SCALE DE ANXIETATE

INVENTARUL DE ANXIETATE STARE - TRASATURA

STAI

STAI este alcatuit din 2 scale de autoevaluarepentru masurarea a doua concepte distincte privind anxietatea. Starea de anxietate (A-stare) si anxietatea ca trasatura (A-trasatura). Desi initial a fost creat ca un instrument de cercetare pentru investigarea anxietatii la adultii "normali"(fara probleme psihiatrice), STAI s-a dovedit a fi util in masurarea anxietatii la studenti, precum si la pacienti din domeniul neuropsihiatric, cei din clinicile medicale sau din serviciul de chirurgie.

Scala (A-trasatura) consta din 20 de descrieri pe baza carora oamenii exprima modul in care se simt ei in general. Scala (A-stare) consta de asemenea, din 20 de descrieri dar instructiunile cer subiectilor sa indice modul in care ei se simt la un moment dat.

Cercetatorii pot utiliza (A-stare) pentru a determina nivelurile actuale ale starilor de anxietate, induse prin proceduri experimentale stresante sau ca un inice al nivelului de autocontrol(doive level), asa cum a fost numit acest concept de Hull (1943) si Spense (1958).

S-a demonstrat ca scorurile la scala (A-stare) cresc in urma variatelor tipuri de stres si descresc in urma antrenamentului de relaxare (relaxation training).

Scala (A-trasatura) ofera posibilitatea depistarii la studentii din invatamantul superior sau de colegiu a inclinatiilor anxiogene precum si a evaluarii extinderii cu care studentii care apeleaza la serviciile de consiliere si orientare se confrunta cu probleme de tip nevrotic sau anxiogen.

Scala (A-stare) este un indicator bun al nivelului de anxietate tranzitorie resimtita de clienti si pacienti in consiliere, psihoterapie, terapie comportamentala sau in domeniul psihiatric. Ea poate fi de asemenea, utilizata pentru masura schimbarile de intensitate ale starii anxiogene care apar in aceste situatii.

Conceptele: stare anxiogena si anxietatea ca trasatura (State Trait Anxiety)

Starea anxiogena A-stare reprezinta o stare emotionala tranzitorie sau conditii ale organismului uman, caracterizata prin sentimente subiective, constient percepute de tensiune si teama si activitate sporita a SNV.

A-stare poate varia in intensitate si fluctua in timp. Anxietatea ca trasatura se refera la diferentele individuale relativ stabile in inclinatia spre anxietate, ce diferentiaza oamenii in ceea ce priveste tendinta de a raspunde la situatiile percepute ca amenintatoare cu cresteri ale intensitatii starii de anxietate. Ca si concept psihologic -trasatura- anxietate are caracteristicile unei clase de constructe pe care Atkinson le numeste "motive" si la care Campbell se refera ca si "dispozitii comportamentale".

In general, aceia care obtin scoruri mari la A-trasatura vor manifesta cresteri ale A-stare mai frecvent decat indivizii care obtin scoruri mici la A-trasatura, deoarece ei tind sa reactioneze la un mare numar de situatii, considerandu-le periculoase sau amenintatoare.

Persoanele care obtin scoruri mari la A-trasatura raspund de asemenea cu A-stare crescuta si in situatiile care implica relatii interpersonale ce ameninta stima de sine. S-a aratat, de exemplu, ca acele conditii in care este trait insuccesul, sau in care este evaluat nivelul individual (ex. aplicarea unui test de inteligenta) sunt amenintatoare in special pentru persoanele care obtin scoruri mari la A-trasatura.

Dar daca, intr-adevar, oamenii care difera in scorurile la A-trasatura vor prezenta diferente in A-stare depinde de modul in care o situatie specifica este perceputa de un individ ca periculoasa sau amenintatoare, iar in acest lucru este puternic influentat de experienta trecuta a individului.

Administrare:

STAI a fost de asa natura construit incat sa poata fi autoadministrat, fiind aplicabil atat individual cat si in grup. Aplicarea inventarului nu necesita limita de timp.

Studentii de colegiu in general au nevoie de 6-8 minute pentru a completa fie A-stare fie A-trasatura si mai putin de 15 minute pentru a le completa pe ambele.

Validitatea STAI se bazeaza pe presupunerea ca subiectul a inteles instructiunile pentru A-stare care ii cer sa relateze cum se simte in acel moment si cele pentru A-trasatura care il solicita sa indice cum se simte in general.

Subiectul va fi atentionat asupra faptului ca instructiunile sunt diferite pentru cele doua parti ale inventarului si I se va spune ca ambele seturi de instructiuni trebuie citite atent. Este bine ca subiectul sa citeasca instructiunile in gand, iar apoi examinatorul sa le citeasca cu voce tare si sa ofere subiectului posibilitatea sa puna intrebari. Daca subiectul pune intrebari in cursul testarii, examinatorul va raspunde in mod evaziv. Raspunsuri de genul "Indicati cum va simtiti in general" sau "Indicati cum va simtiti acum" sunt de obicei suficiente.

In standardizarea STAI, scala A-stare forma X1 - se aplica itemii, urmata apoi de scala A-trasatura, forma X2, aceasta ordine fiind recomandata cand ambele scale sunt aplicate impreuna.

Intrucat scala A-stare este sensibila la condotiile in care testul est administrat, scorurile la aceata scala pot fi influentate de atmosfera emotionala care poate fi creata daca scala A-trasatura este aplicata prima. In contrast, s-a determinat ca scala A-trasatura este relativ neinfluentata de conditiile in care este aplicata (Johnson, 1968; Johnson, Spielberger, 1968).

Instructiunile pentru STAI scala A-trasastura vor fi intotdeauna cele tiparite pe formular. Pentru STAI A-stare, instructiunile pot fi modificate pentru a evalua nivelul intenstatii starii de anxietate pentru o situatie sau un interval de timp ce intereseaza experimentatorul sau clinicianul. Cand sarcina este de durata, estre utila instruirea subiectului sa raspunda cum se simte la inceputul sarcinii si apoi cum se simte in timpul lucrului la portiunea finala a sarcinii. Pentru a masura schimbarile in intensitatea starii de anxietate in timp, este recomandat ca scala A-stare sa fie aplicata de fiecare data cand este necesara o masura a starii de anxietate

In cazurile in care de exemplu, masuratori repetate ale starii de anxietate sunt dorite i timpul realizarii unei sarcini experimentale, scale foarte scurte constand in 4-5 itemi ai scalei A-stare pot fi utilizate pentru a obtine masuri valide ale starii de anxietate(O Neil, Spielberger si Hansen, 1969 ). In plus, completarea acestor scale scurte pare sa nu interfereze cu performanta la sarcina experimentala.

COTARE:

Scorurile posibile pentru forma X a STAI variaza de la un scor minim de 20 de puncte la un scor maxim de 80, in ambele subscale A-stare si A-trasatura.

Subiectii raspund la fiecare item a STAI, evaluand ei insisipe o scala cu 4 puncte. Cele patru categorii pentru scala A-stare sunt: 1) deloc, 2) putin, 3) destul, 4) foarte mult. Categoriile pentru scala A-trasatura sunt: 1) aproape niciodata 2) cateodata 3) adeseori 4) aproape totdeauna.

Unii dintre itemii STAI de exemplu, "sunt incordat(a)", sunt organizati de asa natura incat o cota de 4 indica un nivel inalt de anxietate in timp ce alti itemi de exemplu, "sunt bine-dispus(a)" sunt organizati astfel incat o cota mare indica anxietate scazuta.

Ponderile scorurilor pentru itemii ale caror cote ridicate indica o anxietate crescuta sunt aceleasi ac si numarul incercuit. Pentru itemii ale caror scoruri ridicate indica o anxietate redusa, ponderile scorurilor sunt inverse. Scorurile ponderate ale raspunsurilor marcate 1,2, 3, 4 pentru itemii inversi sunt 4,3,2,1.

Pentru a reduce influenta potentiala a unui set pentru raspunsurile la STAI, este de dorit ca in cadrul scalelor A-stare si A-trasatura sa se realizeze balansarea cu un numar egal de itemi pentru care scorurile inalte indica niveluri crescute, respectiv scazute de anxietate.

Scala A-stare este balansata cu 10 itemi cotati direct si cu 10 cotati invers.

Totusi, nu a fost posibil sa se dezvolte o scala balansata A-trasatura pornind de la itemii originali amestecati.

Scala A-trasatura are 7 itemi inversati si 13 itemi cotati direct.

Itemii cotati invesr in subscalele STAI sunt: scala A-stare 1, 2, 5, 8, 10, 11, 15, 16, 19, 20.

Scala A-trasatura: 1, 6, 7, 10, 13, 16, 19.

Sabloanele sunt utile pentru a cota scalele A-trasatura si A-stare de mana.

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE: S.T.A.I. - forma X1

Instructiuni: Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor stari sufletesti. Cititi fiecare descriere in parte si incercuiti acea cifra din dreapta descrierii care corespunde cu modul in care va simtiti acum in acest moment. Nu exista raspunsuri bune sau rele. Nu pierdeti prea mult timp cu vreo deosebire si dati acel raspuns care pare sa infatiseze cel mai bine felul cum va simtiti in prezent.

Deloc Putin Destul Foarte mult

Ma simt calm(a). 1 2 3 4

Ma simt linistit(a) 1 2 3 4

Sunt incordat(a). 1 2 3 4

Imi pare rau de ceva.    1 2 3 4

Ma simt in apele mele.    1 2 3 4

Sunt trist. 1 2 3 4

Ma ingrijoreaza niste neplaceri posibile.    1 2 3 4

Ma simt odihnit(a).    1 2 3 4

Ma simt nelinistit(a).    1 2 3 4

Ma simt bine.    1 2 3 4

Am incredere in puterile mele.    1 2 3 4

Ma simt nervos(nervoasa).    1 2 3 4

Sunt speriat(a). 1 2 3 4

Ma simt irirtat(a). 1 2 3 4

Ma simt relaxat(a).    1 2 3 4

Ma simt multumit(a).    1 2 3 4

Sunt ingrijorat(a).    1 2 3 4

Ma simt agitat si "scos din fire".    1 2 3 4

Ma simt vesel(a). 1 2 3 4

Ma simt bine dispus(a).    1 2 3 4

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE S.T.A.I - forma X2

Instructiuni:

Mai jos sunt date mai multe descrieri ale unor stari sufletesti. Cititi fiecare descriere in parte si incercuiti acea cifra din dreapta descrierii care corespunde cu felul in care va simtiti in general. Nu exista raspunsuri bune sau rele. Nu pierdeti prea mul timp cu vreo deosebire si dati acel raspuns care pare sa descrie felul in care va simtiti in general.

Sunt bine dispus(a).

Obosesc repede.

Imi vine sa plang.

As dori sa fii fericit(a) cum par altii sa fie.

De multe ori imi scapa unele lucruri pentru ca

nu ma pot decide destul de repede.

Ma simt odihnit(a).

Sunt calm(a), "cu sange rece" si concentrat(a).

Simt ca mi e aduna greutatile si nu le mai pot

face fata.

29. Ma framanta prea mult anumite lucruri care

in realitate nu au importanta.

Sunt fericit(a).

Sunt inclinat(a) sa iau lucrurile prea in serios.

Imi lipseste increderea in puterile mele.

Ma simt in siguranta.

Incerc sa evit un moment critic sau o dificultate.

Ma simt abatut(a).

Ma simt multumit(a).

Imi trece prin minte cate un gand lipsit de

importanta si ma sacaie.

Asa de mult pun dezamagirile la suflet incat

nu mai pot scapa de ele.

Sunt un om echilibrat.

Cand ma gandesc la necazurile mele prezente

devin nervos(nervoasa) si prost dipus(a).

Este un chestionar de autoevaluare, fiind desemnat pentru autoadminstrare. Atentia examinatorului trebuie indreptata asupra faptului ca instructiunile sunt diferite pentru cele doua parti ale inventarului. Anxietatea stare este conceptualizata ca o stare emotionala tranzitorie sau o conditie a organismului uman care este caracterizata prin trairi constient percepute, subiective ale tensiunii precum si o activitate crescuta a sistemului nervos autonom. Aceste stari pot varia in intensitate si fluctua in timp. Anxietatea trasatura se refera la diferente relativ stabile in tendinta de a raspunde la situatii percepute ca amenintatoare cu cresteri ale anxietatii stare.

COTARE:

Se coteaza invers itemii1 ,2, 5, 8, 10, 11, 15, 16, 19, 20 ai subscalei A-stare si itemii: 1, 6, 7, 10, 13, 16, 19 ai subscalei A-trasatura.

Talon orientativ pentru

STAI trasatura Femei Barbati

Media: 42,11 40,16

Abaterea

Standard: 7,04 8,33

STAI stare Media 41,39 40,38

Abaterea

Standard: 8,30 7,21

SCALA DE ANXIETATE HAMILTON (HAS)

Examinatorul evalueaza prezenta si intensitatea simptomului in momentul intrevederii; simptomele ce nu pot fi observate direct de catre acesta sunt evaluate cerandu-se subiectului sa le descrie intr-o perioada ce cuprinde cele 3 zile de dinaintea interviului. Durata intrevederii nu poate depasi 30 de minute, aceasta fiind bine sa se desfasoare la aceeasi ora a zilei (de obicei intre orele 9-10 dimineata, pentru a se evita variatiile circadiene ale simptomatologiei).

Interviul este asemanator oricarui alt interviu clinic. Scala HAS poate fi aplicata fie o singura data fie la inceputul si sfarsitul unui tratament, fie saptamanal, pentru a urmari evolutia anxietatii.

Pentru toti itemii s-a convenit ca fiecare nivel il include pe cel precedent (de exemplu, nivelul 3 include nivelurile 2 si 1). O functionare normala se coteaza intotdeauna cu 0.

Pentru evaluarea cantitativa a atacurilor de panica se recomanda utilizarea urmatoare a scalei: HAS - P (Hamilton Anxiety Scale - panique), spre deosebire de HAS - G (Hamilton Anxiety Scale - Generalisee).

HAS - P (atacul de panica)

Atacul de panica se defineste ca fiind un atac de anxietate spontana dezvoltandu-se timp de maximum 10 minute, urmare sau nu a unor factori de stress asociati si definit de cel putin 3 din simptomele de anxietate citate de fisa de cotare de la A la L. Se inregistreaya numarul atacurilor de panica din ultimele 3 saptamani sau se fac inregistrari saptamanale atunci cand se incearca, de exemplu, un anumit tratament.

Se completeaza fisa de cotare HAS - P cu privire la atacul de panica din periaoda cercetata. Se noteaza criteriile DSM-III asa cum sunt ele precizate in fisa.

Cotarea se face conform unei scale de la 0 la 4, in functie de intensitatea simptomului, asa cum este ea descrisa in definirea itemilor.

HAS - G (anxietatea generalizata)

Daca a existat un atac de panica in ultimele 3 zile inaintea examinarii, examinatorul trebuie sa se intrebe cu privire la anxietatea dintre atacuri. In asemenea cazuri sau atunci cand nu exista atacuri de panica clinicianul se serveste de HAS - G pentru a evalua anxietatea generalizata; criteriile HAS pentru anxietatea generalizata sunt - scor global 0-5 = absenta anxietatii /

6-14 = anxietate minora / superior sau egal cu 15 = anxietate majora.

DEFINIREA ITEMILOR SI COTAREA LOR

Anxietatea:

Stari emotionale de incertitudine cu privire la viitor mergand de la neliniste, sentimente de insecuritate, iritabilitate, aprehensiune pana la o teroare imposibil de controlat.

0 = fara tulburari

1 = subiectul se simte putin mai nesigur si poate putin mai irirtabil ca de obicei

2 = subiectul exprima mai clar anxietatea, aprehensiunea si iritabilitea, pe care le gaseste greu de stapanit. Totusi, acestea nu il tulbura in viata cotidiana.

3 = Anxietatea si nesigurnta perturba uneori viata lui cotidiana.

4 = Trairea terorii este atat de grecventa incat pertuba grav viata obisnuita a subiectului.

2. Tensiunea:

Acest item include incapacitatea de a se relaxa, nervozitatea, tensiunile corporale, tremuraturile incapacitatea de sta locului precum si fatigabilitatea.

0 = fara tulburari

1 = subiectul spune ca e ceva mai tensionat si mai nervos ca de obicei

2 = subiectul exprima clar faptul ca este incapabil de-a se relaxa, ca este stapanit de o agitatie interioara pe care nu o poate

controla decat cu greu, dar care raman totusi fara o influenta majora asupra vietii lui cotidiene.

3 = agitatia interioara si nervozitatea sunt atat de intense si frecvente incat perturba pe moment munca cotidiana a subiectului

4 = tensiunea interioara si agitatia perturba in permanenta viata cotidiana a subiectului

3. Frica:

Este un tip de anxietate particulara care creste in clipele in care subiectul se gaseste in situatii mai speciale, de ex. camere deschise sau inchise, calatoria cu trenul sau autobusul. Subiectul se simte bine daca evita aceste situatii. Este important sa notam daca anxietatea fobica a fost mai pronuntata in timpul actualului episod decat de obicei.

0 = absenta fricii;

1 = indoiala cu privire la existenta unei asemenea frici;

2 = pacientul a resimtit anxietatea fobica, dar numai rar si a putut s-o controleze in intregime;

3 = pacientul are dificultati in a stapani sau a invinge anxietatea fobica care a perturbat pana la un anumit grad viata si munca lui cotidiana;

4 = anxietatea fobica perturba sever si continuu viata cotidiana;

Insomniile:

Acest item include doar experienta subiectiva a pacientului asupra lungimii somnului (or de somn/24 de ore) si asupra profunzimii acestuia (somn superficial si intrerupt sau somn profund si continuu). Cotarea se face apreciind cele 3 nopti anterioare examinarii prezente. Nu se tine seama de sedative sau hipnotice .

0 = absenta insomniilor

1 = durata somnului poate fi usor diminuata din cauza dificultatii de a dormi, dar profunzimea est intacta;

2 = profunzimea somnului este la randul ei perturbata, somnul fiind mai superficial; somn global perturbat

3 = durata si profunzimea somnului sunt sever perturbate, in acelasi timp; se doarme doar cateva ore pe zi neintrerupt;

4 = somnul este atat de superficial incat subiectul relateaza doar scurte perioade de atipire sau somnolenta, dar nu este somn adevarat.

Dificultati de concentrare ale memoriei si atentiei

Acest item descrie dificultatile de concentrare, de luare a deciziilor in probleme cotidiene si de memorie.

0 = fara tulburari

1 = usoare dificultati de concentrare ale atentiei

2 = chiar cu un efort mare, subiectul are dificultati de a se concentra asupra muncii cotidiene

3 = dificultati mai pronuntate de concentrare ale atentiei, de luare a unei decizii, de memorare. De exemplu, dificultati in a citi in intregime un articol din ziar sau a privi un spectacol. Cotati 3 daca aceste tulburari nu afecteaza intrevederea.

4 = dificultatile sunt atat de mari incat deranjeaza chiar interviul.

Dispozitie depresiva

Acest item inglobeaza comunicarile verbale si nonverbale de tristete, de descurajare, de depresie, disperare si neputinta.

0 = fara tulburari

1 = subiectul este vag mai depresiv decat de obicei

2 = subiectul exprima mai clar o traire subiectiva dezagreabila, simtindu-se uneori neputincios si descurajat;

3 = semne verbale si nonverbale de descurajare si disperare

4 = in timpul intrevederii predomina sentimentele de descurajare si de neputinta sau componentele lor nonverbale, subiectul neputand fi distras de le ele.

Simptome generale musculare

Include slabiciunea musculara, rigiditatea musculara, sensibilitatea musculara ca origine a unor dureri mai mult sau mai putin difuze (de exemplu, dureri cervicale, maxilo-mandibulare)

0 = fara tulburari

1 = subiectul indica ca muschii sai sunt putin mai rigizi sau mai sensibili ca de obicei

2 = simptomele au un caracter dureros

3 = durerile musculare jeneaza moderat viata cotidiana

4 = durerile musculare sunt prezente aproape tot timpul, perturband net viata subiectului

Simptome somatice senzoriale

Acest item include o fatigabilitate exprimata puternic si o slabiciune, ce stau la originea unor perturbari senzoriale functionale: vajaitul urechilor, tulburari de vedere, bufeuri de caldura sau de frig si senzatia de furnicaturi;

0 = fara tulburari

1 = senzatii jenante sau de furnicaturi in urechi, ochi sau piele mai accentuate ca de obicei

2 = zumzet in urechi, tulburari vizuale, parestezii la nivelul pielii

3 = simptomele senzoriale generalizate perturba moderat viata

4 = simptome senzoriale generalizate perturba net viata, fiind prezente aproape tot timpul.

9. Simptome cardiovasculare

Include tahicardia, palpitatiile, presiunea toracica, durerile in piept, zbaterea unor vase de sange, senzatiile de sincopa.

0 = fara tulburari

1 = prezenta unor simptome este dificil de afirmat

2 = simptomele sunt prezente, dar rar si fara a influenta viata

3 = subiectul are uneori dificultati in a controla simptomele sale cardiovasculare care perturba moderat viata sa cotidiana

4 = simptomele sunt prezente in majoritatea timpului, perturband net viata subiectului

Simptome respiratorii:

Include senzatia de greutate in piept , de nod in gat (constrictia gatului), dispnee ca origine a senzatiei de sufocare si a oftatului.

0 = fara tulburari

1 = prezenta unor simptome dificil de afirmat in mod cert

2 = simptomele sunt prezente, dar subiectul le controleaza

3 = uneori dificultati de control ale simptomelor, ceea ce duce la perturbarea moderata a vietii cotidiene

4 = simptomele sunt prezente in majoritatea timpului, perturband net viata subiectului

Simptome gastro-intestinale

Include dificultati de inghitire, senzatia de nod in stomac, dispepsia (gastralgia, arsurile de stomac, dureri abdominale inainte sau dupa mancare, balonari, senzatia de voma, greturi, diaree).

0 = fara tulburari

1 = prezenta simptomelor este mai degraba neobisnuita, neputand fi afirmata cu certitudine

2 = cel putin unul dintre simptomele gastro-intestinale descrise mai sus este prezent, insa subiectul il controleaza

3 = subiectul are dificultati uneori in a controla simptomele

4 = simptomele sunt prezente in cea mai mare parte a timpului si perturba net viata si munca cotidiana

Simptome genito-urinare

Include simptome non-organice sau psihice cum sunt: mictiuni frecvente sau urgente, iregularitati menstruale, anorgasmie, dispareunia, ejacularea precoce sau absenta erectiei

0 = fara tulburari

1 = prezenta vreunui simptom este greu de afirmat (neobisnuita)

2 = cel putin unul din simptomele citate mai sus este prezent, dar el este controlat de catre subiect

3 = subiectul prezinta pentru moment unul sau mai multe dintre simptomele mai sus citate, cu o intensitate ce perturba viata si munca pacientului (prin pierderea controlului mictiunilor)

4 = simptomele sunt prezente in majoritatea timpului si perturba net viata si munca subiectului

Simptome ale sistemului nervos autonom:

Include uscaciuni ale gurii, accese de paloare sau de roseata a fetei, tendinta de a transpira si vertijul

0 = fara tulburari

1 = prezenta tulburarilor este dificil de afirmat

2 = cel putin unul din simptomele mai sus descrise este prezent, dar nu perturba viata subiectului

3 = subiectul prezinta pentru moment unul sau mai multe dintre simptomele descrise mai sus, dar el este capabil sa le controleze; aceste simptome influenteaza in mica masura viata subiectului

= simptomele sunt prezente i majoritatea timpului, perturband viata subiectului

Comportamentul in timpul intrevederii

Acest item este bazat pe comportamentul subiectului in timpul intrevederii. Este subiectul tensionat, nervos, agitat, incapabil sa stea linistit, nerabdator, tremurator, palid, cu o respiratie gafaita sau transpirand? Se face o estimare globala, plecand de la aceste elemente:

0 = subiectul nu pare anxios

1 = este dificil de afirmat ca subiectul ar fi anxios

2 = subiectul este moderat anxios

3 = subiectul este in mod clar anxios

4 = subiectul este foarte anxios, agitandu-se si tremurand din tot corpul.

FISA HAS - P (ATACUL DE PANICA)

Conform DSM III, atacul de panica se manifesta printr-o perioada delimitata de frica sau teama comportand cel putin 4 din simptomele ce urmeaza in timpul fiecarui atac:

A - dispnee

B - palpitatii

C - dureri sau jena toracica

D - senzatie de sufocare (strangere de gat)

E - ameteli, vetij, senzatie de instabilitate

F - senzatia de ireal

G - parestezii

H - bufeuri de caldura sau de frig

I - transpiratii

J - impresia de lesin

K - tremuraturi musculare

L - frica de moarte, de a deveni nebun sau de a comite acte necontrolate

HAS - P defineste criza de angoasa majora printr-un scor de cel putin 2 la itemul 1 si printr-un scor de cel putin 2 la 3 din itemii urmatori: 2, 8, 9, 10, 13

DSM III    ITEMUL COTA

Anxietate

K    2. Tensiune

3. Frica

4. Insomnii

5. Dificulati de concentrare ale atentiei

si tulburari de memorie

6. Dispozitie depresiva

7. Simptome somatice musculare

G, H    8. Simptome somatice senzoriale

B, J    9. Simptome cardio-vasculare

A, C, D 10. Simptome respiratorii

11. Simptome gastrointestinale

12. Simptome genito-urinare

E, I 13. Simptome ale sistemului nervos autonom

14. Comportamentul in timpul interviului

NOTA GLOBALA:

Numarul atacurilor de panica:

Sunt criteriile DSM III satisfacute : DA, NU

Criza majora dupa HAS - P: DA, NU

FISA HAS - G (anxietate generalizata)

Conform DSM III, anxietatea generalizata se manifesta prin cele 4 categorii care urmeaza:

A - tensiune motorie

B - Tulburari neurovegetative

C - asteptare tensionata, plina de teama

D - explorarea dipervigilenta a mediului inconjurator

HAS - G poate fi utilizata pentru a evalua cele 4 categorii (crietrii). Criteriul A include itemii 2, 7 si 14. Criteriul B include itemii 9, 10, 12 si 13. Criteriul C include itemii 1 si 3. Criteriul D include itemii 4 si 5.

Dupa DSM III, anxietatea generalizata este prezenta daca cel putin unul dintre itemii corespunzatori pentru criteriile A, B, C si D are un scor de cel putin 2 (adica de cel putin un item la fiecare criteriu trebuie sa aiba scorul de minim 2).

DSM III    ITEMUL COTA

C    1. Anxietate

A    2. Tensiune

C    3. Frica

D    4. Insomnii

D    5. Dificultati de concentrare, tulburari de memorie

6. Dispozitie depresiva

A    7. Simptome generale musculare

B    8. Simptome generale semzoriale

B    9. Simptome cardiovasculare

B    10. Simptome rspiratorii

B    11. Simptome gastrointestinale

B    12. Simptome genitourinare

B    13. Simptome ale sistemului nervos autonom

A    14. Comportamentul in timpul interviului

NOTA GLOBALA:

Sunt criteriile pentru anxietate generalizata indeplinite: DA, NU