SOCIALITATEA SI VIATA SOCIALA;DEFINIREA SOCIALITATII

SOCIALITATEA SI VIATA SOCIALA;DEFINIREA SOCIALITATII.TIPURI GENERICE DE CONDUITE SOCIALE

q       In sensul cel mai larg, acest concept desemneaza un principiu al coeziunii si coerentei existentei socio-umane, adica un principiu generator de ordine sociala (25, 91; 229, 555).

q       Intr-un sens mai restrans, prin Socialitate vom intelege ansamblul capacitatilor psihosociale, innascute sau dobandite, care fac posibila elaborarea tipurilor generice de atitudini si conduite sociale, impreuna cu sistemul determinatiilor exterioare sub incidenta carora se obiectiveaza; determinatii de natura economica, biologica, ecologica, demografica, istorica si culturala. Datorita conditionarilor istorice, socialitatea isi modifica profilul si formele de manifestare odata cu modificarile care intervin in plan economic, tehnologic, demografic si cultural. Astfel, vor rezulta profiluri comportamentale specifice anumitor tipuri de societati si anumitor perioade istorice.

Fiind atat o premisa constitutiva a societatii, cat si o expresie sintetica a existentei socio-umane, socialitatea comporta o multitudine de forme de manifestare la nivelul unor comportamente sociale specifice: comportamentale prosociale, cosociale si antisociale; raporturile dintre sexe; comportamentale politice, economice, religioase, sportive etc.; sociopatiile si comportamentale patologice; comportamentul socio-ecologic; fenomenele de criza la nivelul sistemelor comportamentale individuale si sociale s.a. Dupa cum se observa, spre deosebire de sociabilitate, care se refera de regula numai la manifestarile pozitive ale comportamentului social (gregarism, integrare, cooperare, intrajutorare), socialitatea are in vedere ansamblul comportamentelor sociale, inclusiv acelea definite prin opozitie sau complementaritate cu primele: competitie, conflict, devianta, delincventa, patologie comportamentala s.a..