesionalul ca mijloc de aparare utilizeaza regresia la stadiul anterior de evolutie al libidoului.(stadiul sadic-anal)

Nevroza obsesionala satisface dorintele oedipiene in maniera sadic-anala, caracterizata de agresivitate, cruzime.

Un simptom celebru: "omul cu sobolani"ilustreaza f. bine ca agresivitatea este o trasatura definitorie pt. stadiul sadic-anal.

Doctor Lorenz, alias "omul cu sobolani", i-a cunostinta de o cumplita pedeapsa orientala: peste fesele condamnatului se aplica un vas cu sobolani, care patrund in anus.Pacientul a proiectat aceasta imagine asupra unor persoane dragi, tatalui si prietenei sale.Simptomul a devenit ulterior obsesiv, iar caracterul aberant al simptomului provenea in principal din faptul ca tatal sau era mort de 9 ani.

Agresivitatea cruda si excesiva a lui Lorenz era pe de o parte expresie a resentimentelor fata de tata, iar pe de alta, in principal, al regresiei la stadiul sadic-anal.

Cf.Freud, regresia a fost provocata de o pedeapsa severa pe care tatal sau i-a aplicat-o la varsta de sase ani pt. activitati masturbatorii caracteristice complexului Oedip.Pe parcursul vietii, Lorenz a dorit de mai multe ori moartea tatalui sau.

Fata de prietena sa, de asemenea manifesta ganduri agresive,ce imbraca o forma distructiva nu numai in gandul de a-i aplica pedeapsa orientala, ci si in alte simptome.

Freud explica aceste simptome prin natura realitatii psihice a pacientului, evenimentele exterioare neputandu-le justifica.

O alta caracteristica a stadiului sadic-anal pe care o regasim in simptomele obsesionale in general, precum si in simptomele "omului cu sobolani" in particular este ambivalenta afectiva.

Ex.: cu piatra luata si apoi asezata inapoi in mijlocul drumului

Astfel de simptome in doi timpi exprima succesiv atitudinea pozitiva si negativa , de intensitati egale fata de aceeasi persoana.

41. Predispozitia la nevroza obsesionala in viziunea lui Freud. Factorii care favorizeaza regresia. Exemple.

Simptomele nevrozei obsesionale sunt formatiuni reactionale fata de doua din tendintele caracteristice ale stadiului sadic-anal.(Freud)

NEVROZA OBSESIONALA este caracterizata de regresia la stadiul sadic-anal.

Ex. O pacienta care dupa ani buni de viata echilibrata si satisfacatoare dezvolta o nevroza ca reactie la o frustrare majora- imposibilitatea de a avea copii cu sotul ei.Conflictul patogen a aparut intre tendintele erotice exprimate fantasmatic, asociate dorintei de a avea copii, pe de o parte, si, normele referitoare la fidelitate si familie pe de alta parte.

Nevroza obsesionala a aparut dupa eliminarea vietii sexuale cauzata de impotenta sotului.

Simptome principale: nevoia constrangatoare de a se spala si masuri preventive fata de vatamarile pe care le-ar putea aduce celor apropiati - au in spate, in primul caz, tentatia murdariei si tendinte sadice, in al 2-lea.

Un alt exemplu utilizat de Freud pentru ilustrarea tezei mentionate il constituie modificarile caracteriale care intervin la femei dupa menopauza, adica dupa renuntarea la functia genitala.

Aceasta renuntare determina daca exista fixatii, regresia la stadiul sadic-anal, ceea ce se reflecta in plan caracterial, in stari precum agresivitate, meschinarie, avaritie pe care le manifesta femeia la varsta a 3-a.

Si la barbatii la varsta a 3-a, dupa pierderea sau diminuarea functiei genitale, au loc aceleasi distorsiuni comportamentale- ceea ce arata ca existenta fixatiilor la stadiul sadic-anal este decisiva pt. astfel de distorsiuni si nu apartenenta la un anumit sex.

Factori ce favorizeaza regresia:

principalul factor este fixatia la stadiul sadic-anal

Conditii ce favorizeaza fixatia:

a)          un grad sporit de erogenitate a zonei anale, determinat constitutional

b)          satisfactiile si frustratiile severe ale erotismului anal

c)          alternanta unor satisfactii exagerate cu frustrari exagerate

Importanta decisiva revine influentelor culturale care se exercita prin intermediul educatiei sfincteriene.Este important momentul ales pt. a o efectua precum si modalitatea in care se realizeaza.

al doilea factor (Fenichel) este natura organizarii falice.un falus nedezvoltat predispune la regresie deoarece viata sexuala poate fi usor abandonata in aceasta situatie decat in situatie opusa.Pozitia falica poate fi slabita de o reprimare traumatica a activitatilor erotice specifice acestei etape, respectiv de o amenintare explicita cu castrarea.

Al 3-lea factor il constituie particularitatile dezvoltarii Eului.Eul care apeleaza la regresie ti-a dezvoltat de timpuriu functia critica si capacitatea intelectuala, in timp ce gandirea are inca o orientare magica. Un asemenea eu se poate raporta critic la instincte, folosind insa mijloace defensive imature.