Modelul lui Sokolov

Modelul lui Sokolov

Daca stimulul corespunde unui model acceptor din cortex, care permite identificarea sa rapida, automata, cortexul inhiba caile colaterale de la receptor spre formatiunea reticulata care nu mai induce sporirea nivelului de activare in cortex. Daca insa cortexul nu dispune de un model activat pentru un stimul, mesajele sosite de la receptor activeaza formatiunea reticulata, care la randul sau activeaza informatia deja sosita la cortex, ceea ce permite exercitarea unor procesari mai laborioase.

Din propria experienta stim ca un eveniment neasteptat ne atrage atentia mai mult decat unul predictibil sau banal. Odata cu trecerea timpului multe lucruri sau persoane din universul nostru inceteaza sa ne mai capteze atentia.

Cum explica acest model atentia voluntara, adica concentrarea atentiei pe un stimul in mod deliberat? In urma intentiei de a prelucra in detaliu un anumit stimul , cortexul activeaza un formatiunea reticulata , care la randul sau, prin sistemul reticulat activator ascendent SRAA, sporeste nivelul de activare a cortexului: mesajul receptionat de catre cortex este dublat de un nivel de activare mai ridicat. Fiind mai activate decat restul mesajelor receptate in acelasi moment de catre cortex, ele fac obiectul unor procesari preferentiale. Cu cat un mesaj este mai activat, cu atat mai mult sunt inhibate celelalte mesaje prin mecanismul inhibitiei laterale. Unitatile informationale activate inhiba automat unitatile invecinate. Aceasta selectie se realizeaza automat. Prin urmare, atentia nu este cauza selectiei informatiei, ci este un efect. Este efectul activarii unor unitati informationale care inhiba alte unitati cognitive.

Dincolo de detaliile anatomo - fiziologice, din investigatiile de neurobiologia atentiei vom extrage cateva concluzii relevante pentru modelarea nivelurilor computational si reprezentational.

1. Nu atentia selecteaza itemii sau informatia care urmeaza a fi procesata, ci o multime de

procese ascendente si descendente. Deci, atentia nu este o cauza a selectiei ci un efect al activarii si inhibitiei laterale a unor mesaje.

2. Atentia nu este realizata de o singura unitate centrala de control.
3. Prelucrarea primara a informatiei vizuale si o mare parte din procesarile secundare sunt

preatentionale.

Atentia opereaza asupra configuratiilor complexe a imaginii 3D deja constituite.

Modelarea atentiei

La nivelul algoritmic si computational, problematica atentiei vizeaza criteriile pe baza carora se realizeaza procesarea selectiva a informatiei, cum si unde anume in arhitectura sistemului cognitiv se realizeaza segregarea informatiei.

In functie de raspunsurile la aceste intrebari s-au conturat trei tipuri de modele:

1. Modelul filtrajului timpuriu care considera ca segregarea procesarii informatiei se

realizeaza la nivel senzorial, filtrandu-se informatiile stocate in memoria senzoriala;

Modelul filtrajului tarziu care considera ca selectivitatea procesarii apare abia la

nivelul procesarilor superioare, centrale ale informatiei;

2. Modelul filtrelor atenuate, care considera ca segregarea apare la mai multe niveluri de

procesare a informatiei.