RELATIA DINTRE TEMPERAMENT SI CARACTER

RELATIA DINTRE TEMPERAMENT SI CARACTER

Motto :  Fata este masca, ce exprima trasaturile de caracter, este oglinda personalitatii si a temperamentului. 

Caracterul nu trebuie confundat cu sistemul de personalitate si temperamentul. Daca personalitatea este ansamblul de atitudini si valori, reprezinta latura relationala si valorica, iar temperamentul este latura dinamico energetica a personalitatii, rezultate din componenetele constitutional morfo functionale, in schimb caracterul se particularizeaza prin modul de conduita, prin raporturile ce le intretine persoana cu indivizii conspecifici dar si conduita fata de persoana proprie.

Caracterul este modul de a fi onest, sincer sau fatarnic, harnic sau lenes, capabil sau incapabil, inteligent sau arogant.

Particularitatile structurale care definesc caracterul sunt :

unitatea caracterului = reprezinta conduita constanta in toate circumstantele in care s-ar gasi persoana

expresivitatea caracterului = reprezinta trasatura care da o nota specifica "intregului" in raport cu situatia in care se afla persoana

originalitatea caracterului = reprezinta distinctia unei personae in raport cu alte persoane

bogatia caracterului = reprezinta ansamblul relatiilor stabilite de o persoana in viata sociala

statornicia caracterului = reprezinta atitudinea si trasatura de caracter cu semnificatie si mare valoare morala

planificarea caracterului = reprezinta capacitea de automodelare comportamentala conditionata de diverse situatii si  evolutia  caracterului in raport cu influentele sociale si familiale

taria de caracter = reprezinta rezistenta la actiunile si influentele contrare priceperilor

O problema educativa mai putin cunoscuta de parinti si nu rareori neglijata de catre unii educatori de profesie o constituie masura in care temperamentul copilului impune un anumit specific educativ. Prea usor se aplica pentru toti copiii aceeasi formula educativa ; iar rezultatele evident ca dezamagesc asteptarile.

Se stie ca nu toti copiii au acelasi temperament ; o precizare se impune : in literatura psihologica, de exemplu cea franceza si olandeza, se foloseste adesea termenul de caracter pentru a desemna temperamentul. Insa unii psihologi (Anton Roisin) considera ca intre acesti termeni exista o deosebire esentiala : in timp ce temperamentul este innascut si in genere nu sufera modificari insemnate de-a lungul vietii, caracterul se formeaza, el implicand o atitudine morala. Se spune de pilda despre cineva ca are un   caracter inchis , aceasta pare a contine o nota negativa de suspiciune ; in realitate acel om poate avea un caracter bun desi are un temprament introvertit, care il determina    sa fie retras. Luate in sine, temperamentele nu sunt nici bune nici rele, ele pur si simplu exista si nimeni nu este raspunzator de aceasta. Dar fiecare temperament este susceptibil de a primi semne pozitive sau negative dupa cum este dirijat spre a servi formarii unui caracter bun sau rau. Caracterul moral, format prin educatie are tocmai scopul de a analiza corect temperamentul. Caracterul trebuie sa conduca temperamentul si nu invers.

Problema formarii caracterului copiilor este deosebit de importanta pentru familie, scoala si societate. Caracterul in realitatea sa psihologica si caracterele in diversitatea lor, se contureaza in timpul copilariei.

Dar la o prima vedere apare intrebarea :  Ii cunoastem noi bine pe copii ?  . Exista o cunoastere de suprafata, superficiala bazata numai pe ceea ce declara formal copilul pe comportarea lui in fata celor de care stie ca depinde si carora vrea sa le capteze bunavointa, o cunoatere care nu ne va feri de erori si surprize in actiunea educativa. Pentru o mai buna cunoastere, trebuie sa surprindem reactiile spontane , in aceasta privinta scoala reprezinta un mediu mai favorabil, astfel examinarea se va face prin observare, ce se poate desfasura pe patru planuri : observarea atitudinii , observarea gesturilor, observarea expresiei fetei in momentul unei actiuni, observarea in cadrul jocului. Observarea atitudinii nu ofera intotdeauna indicii sigure pentru ca copiii se pot preface. La un profesor mai dur elevii pot sta nemiscati si par atenti, dar de fapt pot fi cu mintea in alta parte. Observarea gesturilor este insuficienta fara observarea expresiei fetei . Cea mai eficienta metoda de observare ramanea cea din timpul jocului , pentru ca ei se exprima liberi iar jocul reprezinta cel mai complet mod de exprimare a temperamentului si caracterului.

Relatia dintre temperament si caracter (T - C)

In legatura cu aceste laturi ale personalitatii s-au manifestat 3 pozitii distincte:

Unii autori neputandu-le diferentia au recurs la amestecul lor:

NUTTIN definea - caracterul: ,,componenta afectivo-dinamica a personalitatii"

temperamentul: ,,componenta fiziologica, in mare parte stabila si ereditara."

Alti autori au ajuns la concluzia separarii lor, pornind de la marea constanta a temperamentului de-a lungul vietii individului:

De ex., se considera ca temperamentul influenteaza viata psihica in general si nicidecum personalitatea, de aceea el este rupt, desprins de personalitate. Argumentul invocat il reprezenta existenta unor manifestari temperamentale care apar independent de atitudinile caracteriale si uneori chiar in ciuda acestora.

Caracterul era interpretat doar ca un simplu strat ce se suprapune peste temperament, el fiind un fel de dublura a temperamentului.

Se incerca descifrarea caracterului dupa parametrii tipologici, invocandu-se faptul ca atitudinile persoanei si semnificatia lor conduc la schimbarea aspectului dinamico-energetic al conduitei.

Potrivit acestei pozitii se ajungea la concluzii eronate d.p.d.v.:

- teoretic (autonomia temperamentului)

- practic(ignorarea temp. in formarea personalitatii)

3. Sunt autori care sustin ideea interactiunii dintre T si C de tip antagonist:

Intre T si C ar exista o lupta, o contradictie permanenta, dezvoltarea C. avand loc ca urmare:

- a unei continue destramari a complexului tipologic,

- concomitent cu reorganizarea lui in forme corespunzatoare C

Consecinta acestei viziuni: in lupta dintre T si C s-ar ajunge in cele din urma la lichidarea T sau, in cel mai bun caz, la golirea lui de consistenta, ceea ce este o absurditate.

Nici una dintre cele 3 solutii nu este convingatoare si realista.

Diversi autori au crezut ca vor rezolva problema prin invocarea relatiilor dialectice dintre T si C, numai ca, aplicand nediferential si nespecific dialectica, au ajuns la concluzii eronate.

P.P.-NEVEANU: ,,cei doi termeni ai contradictiei se intrepatrund, trec unul in altul, coincid."

vorbeste despre ,,integrarea organica a T in C"

,,T nu poate fi conceput in afara C omului, ci ca o parte integranta, organica a structurii acestuia."

Si tipul de activitate nervoasa este implicat in C ,,ca o latura a acestuia".

Si intr-un caz si in altul se ajunge la ,,amestecul" celor 2 laturi ale personalitatii, la pierderea specificului fiecareia dintre ele.

Dupa ZLATE adevarata solutie a relatiei dintre T si C o constituie relevarea interinfluentelor reciproce cu efecte

- benefice, constructive

- erodante ale personalitatii

Daca avem in vedere influenta T asupra C, atunci constatam urmatoarele situatii tipice:

1. T coloreaza modul de exprimare, de manifestare in comportament a trasaturilor caracteriale

2. T predispune la anumite manifestari caracteriale

T avantajeaza sau provoaca dificultati in formarea unor trasaturi caracteriale

EX. intr-un fel isi exteriorizeaza generozitatea un coleric, altfel un melancolic

asa cum colericul este predispus spre perceptii rapide dar cu multe erori, tot asa T coleric va predispune si spre o anumita instabilitate caracteriala

Influenta C asupra T, consta in principal, controlarea, reglarea acestuia din urma si se concretizeaza in urmatoarele situatii:

C retine, inhiba an. insusiri temperamentale (mai ales pe acelea care se asociaza in plan comportamental cu aparitia unor efecte negative)

C mascheaza si compenseaza temporar insusirile temperamentale care odata manifestate in comportament ar produce efecte dezadaptative

C valorifica la maxim trasaturile temperamentale care se asociaza in plan comportamental cu efecte pozitive

Þ fiecare dintre cele 2 componente ale personalitatii detine o anumita ,,putere" asupra celeilalte, chiar daca aceasta nu este la fel de mare si la fel de semnificativa.

Numai prin efort voluntar constient, prin organizarea superioara a C omul isi poate lua in stapanire propriul T.

Rolul reglator al C nu trebuie sa fie insa excesiv, nu trebuie sa mearga pana la anihilarea T.

O clasificare a tipurilor temperamentale, le imparte pe acestea in 4 categorii : sangvinic, coleric, flegmatic, melancolic
In general, foarte rar intalnim indivizi care sa corespunda intru totul unui tip enumerat mai sus. Cei mai multi dintre noi ne regasim in mai multe sabloane.

CERCETARE EFECTUATA PE 4 COPII CE APARTIN LA TIPURI TEMPERAMENTALE DIFERITE

Chess si Thomas, referindu-se la copiii incercau sa defineasca prin prisma a 9 dimensiuni evaluate de la slab definit la clar definit definit copiii greu educabili( dificili ) sau cei usor educabili.

Andrei (tricou verde pantaloni gri) conform tipologiei lui Chess si Thomas se caracterizeaza prin urmatoarele comportamente  :

-nivelul de activism  - este clar definit deoarece in permanenta se afla in miscare facand diferite gesturi: isi trece greutatea de pe un picior pe altul, se scarpina in cap, isi aranjeaza hainele, isi freaca mainile, se roteste pe loc ; se manifesta din plin limbajul nonverbal

-distragere- clar definit pentru ca reuseste sa indeplineasca sarcina pe o perioada scurta de timp dar se lasa distras de catre camera de filmat fiind in permanenta atent la ea ; manifesta atentie distributiva

-intensitate- clar definit, Andrei oferind replici pentru fiecare sarcina data ; atunci cand i se spune ca o sa danseze in pereche replica este   imi place . De asemenea in momentul cand sunt adresate laude intregii clase el incepe si aplauda si vocifereaza.

-regularilate- nu se poate observa din activitatea desfasurata

-sensibilitatea- pe fata lui Andrei se poate observa intotdeauna placere pentru activitatea pe care o defasoara, miscarile corpului sunt in concordanta cu expresia faciala si starea emotinala

-apropiere - clar definit raspunde cu promptitudine la sarcinile date, se implica in activitate, uneori ia chiar initiativa ; iar in momentul in care i se starneste interesul( sa demonstreze cine este barbatul din echipa, el baiatul sau fetita care este mai mare ca varsta) el reactioneaza cu interes si isi da toata silinta

-adaptabilitate- clar definit deoarece se adapteaza cu usurinta trecerii de la o activitate la alta(in momentul in care danseaza in pereche si dupa aceea singur o face la fel de bine), stabileste relatii cu ceilalti copii cu usurinta

-perseverenta - clar definit Andrei finalizeaza activitatile, este ambitios in a face lucrurile cat mai bine(cand i se atrage atentia sa danseze cu varful intins se mobilizeaza si executa mult mai bine miscarea)

-dispozitie- clar definit manifesta atractie pentru relatiile cu ceilalti, ii place sa fie in centrul atentiei si sa comunice celorlati starile sale, manifesta disponibilitate pentru, fiind o fire deschisa

In concluzie Andrei, dupa manifestarile sale comportamentale de-a lungul activitatii dar si atunci cand nu o desfasoara si in conformitate cu trasaturile ce reies din tipologia lui Chess si Thomas, se incadreaza intr-o mare masura in tipul SANGVINIC, deoarece se caracterizeaza prin ritmiciatate si echilibru. Este vioi, vesel, optimist si se adapteaza cu usurinta la orice situatie. Fire activa, schimba activitatile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Trairile afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale si instabile. Trece cu usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale si stabileste usor contacte cu alte persoane.

Yvone,(fustita alba si tricou roz) conform tipologiei lui Chess si Thomas se caracterizeaza prin urmatoarele comportamente :

-nivelul de activism slab definit deoarece se observa numai in momentul in care ea danseaza

-distragere slab definit fiind tot timpul concentrate asupra dansului si explicatilor oferite de profesoara, ea face doar odata din maini, in rest asculta cu interes indicatiile date

-intensitate slab definit desi in grupa mai are un frate ea nu intervine in momemntul in care acesta este atentionat de profesoara pentru ca nu executa bine miscarile

-regularitate - nu se poate observa din activitatea desfasurata

- sensibilitatea senzoriala clar definit expresiile faciale arata cu desavarsire ceea ce simte si crede, in momentele vesele zambeste acestea alternand cu stari de concentrare si empatie

-apropiere - clar definit stabileste relatii cu usurinta cu colegii , se implica in activitate nemanifestand teama si timiditate chiar aratadu-le altor copii talentul ei si cum se realizeaza miscarile(danseaza si ea cu alta grupa din care nu face parte, ea fiind avansata)

-adaptabilitate clar definit fata este deschisa schimbarilor reusind sa se adapteze la situatii noi( danseaza la fel de bine pe orice ritm facand trecerea dintre dansuri repede si bine)

-perseverenta clar definit pentru ca atunci cand se explica desi se poate observa pe fata sa ca este obosita asculta cu atentie si executa cu aceeasi eficienta miscarile

- dispozitie schimbatoare deoarece se imbina disponibilitatea cu refuzul

In concluzie, Yvone are caracteristicile majore specifice tipului COLERIC, care este energic, nelinistit, impetuos, irascibil, uneori impulsiv si isi risipeste energia. El este inegal in manifestari. Starile afective se succed cu rapiditate. Oscileaza intre entuziasm si deceptie, are tendinta de exagerare in tot ceea ce face. Este o persoana foarte expresiva, usor 'de citit', gandurile si emotiile i se succed cu repeziciune. Are tendinta de dominare in grup si se daruieste cu pasiune unei idei sau cauze.

Alina,(combinezon rosu) conform tipologiei lui Chess si Thomas se caracterizeaza prin urmatoarele comportamente  :

-nivelul de activism slab definit este calma, linistita si manifesta activism doar in momentele in care danseaza

-distragere slab definit nu se lasa usor influentata de catre ceilalti fiind tot timpul atenta si concentrata asupara activitatii din clasa(dupa ce danseara , desi se aseaza jos cu partenerul sau sa se relaxeze, iar acesta incearca sa i atraga atentia , ea ramane atenta la ceilalti colegi care dansau in fata clasei)

-intensitate- slab definit, ea nemanifestandu-se intr-un mod extrovertit, fiind tot timpul cugetata in ceea ce face.

- sensibilitatea senzoriala - expersiile faciale nu reflecta starea sa, neputandu-se observa placerea sau dezgustul pentru activitate, stiind sa-si disimuleze trairile

- retragere - clar definit, este o fire inchisa, foarte rar discutand cu colegii (pe parcursul activitatii doar o singura data Alina vorbeste cu o colega)

-adaptabilitate- slab definit, desi se adapteaza la sarcini noi, ea nu se adapteaza in aceeasi msura la colectiv, preferand activitatile individuale

- perseverenta - clar definit/ persevereaza in tot ce face dorind ca rezultatul final sa fie cat mai bun, ea fiind capabila de efort sustinut si putere de munca

- dispozitie - Alina are o dispozitie foarte mare pentru dans, insa in ceea ce priveste relatiile sociale nu manifesta acelasi interes

In concluzie, Alina fiind linistita, calma, imperturbabila, cugetata in tot ceea ce face, pare a dispune de o rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita, poate obtine performante deosebite, mai ales in muncile de lunga durata si este foarte tenace, meticuloasa in tot ceea ce face. Fire inchisa, greu adaptabila, putin comunicativa, prefera activitatile individuale, apartine tipului FLEGMATIC.

Ana,(pantaloni de trening roz si tricou alb) conform tipologiei lui Chess si Thomas se caracterizeaza prin urmatoarele comportamente :

-nivelul de activism -slab definit - este lenta, ii lipseste vigoarea, forta, manifestandu-se cu lentoare chiar si atunci cand danseaza

-distragere- slab definit- fiind tot timpul concentrata la dans, atentia nefiinu-i distrasa de nimic, nici macar in pauzele de recreere nu o pierede din vedere pe profesoara

- intensitate- slab definit- chiar daca i se atrage atentia ca a gresit, nu reactioneaza, asteapta sa i se spuna unde a gresit -desi nu intreaba- dupa care executa miscarea corect dar manifestand aceeasi lentoare

-regularitate- - nu se poate observa din activitatea desfasurata

-sensibilitate-clar definit- provenind dintr-un mediu familial conservator (tatal fiind preot), Ana este introvertita

-retragere-clar definit- nu preia initiativa, asteptand sa vada la ceilalti, prezinta timiditate, fiind mai mereu singura

-adaptabilitate - slab definit- se implica in activitate doar atunci cand i se cer, nu stabileste relatii cu ceilalti, chiar si atunci cand danseaza in pereche nu manifesta interes pentru partenera ei

-perseverenta- clar definit- continua activitatea, incercand sa faca tot mai bine, desi nu intreaba

-dispozitie - slab definit- nu manifesta disponibilitate, ci izolare

Apartine tipului temperamental MELANCOLIC    ce este la fel de lent si inexpresiv ca felgmaticul, dar ii lipseste forta si vigoarea acestuia, emotiv si sensibil, are o viata interioara agitata datorita unor exagerate exigente fata de sine si a unei neincrederi in fortete proprii. Este putin rezistent la eforturi indelungate. Putin comunicativ, inchis in sine, melancolicul are dificultati de adaptare sociala. Debitul verbal este scazut, gesticulatia redusa.

CONCLUZIE

Relatia dintre temperament si caracter este foarte stransa si determina dezvoltarea personalitatii fiecarui individ ; comportamentele fiecarui copil aratand tipul lor temperamental si evidentiind unicitatea lor.

O buna integrare in societate depinde de persoana si de disponibilitatea acesteia de a stabili relatii optime cu cei din jur in conformitate cu temperamentul si caracterul sau.

BIBLIOGRAFIE

Anton Moisin-  Caracterul la elevi , Ed. Polirom, Iasi, 1999, p.133-139

Tinca Cretu -   Psihologie generala  , Ed. Credis, Bucuresti, 2006