NORMELE TESTELOR PSIHOLOGIECE

NORMELE TESTELOR PSIHOLOGIECE

Obiective:

Sa defineasca ce sunt normele testelor

Sa cunoasca principalele modalitati prin care se pot realiza normele

Sa poata interpreta scorul la un test pe baza diferitelor norme

Cum interpretam rezultatul obtinut de un subiect la un test?

In general, numarul de itemi rezolvati corect de subiect la un test este operationalizat prin scor sau cota bruta. Aceasta valoare insa nu are nici o semnificatie daca nu o comparam cu anumite norme, standarde sau etaloane.

Etalonul (norma sau standardele) reprezinta deci cadrul de referinta al unui subiect cu populatia. Un scor brut obtinut la un test nu are nici o valoare deoarece pe baza lui nu putem sti unde se situeaza performanta unui subiect.

Sa luam un exemplu.

Sa presupunem ca la un test de cunostinte de matematica alcatuit din 100 de itemi un subiect rezolva corect 30 de itemi. Scorul brut obtinut de subiect la acest test este 30. Ce reprezinta aceasta valoare? Reprezinta o performanta slaba, medie sau buna la test? Pentru a putea raspunde la aceasta intrebare trebuie sa comparam aceasta valoare cu un cadru de referinta sau etalon. Acest etalon poate fi reprezentat de performanta obtinuta de ceilalti subiecti la test si astfel raportam subiectul la performanta celorlalti sau dimpotriva, cadrul de referinta il poate constitui o norma nationala in care cadrul de referinta il constituie intreaga populatie din care face parte.

Procesul de etalonare al unui test reprezinta stabilirea unui cadru de referinta, a unei scari care sa permita determinarea locului ocupat de rezultatele unui subiect fata de rezultatele unei populatii de referinta, suficient de numeroasa, formata din persoane comparabile cu cea examinata.

Etalonarea are astfel urmatoarele scopuri:

confera semnificati scorurilor si permite interpretarea acestora;

permite compararea directa a scorurilor. Astfel, un scor de 33 obtinut de un subiect la un test poate sa nu aiba aceeasi semnificatie la un al doilea test.

Orice manual al unui test psihologic contine normele testului si trebuie sa includa urmatoarele aspecte:

indicii demografici ai populatiei pentru care a fost construit testul. Cei mai frecventi indicatori sunt: varsta, sexul, mediul din care fac parte subiectii, nivelul de scolarizare Putem spune ca acesti indicatori definesc populatia pentru care este destinat testul. Astfel, un test care evalueaza inteligenta la copiii prescolari (4-7 ani) nu poate fi aplicat la un copil de 9 ani deaorece nu avem un cadru de referinta la care sa raportam performanta obtinuta de acest copil.

numarul persoanelor pe care a fost etalonat testul si modul de esantionare ales. Aceasta informatie este utia pentru analiza semnificatiei etalonului. Ne intereseaza in acest caz daca etalonul testului are la baza un numar suficient de mare de persoane dintr-o populatie pentru a-l putea considera reprezentativ.

data construirii normelor. Aceasta informatie este utila deoarece ne ajuta a identificam daca populatia pe care a fost etalonat testul mai poseda caracteristicile populatiei din care face parte subiectul testat. Este cunoscut faptul ca unele constructe psihologice sau cunostinte sunt dependente de evolutie. De exemplu un test care evalua nivelul dezvoltarii vocabularului la o anumita populatie in anii 1940-1950 nu mai are aceleasi norme in prezent deoarece populatia a evoluat si astfel normele trebuie mereu reactualizate.

Procesul de constructie a unui etalon respecta urmatorii pasi:

definirea populatiei sau a cadrului de referinta pentru care se doreste constructia testului;

esantionarea;

administrarea testului la esantionul ales;

constructia cotelor sau a normelor testului.

Definirea populatiei constituie primul pas in construirea normelor. Acest proces cuprinde de fapt circumscriera persoanelor pentru care este destinat testul. Astfel, aceasta definire se face prin prezentarea unor caracteristici care vor permite recunoasterea unei persoane ca apartinand sau nu populatiei pentru care a fost construit testul.

Exemplu.

Testul Bender Gestalt evalueaza functia perceptiv motrica intre 5 si 10 ani. In aceasta situatie stim ca orice persoana cu varsta intre 5 si 10 ani poate fi evaluata cu testul Bender pentru a se identifica nivelul dezvoltarii functiei perceptiv motrice.

Testul de cunostinte matematice "X" cuprinde toti copiii de liceu (14-18 ani) din judetul Cluj. Pentru ca performanta unui copil la acest test de cunostinta matematice sa poata fi raportata la etalon, copilul respectiv trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: sa aiba varsta cuprinsa intre 14-18 ani si sa urmeze un liceu in judetul Cluj.

Deoarece testul nu poate fi aplicat la intreaga populatie pentru care a fost construit se impune selectia din cadrul populatiei (stabilite anterior) a unui grup sau esantion de normare. Acest esantion trebuie sa fie reprezentativ pentru populatie. Astfel structura esantionului trebuie sa respecte structura populatiei. Variabilele care se vor lua in considerare in construirea esantionului tin cont atat de caracteristicile populatiei (vezi definirea acesteia) cat si de caracteristicile constructului masurat de test.

Exemplu

Daca avem un test adaptat in Romania care evalueaza inteligenta la copiii prescolari, populatia testului o constituie copiii de varsta 4 - 7 ani din Romania. Acestea reprezinta caracteristicile populatiei. In afara acestor caracteristici trebuie sa tinem cont insa si de caracteristicile constructului. In    acest caz, inteligenta depinde si de mediul din care fac parte copii, iar astfel pentru fiecare grupa de varsta construita vom avea ca variabila mediul (ex. Rural sau urban).

Construirea esantionului se poate realiza prin mai multe tipuri de selectie. Cele mai des intalnite selectii sunt cele aleatoare si cele stratificate. In cazul selectiei aleatoare oricare membru al populatiei are sanse egale de a fi inclus in esantion. In cazul selectiei stratificate se face intai o impartire a populatiei in clase (in functie de variabilele relevante) si apoi pentru fiecare clasa se trece la o selectie aleatoare.

Deoarece rezultatele nu se pot culege de un singur examinator, la un singur moment in timp, este important ca in timpul etalonarii administrarea sa se realizeze standard, pastrand aceleasi conditii de aplicare si cotare.

Dupa ce s-a aplicat testul la intregul esantion se obtine o colectie de date pe baza carora se impune construirea normelor testului.

Distributia normala

Cu cat avem o colectie mai mare de date cu atat acestea respecta mai mult distributia lui Gauss.

proprietatile curbei normale (figura 1): 68% este intre + 1sigma, 95% este intre + 2sigma,

Beneficiul interpretarii rezultatelor pe baza distributiei normale = simplifica interpretarea scorurilor individuale la un test. In cazul distributiei normale media, mediana si modul au aceeasi valoare

cunoscand ca o persoana se gaseste in intervalul + 1 sigma ne spune ca aproximativ 2 treimi din populatie are acelasi scor.

Figura 3.1. Proprietatile distributiei normale

Scorurile standard

Un scor standard este un scor care a fost transformat dintr-o scala in alta, ultima fiind una pe baza careia se pot face comparatii.

cela mai cunoscute sunt scorurile z si T

Scorurile z

scorul z are media 0 si abaterea standard 1

z = (X -M)/ d, unde "X= scorul brut obtinut de subiect la test", "M= media scorurilor la test" "d=abaterea standard a scorurilor la test"

Exemplu

La un test de citire un subiect obtine un scor brut de 24 (media=20, sigma=3), iar la matematica un scor brut de 42, media = 60, sigma=10. Calculati scorul z pentru ambele performante. Interpretati valorile obtinute.

Scorurile T

T = 50 + 10z

T este o scala a carei medie este 50 si sigma este 10;

Propus de McCall (1922, 1939) in cinstea profesorului sau Thorndike (T);

Cuprinde 5 sigma sub/peste medie;

Scorul care se gaseste la exact 5 d sub medie va reprezentat un scor T de 0, media va fi 10, iar 5 sigma peste medie va fi 100;

Avantajul la scorurile T este ca nu avem o valoare negativa;

Utilizat de exemplu la testul Minesota Multiphasic Personalty Inventory (MMPI).

Scorurile in clase normalizate

5 clase

7 clase

9 clase (stanine): 4%, 7%, 12%, 17%, 20%, 17%, 12%, 7%, 4%,

Pasi:

se aranjeaza scorurile de la cel mai mare la cel mai mic;

se stabileste frecventa pentru fiecare scor;

se stabileste frecventa cumulata;

se calculeaza procentul fiecarei clase;

se face corespondenta scor + procent din distributia de frecventa cumulata;

Cum obtinem staninele pentru fiecare scor?

Calculul scorului care intra in stanina 9.

Se ia procentul corespunzator acestei stanine (4%) si se raporteaza la datele existente astfel:

x.4%

x=13

Valoarea obtinuta reprezinta frecventa cumulata a scorurilor din stanina 9. Observam in coloana frecventelor cumulate ca aceasta valoare nu exista, deci vom lua valoarea existenta cea mai apropiata de 13. In coloana frecventelor cumulate    avem valorile 10 si 17. Deoarece 10 este mai aproape de 13 vom lua aceasta valoare ca limita pentru stanina 9. Deci scorurile care intra in stanina 9 sunt cele cuprinse intre 42 si 39 (este corespunzator frecventei cumulate 10).

Pentru a afla scorurile care intra in stanina 8 luam procentul din populatie din stanina 9 la care adaugam procentul corespunzator staninei 8 adica:

Repetam apoi algoritmul utilizat in stabilirea scorurilor pentru stanina 9:

x.11%

x=35,75

Valoarea frecventei cumulate cea mai apropiata de 35,75 este valoarea 34, valoarea careia ii corespunde scorul brut de 35. deci, in stanina 8 avem toate scorurile intre 38 si 35.

Pentru stanina 7 calculul este urmatorul:

x..23%

x= 74,75

Pentru stanina 6 calculul este urmatorul:

x..40%

x=130

Pentru stanina 5 calculul este urmatorul:

x..60%

x=195

Pentru stanina 4 calculul este urmatorul:

x..77%

x=250,25

Pentru stanina 3 calculul este urmatorul:

x..89%

x=289,25

Pentru stanina 2 calculul este urmatorul:

x..96%

x=312

Daca performanta subiectului se gaseste in staninele 4, 5 sau 6 putem spune ca performanta sa la test este una medie. O performanta incadrata in staninele 2 si 3 este un slaba, iar o performanta incadrata in stanina 1 este una foarte slaba. De cealalta parte a medie, staninele 7 si 8 indica o performanta buna la un test, iar stanina 9 reprezinta o performanta foarte buna.

EXERCITII

La un test de performanta de citire, un subiect are scorul brut de 24. Care este nivelul insusirii cunostintelor sale daca:

media la test este 30 si d este 4?

media la test este 30 si d este 7?

media la test este 40 si d este 5?

Pentru fiecare din studiile urmatoare se va descrie procedura de esantionare. Cititi fiecare descriere si identificati tipul de esantionare folosit:

A. Un profesor de psihologie ataseaza un scurt chestionar care vizeaza obiceiurile de studiu al elevilor la fiecare al patrulea test si distribuie aceste teste elevilor pe masura ce acestia intra in clasa.

B. Cercetatorul selecteaza aleatoriu jumatate din celulele unui penitenciar si intervieveaza toti indivizii din celulele selectate.

C. Un administrator dintr-un camin de studenti selecteaza aleatoriu cinci dormitoare din campus si din studentii acestora selecteaza aleator 60% studenti de anul I si 40% studentii din anii mai mari pentru un studiu vizand consumul de alcool.

SUMAR

Scorurile normative sunt utile atunci cand cei care utilizeaza testul doresc sa compare scorul obtinut de cel examinat cu distributia scorurilor pentru un esantion bine definit al populatiei. In realizarea unui studiu de normare se pot utiliza patru tipuri de esantionare probabilistica: esantionarea aleatoare simpla, esantionarea sistematica, esantionarea aleatoare stratificata si esantionarea pe clusteri.

Normele testului descriu performanta realizata de esantionul de persoane alese. Cu ajutorul normelor se determina modul in care se transforma cotele brute ale testului in cote usor de interpretat, numite cote transformate. Acestea permit compararea persoane diferite sau pentru aceeasi persoana la teste diferite. Pentru a fi cu adevarat utile, normele trebuie sa fie descrise detaliat in manualul testului, indicand: compozitia populatiei pentru care au fost stabilite, modului de formare al esantionului din aceasta populatie, numarul persoanelor din esantion, caracteristicile esantionului, gradul in care esantionul ales este reprezentativ pentru populatia specifica, natura si uniformitatea conditiilor in care a fost administrat testul, data testarii.

ASPECTE CONCEPTUALE SI METODOLOGICE

ALE CONSTRUCTIEI TESTELOR PSIHOLOGICE

Evaluarile psihologice nu sunt echivalente. Ele difera in cel putin trei aspecte. In primul rand ele difera din punctul de vedere al intrebarilor teoretice la care incearca sa raspunda. In al doilea rand ele difera in privinta structurii logice. Iar in al treilea rand ele difera din perspectiva informatiilor pe care ele le aduc, sau mai precis din perspectiva greutatii inferentelor pe care aceste le suporta. Algoritmul de constructie al unui instrument de evaluare ar trebui sa respecte urmatorii pasi:

Figura 4.1. Componente ale unui model stiintific de constructie a unui intrument de evaluare (McFall & Townsend, 1998)

Scopul oricarei evaluari psihologice este acela de a clarifica (de a oferi informatii) o serie de probleme, fie ele teoretice sau practice. Astfel putem spune ca exista o relatie esentiala intre teorie si evaluare: evaluarea trebuei astfel construita incat sa raspunda unor intrebari teoretice.

Nivelul de plecare in constructia unui instrument de evaluare se gaseste la nivelul postulatelor care serveste ca punct fundmental (Polya, 1957, Smith, 1984). Postulatele sunt simplu tratate ca "ceva ce este dat". O data stipulate insa ele constrang tot procesul ulterior, intraun mod adesea foarte subtil (Lakoff & Johnson, 1980).

Nivelul urmator cuprinde constructele teoretice formale. Acest nivel trebuie sa fie congruent cu postulatele anterioare deoarece deriva logic din acestea. Cu toate acestea insa exista o multitudine de teorii plauzibile care pot satisface postulatele incat cercetatorii trebuie sa ia in calcul o serie de aspecte legate de validitatea teoriilor care adesea sunt in competitie. Este vorba deci de a opta, pe baza unei analize de cele mai multe ori dificile, pentru o teorie tinand cont de atuurile acesteia in competitia cu altele. Personalitatea ca si construct glogal sau temperamentul ca si construct mai specific pot fi abordate din perspectiva mai multor teorii. Optiunea pentru o teorie a personalitatii se face, in constructia unui instrument de evaluare, la acest nivel al constructelorteoretice formale.

Procesul de validare al unui test incepe la nivelul constructelor teoretice prin formularea constructelor derivate dintr-o teorie, din cercetari anterioare sau din observatii sistematice ale unui domeniu relevant de comportamente. Itemii testului vor fi mai tarziu (la nivelul referentilor) formulati, astfel incat sa atinga cerintele formulate la acest nivel.

La acest al doilea nivel pe care l-am putea denumi acela de conceptualizare al testului trebuie sa ne punem urmatoarele intrebari:

Ce dorim sa masoare testul? Aceasta intrebare este legata de modul in care este definit constructul si de cum aceasta definitie este diferita de altele care isi propun sa masoare acelasi construct.

Care este obiectivul testului? Cand sau pentru ce scop va fi utilizat testul? Va fi analizat la acest nivel in ce masura obiectivul testului este diferit de testele existente.

Este nevoie de constructia acestui test?

Cine va utiliza testul? Clinicienii, psih. educational sau alte categorii.

Cui se adreseaza testul? Cine este populatia tinta. Aici se impune o analiza detaliata a caracteristicilor populatiei (varsta, sex, mediu socioeconomic - ce factori culturali pot influenta performanta la test). Ce nivel de citire este necesar pentru aplicarea testului.

Cel de al treilea nivel, al referentilor, cuprinde masuratori observabile ale constructelor formulate. Astfel, constructul de anxietate se poate exprima la nivelul referentilor prin masuratori ale conductantei electrice a pielii, prin rata cardiaca, etc.

Pentru ca datele de la nivelul anterior sa poata fi culese avem nevoie de o serie de medode instrumentale. Este vorba de generarea unor masuratori, care in cadrul testului adesea iau forma itemilor.

Itemii (vezi modulul 1) unui test sunt:

in majoritatea cazurilor generati de psihologi pornind de la constructele formulate;

In cazul testelor de cunostinte itemii sunt formulati de specialisti in domeniul respectiv;

Pot fi luati din testele existente.

In general, este generat un numar mai mare de itemi decat numarul final al itemilor testului, creandu-se banca de itemi. Aiken (1994) recomanda ca numarul itemilor de plecare    sa fie mai mare cu 20% decat lungimea tesului.

Masurarile sunt realizate pe diferite tipuri de scale. Acesta problematica a alegerii scalei sau a formatului itemlor se incadreaza la nivelul modelului de masurare. Nu exista un tip general corect de scala de masurare. Modulul anterior a prezentat formatul cel mai des al itemilor utilizati in testele psihologice.

Nivelul culegerii datelor se refera la obtinerea unei variante a testului si aplicarea acesteia pe populatia tinta. Se tin cont in aceasta faza de conditiile de standardizare.

Analiza datelor cuprinde in cadrul testului procesul de analiza    a itemilor, analiza tipurilor de validitate de criteriu precum si aprecierea fidelitatii testului.

Daca rezultatele obtinute sunt satisfacatoare se trece la construirea manualului testului. Daca pe baza rezultatelor obtinute nu se pot face inferente valoroase atunci se recomanda identificarea erorilor si reluarea procedeului.

Manualul unui test trebuie sa cuprinda aspectele pe baza carora utilizatorul testului sa poata analiza valoarea testului, sa poata utiliza testul si sa poata interpreta rezultatele acestuia. Aceste aspecte se refera la informatii legate de:

Datele de identificare ale testului

autorul (autorii) testului

editura care a publicat testul

anul publicarii

numele testului

Standardizarea testului

pe cate persoane a fost etalonat testul

care sunt caracteristicile demografice ale esantionului

cum s-a facut esantionarea

Fidelitatea testului

care au fost metodele utilizate pentru estimarea fidelitatii testului

in ce masura valorile coeficientilor de fidelitate sunt subiecte pentru scopul testului

Validitatea testului

care au fost criteriile pe baza carora s-a validat testul

in ce masura testul este satisfacator pentru ceea ce isi propune sa masoare

Modul de aplicare, cotare si interpretare a rezultatelor

care sunt instructiunile de lucru

care sunt criteriile de acordare a punctajului pentru raspunsurile subiectilor?

In ce masura testul poate fi cotat electronic (acolo unde este cazul)

Consideratii practice

cat timp dureaza aplicarea testului

care este nivelul de pregatire pe care trebuie sa il aiba cel care administreaza testul si cum se poate obtine aceasta pregatire.