CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
RETARDUL IN APARITIA SI DEZVOLTAREA LIMBAJULUI
Retardul de limbaj este un blocaj al ritmului evolutiei, care se abate de la normal (Stanica, Vrasmas, p. 71, 1994).
Intarzierea in aparitia si dezvoltarea limbajului apare in cazul cand copiii, pana la varsta de 3 ani reusesc sa achizitioneze un numar mic de cuvinte, pe care le rostesc defectuos, la care se adauga incapacitatea alcatuirii propozitiilor.
Aceasta tulburare apare ca urmare a mai multor cauze:
ritm incetinit de maturare neuro- si psiho-fiziologica, cu origini in anumite afectiuni somatice
ritm propriu de maturizare, cu substrat ereditar de maturizare (intalnit in special in cazul baietilor) (Paunescu, p.254, 1976).
O alta cauza care poate sta la originea retardului in aparitia si dezvoltarea vorbirii poate fi situatia in care copilul este neglijat de catre familie, din punct de vedere educational si afectiv, din lipsa de timp sau informare a parintilor. In prezent, parintii au tendinta sa aloce din ce in ce mai putin timp educatiei copiilor lor, ceea ce duce la cresterea numarului de copii care manifesta diverse tipuri de tulburari de limbaj.
Simptomele care indica o posibila intarziere, cu privire la achizitia limbajului sunt:
primele cuvinte apar dupa varsta de 2 - 2 ani si jumatate
numarul de cuvinte din vocabulareul activ nu depasaste 20 - 30 de cuvinte
consoanele cu un grad inalt de dificultate sunt omise sau inlocuite cu consoane mai usor de pronuntat
diftongii sunt redusi la o vocala
vocalele sunt prezente
copiii se sfla in imposibilitatea de a face propozitii
deseori, cuvintele inlocuiesc propozitia
Recuperarea tulburarilor de limbaj ca urmare a intarzierii debutului sau dezvoltarii acestuia, daca se incepe in timp util, se realizeaza in timp scurt si cu rezultate foarte bune. Terapia logopedica trebuie inceputa cat mai de timpuriu pentru ca efectele nedezvoltarii optime a limbajului sa nu se prelungeasca spre inceputul scolaritatii. In acest sens, o contributie esentiala o vor avea parintii, care vor continua activitatea inceputa de catre logoped, sub directa lui supervizare.
Prelungirea nedezvoltarii optime a limbajului pana la intrarea in scoala se manifesta prin:
dificultati de diferentiere a sunetelor in cuvinte
probleme in cazul trecerii din vocabularul pasiv in cel activ
incapacitatea surprinderii unitatii fonetice si grafice a sunetelor, literelor si cuvintelor
greutati in utilizarea cuvintelor cu grad mai mare de abstractizare
dificultati in alcatuirea propozitiilor, iar frazele au o lungime si structura limitate, subordonarea propotitiilor nu apare
greseli in utilizarea pluralului si singularului
utilizari excesive ale ale substantivelor si verbelor in naratiuni
adjectivele si adverbele apar extrem de rar in vorbire
aparitia cuvintelor parazitare si repetarilor
intrebuintarea nepotrivita sau neglijarea liantelor gramaticale ( Stanica, Vrasmas, p. 72, 1994).
Programul de recuperare presupune o stransa colaborare cu parintii si educatorii/invatatorii si vizeaza mai multe aspecte:
obtinerea unei colaborari bazate pe incredere cu copilul in cauza (atat fata de logoped cat si fata de familie si educatoare); in urma unor discutii, se va cauta obtinerea unei motivatii pozitive, vizavi de dorinta de a invata sa comunice verbal cu ceilalti, cat mai corect
recapatarea unui echilibru afectiv al copilului asociat cu recistigarea increderii in fortele proprii ale acestuia
ameliorarea relatiilor copilului, pe plan social
antrenarea copilului in activitati care sa stimuleze dezvoltarea vocabularului, prin diverse jocuri, folosind imagini vizuale
stimulare verbala permanenta din partea parintilor
materialul verbal folosit va fi adaptat nivelului de intelegere al copilului
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1022
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved