Psihologia cuplului

1. Nivelurile subiective

2. Teama de a fi parasit(a)

3. Ancore si legaturi

4. Psihologia efortului

5. De ce exista relatiile?

6. Cum ma simt in prezenta ta?

Studiu de caz

8. Despre puzzle

9. Cine am voie sa fiu?

1. Nivelurile subiective

Nu eista scari, doar lift. Psihicul se aseamana acestei cladiri, e un sistem supraetajat, cu mai multe niveluri. La unele nu ajungem niciodata.

Exemplu: Acem o femeie X ce iubeste un barbat Y. La alt etaj are alte sentimente fata de el. A trecut ziua si nu a primit nici un semn de la el si e furioasa pe el. Liftul e Eul inconstient. Furia exista, dar ea nu stie, furia este reala. La un alt nivel, fata are alte sentimente, dar fata de Z(alt barbat) si simte: Ma simt atrasa de tine. Daca nu coboara la parter, ea nu va sti de asta.

Sufletul nostru are uneori laturi antagonice. In acelasi timp e ca un diamant cu mai multe fatete, care se opun una alteia. Pot sa traiesc mereu la etajul 2, fara sa fiu constienta de cele de mai jos.

De ce nu cobor?

• nu cobor pentru ca nu stiu ca exista si alte etaje in fiinta mea → pozitia ignoranta sau     inocenta
• stiu ca exista alte etaje, dar mi-e frica sa cobor, mi-e teama de propriile emotii si sentimente

Ex: nu mai cobor cu liftul , stiu ca exista alte etaje, dar nu stiu cum sa fac, nu am stiinta, nu stiu care este butonul

• nu cobor cu liftul pentru ca imi este teama sa nu ma blochez intre etaje. Afirmatia de la etajul 2 este corecta, dar partiala, pentru ca doar la un nivel te iubesc, dar la altul nu te iubesc.

Ex: Daca as cobori la etajul 1, as fi constienta de furia fata de o persoana draga, dar furia este interzisa pentru persoana pe care o iubesti. Daca sunt constienta de furie, stiu ca am gresit, imi este frica sa violez aceasta interdictie. Mi-e frica sa bocor pentru ca ma tem de intensitatea sentimentelor mele, mi-e teama de furie, nu stiu daca voi putea sa o gestionez, pentru ca Eul meu nu are suficienta forta pentru a gestiona aceasta furie. Nu cobor la parter pentru ca eu functionez cu o anumita imagine de sine si anume ca eu sunt atrasa dar de prietenul(prietena) meu(mea). Ma tem de schimbare pentru ca in cazul in care cobor la parter trebuie sa imi restructurez imaginea de sine.

• o alta frica are legatura cu trecutul. In trecut mi-am permis sa cobor la un etaj inferior, dar am suferit.

Oamenii nu coboara de la un etaj la altul din cauza temerilor legate de propriile sentimente si emotii. Daca nu ma explorez, eu nu ma dezvolt, nu cresc. Asta sunt eu cu toate nivelurile, etajele.

Poti sa traiesti o viata confortabila, dar simpla. Daca optezi pentru complex, te dezvolti. Procesul de dezvoltare din punct de vedere psihologic este dureros, dar pe termen lung este un fenomen de care te bucuri. Daca vrei sa cresti, trebuie sa iti infrunti fricile. Persoanele care nu isi infrunta fricile sunt persoane care se autoamagesc. Acest lucru are legatura cu anxietatea. Ele isi tin in ele anxietatea. Daca as cobori m-as intalni cu nelinistile mele, cu temerile mele. Daca ma apar de aceste frici, eu imi consum energia, deci imit in anxietatea sub control.

2. Teama de a fi parasit(a)

• are legatura, surprinzator, cu matematica

X+Y+Z → cantitati masurabile de timp

X - timpul cat copilul mic mentine in interiorul lui imaginea mamei(imaginea mamei ramane in mintea copilului si dupa ce mama a plecat din incapere). Daca mama nu se mai intoarce, imaginea ei dispare, este ca si cum mama ar fi murti. Copilul suporta acest lucru Y minute. Daca mama se intoarce dupa X+Y, atunci totul este in regula. Daca mama se intoarce dupa X+Y+Z, copilul este traumatizat si se produce o ruptura, copilul simte ca mama l-a parasit.

J. Piaget a facut un experiment cu copii cu varste cuprinse intre 8 si 10 ani. El le-a dat un ursulet de plus, pe care l-a ascuns mai tarziu. Copiii au inceput sa planga pentru ca ei au crezut ca ursuletul a murit.

Atunci cand ea/el pleaca(in cuplu) in celalalt se trezeste teama de a fi parasit. Eu pot sa nu imi dau seama de teama, dar am un disconfort. El pleaca si eu ma tem ca ma va parasi.

Strategii de asigurare(reasigurare)

• el pleaca si peste o ora il sun - vreau sa stiu ca el traieste
• el intentioneaza sa plece si eu nu ii dau voie - nu vreau sa ma confrunt cu frica
• el intentioneaza sa plece si eu plec cu el

Este epuizant sa traiesti asa.

Exemplu: El nu imi ofera azi dovezi de iubire(e rece, nu e atent la ce ii spun). Daca nu ar exista frica de parasire, eu as fi constienta ca     ma iubeste, chiar daca nu imi ofera dovezi de iubire. Casatoria, din acest punct de vedere, serveste un punct decisiv, eu stiu ca asa nu ma vei parasi. Daca ai trait repetat abandonuri, esti foarte atent la semnalele subtile care dau de inteles abandonul(esti atent(a) la privire, la inflexiunile vocii). In acest caz, daca ai rafinament perceptiv poti deveni un psiholog bun, poti vedea dincolo de masca, poti vedea acele continuturi psihologice foarte fine.

Persoana care traieste cu teama abandonului este o persoana vigilenta.

Tipuri de alegere a partenerului daca persoana a trait abandonuri

• o persoana foarte posesiva
• prefer sa ma implic intr-o relatie la un nivel superficial, nu ma implic emotional
• il aleg exact pe acela care sa ma paraseasca. Freud afirma ca persoanele care au trait o trauma inconstient vor alege persoane care sa le faca sa retraiasca trauma, pentru a o rezolva.
• am intrat in relatia de cuplu, traiesc cu teama de abandon si il generez eu, plec eu prima.

3. Ancore si legaturi(in relatia de cuplu)

Diferente intre ele

• sunt in legatura cu tine atat cat te percep ca pe unul dintre raspunsurile posibile la nevoile mele. Raman astfel intr-o pozitie de adult, nu imi pierd autonomia.
• ancora tu esti singurul raspuns la nevoile mele, tu esti esential, de neinlocuit, am mare nevoie de tine, nu mai exista un altul - esti copil
• cand esti ancorat, nu poti sa cresti din punct de vedere psihologic. Aici apare eroarea, presupui ca nimic nu se va schimba. Nu este asa, realitatea este dinamica, ea se schimba.
• e nerealist sa functionezi printr-o ancora, e realist sa functionezi printr-o legatura.

4. Psihologia efortului

Un cuplu ca sa funtioneze are nevoie de o anumita cantitate de efort, adica energie cheltuita. Cuplurile au nevoie de energie.

Exemplu: un cuplu are nevoie de 100 de unitati de efort. Situatia ideala este atunci cand fiecare depune 50 de unitati de efort. Intotdeauna cineva depune efort mai mult decat celalalt(lucru acceptabil). Situatia nu mai este normala, atunci cand cineva depunde sistematic efort(efort= a cheltui energie, adica cheltuiesti). Cel care plateste mai mult face acest lucru pentru ca are nevoie mai mare de tine. De aceea imi pasa mai mult de aceasta relatie. Stiu ca tu nu poti sa depui mai mult de 70 de unitati de efort, te las(manipulare) si eu vin cu 30 de unitati; ma implic destul de mult pentru ca relatia sa functioneze. La un moment dat obosesti, ramai fara energie, daca tu esti cel care a depus constant energie.

Exista o problema de perceptie intre cei 2 parteneri cand isi aleg unitatile de efort. Perceptia poate fi corecta sau falsa. Eu pot sa am o perceptie corecta fata de efortul tau ca este legat de nevoile mele sau te pot percepe eronat.

Exista     2 tipuri de nevoi

de dezvoltare, adaptative - este ok sa te percep corect in raport cu nevoile mele, relatia se va dezvolta

nevoi regresiva - eu intru in relatie cu nevoi nesatisfacute din copilaria mea, nevoi asociate cu suferinte.

Situatia proasta: am o perceptie corecta legata de nevoile mele regresive, relatia mea nu evolueaza. Este mai bine ca perceptia sa fie falsa, pentru ca suferinta mea ma va trezi.

Este rau cant te percep corect legat de nevoile mele reziduale.

Acest joc perceptie-nevoi sta la baza dinamicii cuplului. O relatie toxica intrerupta - foarte bine. Uneori in terapia de cuplu este bine sa ii ajuti pe ceilalti sa se desparta.

5. De ce exista relatiile?

Tinerii considera ca relatiile exista ca ei sa fie fericiti. Relatiile exista pentru a te cunoaste in profunzime, in adancurile tale. O relatie scoate la lumina aspecte profunde din tine - luminoase sau intunecate(negative).

Exemplu: te intalnesti cu gelozia, egocentrismul, cruzimea ta, nevoia ta de a avea dreptate, agresivitate, iresponsabilitatea ta, lacomia, suspiciunea, frici irationale. Te implici intr-o relatie pentru a intelege lucruri despre tine si despre celalalt(cum e sa ai dificultati de comunicare, nevoi ale celuilalt pe care le dezaprobi, ce nu iti dai voie sa faci, sa simti).

Relatiile exista si pentru a face ordine in viata ta, in lumea ta irationala. Relatia presupune intimitate. Pentru a te bucura de aceste castiguri este nevoie de un angajament luat de tine insuti: indiferent ce se va intampla voi fi in contact cu nevoile si sentimentele mele, voi fi responsabil pentru partea mea. Relatiile de cuplu activeaza sensuri interioare pe care le poti accepta sau nu(refuzi acea cunoastere pe care relatia de cuplu ti-o da).

In esenta noastra noi suntem o constelatie. Cand vom pleca din aceasta lume vom lua doar aceste sensuri, ele te insotesc oriunde. Cunoasterea cu adevarat valoroasa este ceea ce stii despre tine, aceas cunoastere o porti cu tine, te insoteste.

6. Cum ma simt in prezenta ta(fara ca tu sa-mi faci ceva)?

Exemplu: TU - natura critica, esti asa in realitate , dar tu esti asa doar intr-o realitate consensuala. Poti sa fii asa pentru mai multi sau doar pentru mine. Eu in prezenta ta ma simt inadecvata(mi se pare ca nu sunt suficient de buna). Eu ma simt asa datorita ipotezei despre tine: ca esti de natura critica. Daca ma simt inadecvata imi va fi teama sa daca anumite lucruri, nu sunt intreaga in fata ta, voi face lucrurile pe care tu le vei aproba. In relatiile cu alti oameni ma simt libera sa actionez.

Tu prin simpla ta prezenta trezesti ce este in mine, poti trezi un sentiment de securizare. In relatia cu tine simt ca nu am voie sa fiu copilaroasa, inteligenta, sa devin rece, agresiva(interdictii). Tu nu imi spui aceste lucruri , dar le simt si mai intens daca mi le spui.

Studiu de caz

O femeie inteligenta a intalnit un barbat, care si-a dat seama ca in relatia cu el nu putea fi inteligenta. Cand ieseau impreuna nu spunea nimic, spunea doar prostii. Daca mi-as permite sa fiu inteligenta am fi fericiti.

Inteligenta

↓

voi fi fericita cu tine

Scenariu de viata: daca mama este nefericita, fetita(eu - femeia de acum) sunt nefericita. Eu trebuie sa ma despart de mama(travaliu de separare) si sa fiu eu, adica inteligenta. Daca nu exista acest travaliu de separare, nu-mi voi permite sa fiu fericita cu nimeni. E nevoie ca permisiunea sa fie puternica si in cuvinte dar si cu _______________ si _____________ → atunci permisiunea este puternica. Nu-ti acord permisiunea pentru ca in familia mea tata a suferit din cauza mamei. El a suferit si eu m-am identificat cu agresivitatea lui reprimata, am preluat furia pe care o descarc in relatie(o femeie care sa sufere).

8. Puzzle

EU _ _ _ _ _ _ _ _TU _ _ _ _ _ _ _ _ → Mama

Eu am o problema nerezolvata cu mama. Si apari tu, iubita mea. Agresivitatea pe care trebuie sa o primeasca mama, o primesti tu(iubita mea). Deci intersectia nu este intamplatoare, pentru ca tu aveai o nevoie reziduala de a primi agresivitate(o intersectie intre nevoile mele, fricile mele si ale tale).

Acesta este un puzzle = o potrivire perfecta intre scenariile noastre. Puzzle-ul are un caracter dinamic. Este posibil ca eu sa ma schimb, apar niste nepotriviri, nu mai joc rolul de care ai tu nevoie. Astfel relatia intra in criza. Daca nu se dezvolta si celalalt rezulta despartirea.

Doi oameni pot fi impreuna pentru ca se armonizeaza scenariile de viata sau proiectele de viata, care sunt in contact cu nevoile. O relatie pozitiva este o relatie in care avem un proiect de viata comun, valori care ne unesc. Si scenariile de viata ne unesc, dar intr-un sens regresiv.

Exemplu: proiect de viata - vrem sa facem fata acestei lumi impreuna, vrem sa ne sprijinim, sa ne apropiem de Dumnezeu.

Scenariile de viata reprezinta probleme nerezolvate.

Multi cred ca timpul le rezolva pe toate, dar nu este cazul. Suferinta ta este ca un magnet dupa un timp si atrage suferinta. Cand aceasta suferinta apare fug(ascult muzica, beau, fumez, ma refugiez in profesie, la manastire, dorm, ma sinucid, etc.).

Cine am voie sa fiu?

TU - te percep ca fiind autoritate

EU ma simt copil adaptat, conformist, care nu-si permite sa isi exprime sentimentele. Eu nu am voie sa fiu cu tine afirmativ, eu nu imi dau voie sa fiu asa. Eu iti atribui acest rol care vine din copilarie, un parinte autoritar pe care il contin.

TU - neajutorata, slaba, vulnerabila, cu probleme

EU in prezenta ta ma simt responsabil, trebuie sa am controlul in aceasta relatie, nu imi dau voie sa fiu copilaros, depasit de situatie(interdictie inconstienta).

TU - seducator

EU ma simt banala, lipsita de importanta, nesemnificativa, nu spun si nu fac lucruri destepte, ma autoblochez. Daca eu as avea un anumit farmec, s-ar putea ca eu sa intru in competitie cu tine, poti sa fii agresiv, iar eu ma tem de agresivitate. Eu sufar pentru ca joc rolul acesta deoarece in familia mea asa eram, nu am simtit ca as conta pentru cineva. Am beneficiat de grija si atentie, dar la un moment dat tata ne-a parasit. De ce ne-a parasit? Pentru ca niu nu contam. Astfel am intrat intr-un rol in care eu nu contez. Conteaza altceva, si anume partenerul meu. Aceste interdictii le-am dedus cu mintea mea legat de ce s-a intamplat in familia mea. Am nevoie de permisiuni pentru a ma vindeca de interdictii.