| CATEGORII DOCUMENTE |
| Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
| Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
| Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Psihologie experimentala - test grila
TRUE/FALSE
1. Variabila independenta este unul dintre tipurile de variabile implicate in experiment.
ANS: T
2. Grupul de control este grupul utilizat in experiment la care se aplica o conditie de stimulare.
ANS: F
3. Grupul experimental este acel grup in care variabila independenta ia o anumita valoare
ANS: T
4. Experimentul pune accent pe geneza unui anumit fenomen si nu pe evaluarea lui la un moment dat.
ANS: T
5. Timpul de reactie se numeste simplu atunci cand exista mai multe modalitati de raspuns la stimulii administrati.
ANS: F
6. Substantele chimice insolubile in apa genereaza senzatii gustative
ANS: F
7. In experiment, cercetatorul (experimentatorul) are rol constatativ
ANS: F
8. Stimulul se mai numeste si variabila dependenta
ANS: F
9. Trasaturile de personalitate ale subiectului fac parte din categoria variabilelor perturbatoare.
ANS: F
10. Raspunsul subiectului la actiunea experimentatorului este reprezentat de variabila numita dependenta.
ANS: T
11. Variabila perturbatoare este reprezentatà de personalitatea subiectului.
ANS: F
12. In experimentul de tip factorial experimentatorul alege doua valori ale variabilei independente, urmarind efectul lor asupra variabilei dependente
ANS: T
13. Experimentul de tip natural este acela care se desfasoara in natura
ANS: F
14. Expresia "Ce se intampla daca?" caracterizeaza experimentul de tip pilot
ANS: F
15. Spre deosebire de experiment, testul se intereseaza de geneza fenomenului pe care-l studiaza.
ANS: F
16. Experimentul isi propune sa dezvaluie cauzalitatea fenomenului studiat
ANS: T
17. Termenul de "test" ii apartine lui A. Binet.
ANS: F
18. Undele teta pot fi intalnite la om in strile patologice.
ANS: T
19. Undele alfa caracterizeaza creierul uman in stare de veghe, in conditii de activitate intensa.
ANS: F
20. Pneumograful este aparatul cu care se masoara variatiile de volum ale vaselor de sange.
ANS: F
21. Pletismograful masoara ritmurile bioelectrice ale activittii cardiace
ANS: F
22. Electrocardiograma este aparatul cu care se inregistreaza activitatea inimii
ANS: F
23. Timpul de reactie complex este mai lung decat timpul de reactie simplu
ANS: T
24. Pragul absolut este valoarea cea mai mica a unui stimul (excitant) care determina o reactie specifica.
ANS: T
25. Pragul diferential este reprezentat de valoarea cea mai mare a unui stimul (excitant) care determina o reactie specifica.
ANS: F
26. Senzatiile de foame apartin senzatiilor interne.
ANS: T
27. Electrogeneza musculara poate fi pusa in evidenta cu ajutorul electromiografului.
ANS: T
28. Ritmurile teta si delta caracterizeaza creierul uman in stare de veghe
ANS: F
29. Personalitatea reprezinta intr-un experiment variabila perturbatoare
ANS: F
30. W.Wundt este fondatorul primului laborator de psihologie experimentala
ANS: T
31. Experimentatorul are rol constatator in cadrul experimentului pe care-l realizeaz.
ANS: F
32. In grupul numit de control variabila independenta ia valoarea zero
ANS: T
33. Experimentul psihopedagogic este o varianta a experimentului de laborator.
ANS: F
34. In experimentul de tip factorial experimentatorul alege doua valori ale variabilei independente, urmarind efectul lor asupra variabilei dependente.
ANS: T
35. Undele delta au un ritm mai alert decat undele alfa.
ANS: F
36. Undele beta caracterizeaz creierul uman in stare de somn
ANS: F
37. Undele caracteristice creierului uman sunt: alfa, beta, gama si delta.
ANS: F
38. Inregistrarea miscarilor respiratorii ale omului se face cu ajutorul electroencefalografului.
ANS: F
39. Aparatul clasic de masurare a timpului de reactie al unui subiect se numeste cronoscop.
ANS: T
40. Timpul de reactie simplu presupune existenta mai multor modalitati de raspuns la un singur stimul.
ANS: F
41. Grupul de control este intr-un experiment grupul in care valoarea variabilei independente este zero.
ANS: T
MULTIPLE CHOICE
1. Experimentul este o organizare metodic (rationala si practica) de tip special in care cercetatorul:
|
a. |
provoaca faptele |
|
b. |
constata faptele. |
ANS: A
2. Fondatorul primului laborator de psihologie experimentala a fost:
|
a. |
P. Fraisse |
|
b. |
W. Wundt |
|
c. |
A. Binet |
ANS: B
3. Variabila dependenta este reprezentata de:
|
a. |
raspunsul subiectului |
|
b. |
stimul |
|
c. |
personalitatea subiectului |
|
d. |
factorii de mediu |
ANS: A
4. Variabila independenta este reprezentata de:
|
a. |
raspunsul subiectului |
|
b. |
stimul |
|
c. |
personalitatea subiectului |
|
d. |
factorii de mediu |
ANS: B
5. Personalitatea subiectului reprezinta intr-un experiment:
|
a. |
variabila independenta |
|
b. |
variabila intermediar |
|
c. |
variabila dependenta |
ANS: B
6. Stimulul se mai numeste si variabila:
|
a. |
dependenta |
|
b. |
independenta |
|
c. |
perturbatoare |
|
d. |
intermediara |
ANS: B
7. Reactia subiectului este intr-un experiment variabila:
|
a. |
perturbatoare |
|
b. |
independenta |
|
c. |
dependent. |
ANS: C
8. Relatia dintre variabila independent si cea dependent este una:
|
a. |
de tip cauza-efect |
|
b. |
de influenta reciproca, bidirectionala. |
ANS: A
9. Grupul experimental este acel grup in care variabila independenta:
|
a. |
ia o anumita valoare |
|
b. |
are valoarea zero. |
ANS: A
10. Experimentul natural presupune:
|
a. |
crearea unor conditii speciale pentru subiecti |
|
b. |
cercetarea subiectilor in mediul lor de viata si de activitate |
|
c. |
amplasarea subiectilor in natura. |
ANS: B
11. In experimentul invocat, variabila independenta este:
|
a. |
provocata de experimentator |
|
b. |
data natural |
ANS: B
12. Experimentul de tip functional urmareste relatia functionala dintre:
|
a. |
variabila independenta si cea dependenta |
|
b. |
experimentator si subiect. |
ANS: A
13. Experimentul de tip explorator urmareste:
|
a. |
identificarea prin pre-testare a posibilelor efecte ale unei variabile |
|
b. |
verificarea unei proceduri mai eficace pentru experimentul propriu-zis. |
ANS: A
14. Experimentul de tip psihopedagogic este o variant a experimentului:
|
a. |
natural |
|
b. |
de laborator |
|
c. |
invocat. |
ANS: A
15. Spre deosebire de experiment, testul:
|
a. |
masoara si apreciaza statistic fenomenul studiat in scopuri psihodiagnostice precise |
|
b. |
dezvaluie cauzalitatea fenomenului studiat. |
ANS: A
16. Undele beta caracterizeaz creierul uman in stare de:
|
a. |
veghe |
|
b. |
somn |
|
c. |
activitate |
ANS: C
17. Pneumografia presupune inregistrarea:
|
a. |
miscarilor respiratorii |
|
b. |
modificarilor vasculare |
ANS: A
18. Timpul de reactie simplu presupune:
|
a. |
mai multe modalitati de ràspuns ale subiectului la un singur stimul |
|
b. |
o singura modalitate de raspuns la un stimul. |
ANS: B
19. Timpul de reactie este mai scurt:
|
a. |
dimineata |
|
b. |
dupa-amiaza |
|
c. |
seara. |
ANS: A
20. Pragul absolut este:
|
a. |
valoarea cea mai mica a unui stimul (excitant) care determina o reactie specifica |
|
b. |
valoarea cea mai mare unui stimul (excitant) care determina inca o reactie specifica |
ANS: A
21. Pragul diferential este reprezentat de:
|
a. |
valoarea cea mai mica a unui stimul (excitant) care determina inca o reactie specifica |
|
b. |
valoarea cea mai mare unui stimul (excitant) care determina o reactie specifica |
|
c. |
cea mai mica diferenta intre doi excitanti sesizata de subiect. |
ANS: C
22. Senzatiile de durere apar cand excitantul:
|
a. |
depaseste valoarea pragului superior |
|
b. |
ia valoarea pragului absolut. |
ANS: A
23. Experimentul provoaca fenomenul in unele conditii:
|
a. |
initiate de natura |
|
b. |
determinate de cercetator. |
ANS: B
24. Timpul de reactie semnifica:
|
a. |
ritmul activitatii cardiace |
|
b. |
timpul scurs intre stimul si reactie. |
ANS: B
25. Electromiografia (EMG) exprim:
|
a. |
activitatea bioelectrica a inimii |
|
b. |
activitatea bioelectrica a creierului |
|
c. |
activitatea bioelectrica a muschilor |
ANS: C
26. Grupul de subiecti la care se administreaza conditia de stimulare se numeste
|
a. |
grup de control |
|
b. |
grup experimental |
|
c. |
esantion reprezentativ |
ANS: B
27. Esteziometrul este aparatul cu care se masoara:
|
a. |
pragul spatial tactil |
|
b. |
pragul olfactiv |
|
c. |
pragul vizual. |
ANS: A
28. Metoda are o determinare:
|
a. |
subiectiv-logic |
|
b. |
obiectiv-ontologica |
|
c. |
de independenta obiectuala |
ANS: B
29. Conceptul de psihometrie a fost initiat de:
|
a. |
Im. Kant |
|
b. |
A. Comte |
|
c. |
Cr. Wolf |
ANS: C
30. Primul laborator de psihologie din lume a fost infiintat in anul:
|
a. | |
|
b. | |
|
c. |
ANS: A
31. Primul laborator de psihologie experimentala din Romania a fost infiintat la Universitatea din:
|
a. |
Iasi |
|
b. |
Cluj |
|
c. |
Bucuresti |
ANS: A
32. Intre metoda observatiei si cea experimentala din psihologie exista raporturi de:
|
a. |
incompatibilitate |
|
b. |
discontinuitate |
|
c. |
complementaritate |
|
d. |
obiectivitate |
ANS: C
33. Neutralizarea efectelor variabilelor perturbatoare se face prin:
|
a. |
repetarea experimentului |
|
b. |
utilizarea de stimuli adecvati |
|
c. |
pastrarea constanta a factorilor straini |
ANS: C
34. Datele obtinute cu tehnicile poligraf inregistreaza:
|
a. |
componente neurovegetative (puls, eeg, reactie electrodermala etc.) |
|
b. |
componente voluntare si motivationale |
|
c. |
performante sportive |
ANS: A
35. Laboratorul de psihologie experimentala de la Universitatea din Bucuresti a fost initiat de:
|
a. |
Gh. Zapan |
|
b. |
C. Radulescu-Motru |
|
c. |
Al. Rosca |
ANS: B
36. Ipoteza reprezint:
|
a. |
o prezumtie |
|
b. |
o metoda de evaluare |
|
c. |
o opinie validata |
ANS: A
37. Ipoteza de cercetare presupune:
|
a. |
existenta unei diferente semnificative |
|
b. |
coeziunea grupelor |
|
c. |
corectitudinea datelor culese |
ANS: A
38. Ipoteza nula atest:
|
a. |
existenta unor rezultate performante |
|
b. |
inexistenta vreunei diferente intre date |
|
c. |
o procedur experimentala validata |
ANS: B
39. Ipoteza este verificabila daca:
|
a. |
este simpla |
|
b. |
tine seama de posibilitatile existente |
|
c. |
este plauzibila |
ANS: C
40. Testul statisitic ,,t" (Student) se utilizeaz pentru stabilirea gradului de semnificatie intre:
|
a. |
subiecti |
|
b. |
date exprimate prin medii |
|
c. |
date exprimate prin frecventa |
ANS: B
41. Generalizarea datelor recoltate experimental se face in functie de:
|
a. |
inidicele de reprezentativitate al subiectilor in raport de populatia din care au fost selectati |
|
b. |
indiferent de populatia de provenienta |
|
c. |
numar scazut al populatiei originare |
ANS: A
42. Relatia dintre test si experiment este de:
|
a. |
independenta metodologica absoluta |
|
b. |
reversibilitate |
|
c. |
identitate |
ANS: B
43. Ritmurile eeg cu oarecare relevanta pentru psihologie sunt:
|
a. |
delta (Δ) |
|
b. |
alfa si beta (α,a) |
|
c. |
teta (θ) |
ANS: B
44. Ritmul eeg cu efect relaxant, folosit in modelarea experimentala a recuperarii neuropsihice este:
|
a. |
delta |
|
b. |
gama |
|
c. |
alfa |
ANS: C
45. Pasul statistic reprezinta o procedura utilizata pentru:
|
a. |
structurarea conditiei de stimulare |
|
b. |
alcatuirea grupurilor de cercetare |
|
c. |
stabilirea variabilei dependente |
ANS: B
46. Pragul absolut al senzatiei olfactive este dat de:
|
a. |
nivelul de tarie cel mai mare |
|
b. |
nivelul de tarie mijlociu |
|
c. |
nivelul de tarie cel mai mic |
ANS: C
47. Pragul spatial tactil se exprima in:
|
a. |
litri |
|
b. |
milimetri |
|
c. |
grame |
ANS: B
48. Sensibilitatea termica se masoara cu:
|
a. |
microesteziometrul |
|
b. |
algezimetrul |
|
c. |
termoesteziometrul |
ANS: C
49. Psihofizica subiectiva a fost initiata de:
|
a. |
G.Th. Fechner |
|
b. |
W.Wundt |
|
c. |
S.S.Stevens |
ANS: C
50. Psihofizica obiectiva a fost dezvoltata de:
|
a. |
G.Th. Fechner |
|
b. |
P.Fraisse |
|
c. |
Gh.Zapan |
ANS: A
51. Psihofizica obiectiva vizeaza studierea:
|
a. |
raportul energetic dintre intensitatea stimulului si a reactiei |
|
b. |
opiniile subiectilor |
|
c. |
reactiile la stimuli complecsi. |
ANS: A
52. Psihofizica subiectiva studiaza:
|
a. |
raporturile dintre mijloacele tehnice si reactiile subiectilor |
|
b. |
aprecierile calitative ale subiectilor |
|
c. |
reactiile mai multor subiecti. |
ANS: B
53. Sistemul morfofunctional cel mai afectosensibil este:
|
a. |
sistemul digestiv |
|
b. |
sistemul urinar |
|
c. |
sistemul cardio-vascular |
ANS: C
54. Reactia electrodermala se refera la:
|
a. |
variatiile biocurentilor activitatii cardiace |
|
b. |
variatiile rezistentei electrice a pielii |
|
c. |
variatiile ritmului respirator. |
ANS: B
55. Reactia electrodermala se determina cu:
|
a. |
cardiograful |
|
b. |
pletismograful |
|
c. |
galvanometrul |
ANS: C
56. Reactiile vasculare de vasoconstrictie si vasodilatatie se determina cu:
|
a. |
galvanometrul |
|
b. |
pletismograful |
|
c. |
cronaximetrul. |
ANS: B
57. Actele ideo-motorii pot fi determinate cu:
|
a. |
pneumograful |
|
b. |
electromiograful |
|
c. |
cronoscopul |
ANS: B
58. Sensibilitatea gustativa se determin prin:
|
a. |
aplicarea de solutii apoase pe limba |
|
b. |
esteziometru |
|
c. |
fotometru |
ANS: A
59. Modelarea experimentala reprezinta:
|
a. |
aparatura de laborator |
|
b. |
comportamentul determinat de variabila independenta |
|
c. |
factorii perturbatori. |
ANS: B
60. Tabelele pseudoizocromatice se utilizeaz la:
|
a. |
stabilirea pragului vizual |
|
b. |
diagnosticarea unor tulburi de cromosensibilitate |
|
c. |
determinarea campului vizual |
ANS: B
61. Cecitate cromatica reprezinta:
|
a. |
neputinta de a vedea anumite culori |
|
b. |
scaderea acuitatii vizuale |
|
c. |
scaderea vederii la distanta |
ANS: A
62. Tabelele pseudoizocromatice (Stilling, Ishihara) se utilizeaza pentru:
|
a. |
determinarea pragurilor vizuale |
|
b. |
identificarea unor disfunctii de cromosensibilitate |
|
c. |
studierea sensibilitatii cutanate |
ANS: B
63. Campul vizual reprezinta:
|
a. |
vederea la distanta |
|
b. |
vederea stereoscopica |
|
c. |
intinderea vederii fara modificarea fixarii privirii |
ANS: C
64. Seria cromatica cuprinde:
|
a. |
cele 7 culori spectrale |
|
b. |
culorile alb si negru |
|
c. |
culorile rosu si verde |
ANS: A
65. Culorile acromatice se deosebesc intre ele prin:
|
a. |
tonul cromatic |
|
b. |
luminozitate |
|
c. |
saturatie |
ANS: B
66. Ochiul omenesc percepe undele electromagnetice din registrul:
|
a. |
800 mμ - 200mμ. |
|
b. |
780 mμ - 380mμ |
|
c. |
1000mμ - 200mμ |
ANS: B
67. Amestecand 2 culori apropiate in registrul spectral se obtine o culoare:
a) b) c)
|
a. |
complementar |
|
b. |
intermediara |
|
c. |
pereche. |
ANS: B
68. Peste 780 mμ. avem spectrul:
|
a. |
ultraviolet |
|
b. |
infrarosu |
|
c. |
vizibil |
ANS: B
69. Maximul vizual de sensibilitate se afla la:
|
a. |
periferia retinei |
|
b. |
zona petei oarbe |
|
c. |
zona foveii centrale (pata galbena) |
ANS: C
70. Deplasarea maximului de cromosensibilitate spre zona albastra a spectrului, in conditiile trecerii de la vederea diurna la cea crepusculara, a fost descrisa prima data, de
|
a. |
Granit |
|
b. |
Purkinje |
|
c. |
Helmholtz |
ANS: B
71. Sub 380 mμ avem spectrul
|
a. |
cromatic |
|
b. |
ultraviolet |
|
c. |
infrarosu |
ANS: B
72. Registrul spectral pentru rosu este de:
|
a. |
780mμ - 610mμ |
|
b. |
500mμ - 350mμ |
|
c. |
650mμ - 300mμ |
ANS: A
73. Registrul spectral pentru oranj (portocaliu) este de:
|
a. |
650mμ - 590mμ |
|
b. |
590mμ - 575mμ |
|
c. |
560mμ - 510mμ |
ANS: A
74. Registrul spectral pentru galben este de:
|
a. |
560mμ - 510mμ. |
|
b. |
590mμ - 575mμ. |
|
c. |
510mμ - 490mμ |
ANS: B
75. Registrul spectral pentru verde este de
|
a. |
510mμ - 490mμ |
|
b. |
490mμ - 480mμ |
|
c. |
560mμ - 510mμ |
ANS: C
76. Registrul spectral pentru albastru este de:
|
a. |
480mμ - 470mμ |
|
b. |
470mμ - 450mμ |
|
c. |
450mμ - 420mμ. |
ANS: B
77. Registrul spectral pentru indigo este de:
|
a. |
450mμ - 424mμ |
|
b. |
470mμ - 450mμ |
|
c. |
424mμ - 380mμ. |
ANS: A
78. Registrul spectral pentru violet este de:
|
a. |
380mμ - 375mμ |
|
b. |
424mμ - 380mμ |
|
c. |
324mμ - 300mμ |
ANS: B
79. Imaginea consecutiva este:
|
a. |
perseverarea imaginii - stimul si dupa incetarea actiunii stimulului |
|
b. |
halucinatie vizuala |
|
c. |
o scadere a sensibilitatii vizuale |
ANS: A
80. Substanta fotosensibila (rodopsina) se gaseste in:
|
a. |
conuri |
|
b. |
bastonase |
|
c. |
nervul optic |
ANS: B
81. Rodopsina se mai numeste
|
a. |
purpur vizual |
|
b. |
iodopsina |
|
c. |
umoare sticloasa |
ANS: A
82. Rodopsina se reface in prezenta
|
a. |
vitaminei A |
|
b. |
vitaminei C |
|
c. |
influxului nervos specific |
ANS: A
83. Hemeralopia (orbul gainilor) semnifica:
|
a. |
cecitatea nocturn si crepusculara |
|
b. |
acromatopia pentru rosu |
|
c. |
deficit de conuri |
ANS: A
84. Conurile sunt mai fine si mai multe in:
|
a. |
zona periferica |
|
b. |
zona de origine a nervului optic |
|
c. |
zona foveei centrale |
ANS: C
85. In functie de zonele de pe retina conurile sunt mai dense in:
|
a. |
zona periferica |
|
b. |
zona de origine a nervului optic |
|
c. |
zona foveei centrale |
ANS: C
86. Pentru diagnosticarea tulburarilor de cromosensibilitate se utilizeaza:
|
a. |
platiscopul |
|
b. |
testele pseudoizocromatice (Stelling. Ishihara) |
|
c. |
campimetrul |
ANS: B
87. Iluminatia obiectelor este data de:
|
a. |
lungimea de unda reflectata |
|
b. |
deosebirea culorii de culoarea neagra |
|
c. |
cantitatea de energie radiara reflectata |
ANS: C
88. Vederea stereoscopica sta la baza:
|
a. |
sensibilitatii cromatice |
|
b. |
perceptiei adancimii si marimii obiectivelor |
|
c. |
vederii la distanta |
ANS: B
89. Imaginea consecutiv-negativa se caracterizeaza prin:
|
a. |
imaginea postactionala apare dupa o pauza de la incetarea actiunii stimulului |
|
b. |
dureaza mai putin decat cea consecutiv-pozitiva |
|
c. |
este complementara imaginii cromatice initiale |
ANS: C
90. Principalele metode fiziologice de interes pentru psiholog sunt:
a) EEG (electroencefalografia)
b) EKG (electrocardiografia)
c) Pneumografia
d) T.R. (timpul de reactie)
e) Tahistoscopia
|
a. |
a,b,c |
|
b. |
a,c,d |
|
c. |
a,d,e |
|
d. |
b,c,e |
ANS: A
91. Principalele metode ale psihofizicii sunt:
a) masurarii duratelor
b) limitelor
c) erorii medii
d) constantei
|
a. |
a,b,c |
|
b. |
b,c,d |
|
c. |
a,c,d |
ANS: B
92. Criteriile de evaluare predictiva a unui test sunt:
a) sugestibilitatea
b) validitatea
c) fidelitatea
d) sensibilitatea
|
a. |
a,b,c |
|
b. |
a,c,d |
|
c. |
b,c,d |
ANS: C
93. Adaptarea olfactiva se realizeaza prin:
a) puterea odoranta a substantelor
b) repaus olfactiv
c) durata de actiune a mirosului (substantei)
|
a. |
a,c |
|
b. |
b,c |
|
c. |
a,b |
ANS: A
94. Neutralizarea variabilelor perturbante se poate face prin:
a) ipoteza plauzibila
b) izolarea subiectului
c) stabilirea grupurilor perechi
d) mentinerea constanta a variabilelor straine
|
a. |
a,c |
|
b. |
b,d |
|
c. |
c,d |
ANS: B
95. Factorii de invalidare a ipotezei de cercetare sunt:
a) datele nu sunt exprimate aritmetic
b) diferenta dintre datele recoltate nu este semnificativa
c) directia rezultata este inversa celei prezumate
|
a. |
a,c |
|
b. |
a,b |
|
c. |
b,c |
ANS: C
96. Contrastul cromatic poate fi:
a) neutru
b) simultan
c) consecutiv
|
a. |
a,c |
|
b. |
a,b |
|
c. |
b,c |
ANS: C
97. O hartie cenusie asezata pe un anumit fond cromatic ia nuanta complementului fondului, astfel:
a) pe fond albastru, devine galbuie
b) pe fond rosu, devine verzuie
c) pe fond verde, devine rozalie
|
a. |
a,b,c |
|
b. |
a,b |
|
c. |
b,c |
ANS: A
98. Preferintele cromatice sunt structurate functie de:
a) sex
b) vointa
c) varsta
d) personalitate
e) factori socio-culturali (traditii, educatie)
|
a. |
a,c,d,e |
|
b. |
a,c |
|
c. |
d,e |
ANS: A
99. Imaginile consecutive pot fi:
a) neutre
b) negative
c) pozitive
|
a. |
b,c |
|
b. |
a,c |
|
c. |
a,b |
ANS: A
100. Din perspectiva termica culorile sunt percepute ca avand un efect de:
a) cald
b) rece
c) neutru
|
a. |
a,b |
|
b. |
a,c |
|
c. |
b,c |
ANS: A
101. Din perspectiva distantei culorile sunt percepute ca exercitand un efect de:
a) infinitate
b) departare
c) apropiere
|
a. |
b,c |
|
b. |
a,b |
|
c. |
a,c |
ANS: A
102. Culoarea rosie exercita un efect de:
a) apropiere
b) neutralitate
c) caldura
d) stimulare
|
a. |
a,c,d |
|
b. |
b,c,d |
|
c. |
a,b,c |
ANS: A
103. Culoarea albastru are efect de:
a) indiferenta
b) departare
c) relaxare
d) rece
|
a. |
b,c,d |
|
b. |
a,b,c |
|
c. |
a,c,d |
ANS: A
104. Culoarea verde are efect de:
a) superioritate
b) departare
c) raceala
d) impulsivitate
|
a. |
a,b,c |
|
b. |
b,c,d |
|
c. |
a,b |
ANS: A
105. Culoarea galben are efect de:
a) indiferenta
b) apropiere
c) forte cald
d) relaxare
|
a. |
a,b |
|
b. |
b,c,d |
|
c. |
c,d |
ANS: B
106. Culorile cu efect stimulator-mobilizator sunt:
a) albastru
b) rosu
c) verde
d) galben
|
a. |
b,d |
|
b. |
a,b |
|
c. |
a,b,c,d |
ANS: A
107. Culorile cu efect deconectant-relaxant sunt:
a) ros-portocaliul
b) verde
c) alb
d) negru
|
a. |
b,c |
|
b. |
a,d |
|
c. |
a,b,c,d |
ANS: A
108. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea rosie sunt:
a) eroismul
b) fidelitatea
c) lasitatea
d) provocarea
e) vigoarea
|
a. |
a,d,e |
|
b. |
a,b,c |
|
c. |
d,e |
ANS: A
109. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea albastra sunt:
a) egoismul
b) statornicia
c) speranta
d) asteptarea
|
a. |
b,c,d |
|
b. |
c,d |
|
c. |
b,c |
ANS: A
110. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea galbena sunt:
a) bogatia
b) nobletea
c) expansivitatea
d) 1asitatea
|
a. |
a,b |
|
b. |
a,b,c |
|
c. |
b,c,d |
ANS: B
111. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea verde sunt:
a) acceptanta
b) linistea
c) intoleranta
d) regretul
e) multumirea
|
a. |
a,b,e |
|
b. |
d,e |
|
c. |
a,b,c |
ANS: A
112. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea alba sunt:
a) regretul
b) pacea
c) inocenta
d) sinceritatea
e) intelegerea
|
a. |
b,c,d,e |
|
b. |
c,d,e |
|
c. |
a,b |
ANS: A
113. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea neagra sunt:
a) bucuria
b) durerea
c) ostilitatea
d) moartea
e) gravitatea
|
a. |
b,c,d,e |
|
b. |
c,d,e |
ANS: A
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3503
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
