Manipularea

Manipularea

Manipularea reprezinta actiunea de a determina un actor social (persoana, grup, colectivitate etc.) sa gandeasca si sa actioneze intr-un mod compatibil cu interesele initiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici ca persuasiunea, care distorsioneaza intentionat adevarul, lasand impresia libertatii de gandire si decizie.

Spre deosebire de influenta de tipul convingerii rationale, prin manipulare nu se urmareste intelegerea mai profunda a situatiei, ci se recurge la inducerea in eroare cu argumente falsificate si la apelul palierelor emotionale sau non-rationale. In cazul manipularii, intentiile reale ale celui care transmite mesajul raman insesizabile celui manipulat.

Din punct de vedere politic, manipularea reprezinta o forma de impunere a intereselor unei clase, grup, colectivitati nu prin mijloace constrangatoare, la indemana puterii, ci prin inducere in eroare. Din acest motiv, recurgerea la aceasta cale in situatii de divergenta de interese devine tot mai frecventa in societatea actuala, manipularea fiind un instrument mai eficient si mai puternic decat utilizarea fortei.

Herbert Marcurse considera considera manipularea ca fiind un instrument esential al "societatii industriale de masa". El evidentiaza formele particulare pe care manipularea le ia in diferite sfere ale vietii sociale, incepand cu cea politica si sfarsind cu cea economica.

Ficeac, in 1997 realizeaza o clasificare a manipularilor si anume:

• Manipulare mica - modificari mici, dar care pot fi urmate de efecte majore (Ex: Romania 1992, criza artificiala de paine - facilitarea importurilor - comisioane)
• Manipulare medie - modificari importante ale situatiilor sociale, cu efecte uneori peste ateptari (Ex: experimentul lui Milgram; Revolutia din decembrie 1998 - disiparea responsabilitatii prin fragmentarea actelor genocide - neputinta detectarii vinovatilor)
• Manipularea mare - influentarii culturi in care traieste individul (Ex: invatamantul - instrument de perpetuare si inradacinare a conformismului, potrivit ideologiilor curente).

Dintre formele si modurile generale de manipulare mentionam: persuasiunea, dezinformarea, intoxicarea (prin minciuna, zvon etc.)

Persuasiunea

Prin persuasiune intelegem actiunea de a convinge intr-un mod sau altul pe cineva sa faca sau sa aleaga un lucru. Este actiunea prin care autorul unui mesaj sustine o idee, incercand sa convinga auditoriul. Persoana care ia decizia o face de multe ori pe baza altor tipuri de argumente decat cele logice sau cele logico-corecte, fiind convinsa de "necesitatea" sau "importanta" aparenta a actiuni sau lucrului respectiv.

Persuasiunea nu contine intentionalitate negativa (nu ascunde fapte ci le evidentiaza doar pe cele favorabile); ea tine de forta argumentarii, de puterea de convingere a vorbitorului, de modul in care acesta este capabil sa-si puna intr-o lumina cat mai buna ideea sustinuta. Datorita structurii sale complexe si a limbajului specific, care imbina forta cuvantului cu atuurile artei actoricesti (tonul, mimica, expresivitatea miscarii), televiziunea are cel mai persuasiv tip de mesaj dintre toate mijloacele de comunicare in masa.

Dezinformarea

Dezinformarea reprezinta orice interventie asupra elementelor de baza ale unui proces de comunicare, interventie ce modifica deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a determina in receptori anumite atitudini, reactii, actiuni dorite de un anumit agent social. Uneori este considerata ca fiind echivalenta cu propaganda neagra deoarece vehiculeaza informatii false. Dezinformarea este practicata de toate marile puteri si reflecta o realitate a politicii internationale pe parcursul istoriei schimbandu-se doar mijloacele, mizele si strategiei acesteia. Structura sistemului social in societatile moderne este puternic influentata de raportul dintre informare si dezinformare aferent mesajelor care se vehiculeaza in spatiul social respectiv. Cercetarile de teren au demonstrat ca rezultatele cele mai eficiente se inregistreaza in domeniul mass-mediei, unde se poate atinge, frontal, toate segmentele de opinie ale spatiului social.

Intoxicarea

Forma de dezinformare, intoxicarea consta in suprasaturarea surselor cu informatie falsa, in blocarea canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase, diversioniste fie pentru a pregati opinia publica pentru o lovitura de proportii, fie pentru a discredita un mesaj corect asteptat. Instrumentele sale de baza sunt zvonurile, barfele si comunicatele tendentioase. Intoxicarea este operatia de 'anesteziere' a publicului in scopul acceptarii unei diversiuni majore sau pentru a-l face neincrezator, ostil in fata unui adevar care urmeaza a fi comunicat.

Prin intermediul televiziunii, intoxicarea poate produce adevarate razboaie
ale imaginii, din care iese invingator cel care a investit cel mai mult in propria sa imagine si care a sabotat cel mai bine imaginea celuilalt.

Minciuna

Este o specie mai putin tratata, de mesaj deliberat fals. A minti este pentru oameni un obicei care dureaza de milenii si nu o lamentabila inovatie de ultima ora, iar dupa cum considera Ruskin (1905, p. 351-352) inducerea in eroare nu a fost considerata intotdeauna si oriunde un act condamnabil. La grecii antici sentimentul de admiratie pentru cei care reuseau sa pacaleasca un strain era uzual.

Zvonul

Zvonul reprezinta o afirmatie prezentata drept adevarata fara a exista posibilitatea sa i se verifice corectitudinea.

Zvonurile care sunt lansate in circulatie au o functie dubla :

functie explicativa

functie de atenuare a anumitor tensiuni emotionale.

Circulatia lor este dependenta de contextele societale, de trasaturile de personalitate ale indivizilor si de nevoile psihosociologice ale indivizilor, grupurilor sau comunitatilor.

Zvonurile tind sa se ajusteze intereselor individului, apartenentei sociale sau rasiale, prejudecatilor personale ale celui care le transmite. Individul care propaga zvonul se loveste de dificultatea de a sesiza si de a retine in obiectivitatea lor elemente ale lumii exterioare. Pentru a putea sa le utilizeze, ei trebuie sa le adapteze si sa le structureze conform modelului lor de intelegere si in functie de interesele personale.

Pentru public, zvonul evoca ceva misterios, aproape magic. Zvonurile cresc, zboara, serpuiesc, mocnesc, circula. Circulatia zvonului apare ca un sistem de canalizare a fricii si a incertitudinilor in fata unei situatii ambigue. Ea este corelata cu forma, cantitatea, calitatea si credibilitatea informatiei oficiale sau formale. Cu cat cea din urma este mai saraca, incompleta sau putin credibila, cu atat se intensifica propagarea zvonului. Din acest motiv in societatile totalitare zvonurile au o mare raspandire (informatia oficiala este gestionata strict). Circulatia zvonurilor se restrange atunci cand exista posibilitatea verificarii rapide a adevarului unei informatii. "Zvonul nu este neaparat fals, in schimb este mereu neoficial. Paralel sau uneori in opozitie cu informatia oficiala, zvonul o contesta, propunand alte realitati. Asa se explica faptul ca mediile de informare (n.a. mass media) nu l-au desfiintat" . El va reprezenta un mijloc de comunicare complementar, dar si o informatie paralela, asadar necontrolata.

Pentru profesionistii din media lipsa de control a zvonului evoca spectrul unei defectiuni a fiabilitatii informatiei, defectiune ce trebuie eliminata. Pentru cetatean si pentru omul politic, lipsa controlului denota lipsa cenzurii si accesul la o realitate obscura sau ascunsa.

Modurile de manipulare specifice televiziunii

Micul ecran are o forta manipulatoare cu atat mai mare cu cat se bazeaza pe credibilitatea conferita de imagine (ceea ce omul a vazut la televizor cu ochii lui este considerat a fi veridic).

Tipuri de manipulare televizata

Manipularea prin imagine

Manipularea prin filmare

Manipularea prin montaj

Manipularea prin comentariul din off

Manipularea prin paginatie

Manipularea prin omisiune

Manipularea prin zvonuri mediatice

Manipularea prin cenzura

Manipularea prin procedeul 'a ascunde aratind'

Manipularea prin charisma

Manipularea prin jurnalisti

Manipularea prin mijloacele non-verbale de comunicare

Manipularea opiniei publice intr-un talk-show, dezbatere, documentar, ancheta in scopul partinirii uneia dintre partile implicate se poate face prin darea cuvantului in majoritatea timpului reprezentantilor acelei parti, acordarea acestora a dreptului de a avea interventii mai lungi si intr-un spatiu de prezentare mai larg, sublinierea actiunilor lor pozitive si minimalizarea faptelor benefice ale partii adverse etc.

Exista trei elemente principale care concura la realizarea manipularii in cazul diverselor productii de televiziune:

a)Moderatorul
b)Compozitia platoului

c)Scenariul (discutiei/emisiunii)

Moderatorul

Primul nivel la care poate incepe manipularea este cel al moderatorului. Interventiile acestuia sunt vazute ca fiind constrangatoare, deoarece moderatorul impune subiectul/tematica de discutie, da si ia cuvantul invitatilor, le acorda acestora o importanta diferita ce poate fi observata prin elemente de comunicare non-verbala (tonalitate: ton respectuos, dispretuitor, politicos, agasat etc). Studii facute de sociologi au demonstrat faptul ca, de multe ori, moderatorul, auto-definindu-se drept purtatorul de cuvant al publicului, pune intrebari care sa-i satisfaca doar propria curiozitate sau interesele sale, chestiunile ridicate nefiind interesante pentru majoritatea telespectatorilor. Moralismul moderatorilor este in multe cazuri discutabil.

O alta strategie de manipulare care poate fi abordata de moderator este mimarea lipsei de timp; el se foloseste de ceas pentru a lua cuvantul invitatilor sau pentru a-i intrerupe tocmai cand se ajunge in miezul problemelor, astfel pierzandu-se esenta si chiar scopul dezbaterii.

Cu cat un moderatori sau un lider de opinie are o credibilitate mai mare si un statut social mai ridicat (conturat de nivelul de salarizare, frecventa participarilor la talk-show-uri, numarul de relatii cu VIP-uri etc), cu atat discrepanta dintre el si un invitat mai putin cunoscut, chiar daca este expert intr-un domeniu, este mai mare.

Compozitia platoului

Al doilea nivel la care se poate realiza manipularea in cazul productiilor de televiziune - compozitia platoului - este determinant pentru modul de abordare al problemelor. Exista indivizi care nu sunt invitati de nimeni, precum si persoane care refuza orice invitatie. Modul in care este alcatuit cercul de invitati influenteaza inconstient modul de perceptie al telespectatorilor, absenta unuia sau a altuia dintre reprezentantii vreunei parti aflate la discutii avand o mare importanta in constructia perceptiei privitorilor.

Manipularea prin prezentarea dezechilibrata a partilor

Compozitia platoului ar trebui, teoretic, sa ofere imaginea unui echilibru democratic intre parti. Uneori insa, dreapta si stanga prezentatorului sunt folosite in scopul de a simboliza Dreapta si Stanga politica, iar daca aceste doua parti nu sunt egal reprezentate (fie la inceputul emisiunii, fie pe parcursul ei se aduc mai multi invitati si sustinatori de una dintre parti), se produce o deformare a perceptiei in favoarea uneia dintre grupari, distorsiune influentata nu de calitatea ci de numarul invitatilor sustinatori.

Scenariul

Scenariul, pe baza caruia moderatorul conduce dezbaterea/emisiunea si arbitreaza partile poate sa fie stabilit inaintea inregistrarii (caz in care calitatea discutiei
poate fi afectata, incorsetata de rigiditatea scenariului). Nici cealalta optiune nu este, insa, lipsita de riscuri; in cazul in care moderatorul isi traseaza scenariul in
linii mari in urma discutiilor pregatitoare cu participantii prezumtivi, prin care lasa loc si improvizatiei sau exprimarii libere in timpul emisiunii, discutia poate sa devieze
intr-un mod periculos. Oricum, nu trebuie uitata una din regulile tacite ale jocului si anume mentinerea limbajului in limitele politetii

Manipularea prin mijloace non-verbale de comunicare

Comunicarea non-verbala este un proces complex care include omul, mesajul, starea sufleteasca, miscarile trupului si cei cu care se intra in relatie. Informatiile legate de aceasta
comunicare foarte complexa au ajuns sa fie studiate si insusite de aproape toate persoanele publice sau aflate in functii de conducere (fie manageri de intreprinderi, fie politicieni, vedete de cinema sau de televiziune). Principalele instrumente ale manipularii in dialoguri si negocieri sunt vocea, privirea, gesturile, pozitia corpului (postura), distanta si buzele.

Desi pare contradictoriu, vocea este un element principal al comunicarii non-verbale deoarece poate fi modulata pe o scara foarte larga. Vocea se compune din 3 elemente esentiale, care pot capata un nivel de variatie diferit in functie de modul in care la folosim:

-ritmul (ce poate alterna de la incet la rapid)

-volumul (care poate varia de la mic la mare)

-tonul (a carui gama oscileaza de la ascutit la grav).

Impactul pe care elementele comunicarii il au in cadrul unui dialog sau al unei dezbateri este urmatorul: cuvintele au posibilitatea cea mai mare de control, insa au impact mai scazut fata de celelalte elemente; tonul vocii are un impact mai mare in cadrul procesului de comunicare iar posibilitatea de control este medie; simbolurile non-verbale au impactul cel mai mare in desfasurarea comunicarii interpersonale dar si posibilitatile cele mai reduse de control.

Atat limbajul trupului cat si metalimbajul (cuvintele si expresiile care pot releva adevaratele atitudini si ganduri ale unei persoane) pot trezi instinctul, intuitia, 'al 7-lea simt', presimtirea ca vorbitorul nu spune ceea ce gandeste. Metalimbajul permite indivizilor sa ii manipuleze pe altii fara ca acestia sa-si dea seama. In conversatiile directe, efectul maxim al cuvintelor nu depaseste 7%. Se spune ca noi auzim jumatate din ceea ce se spune, ascultam cu atentie jumatate din ce am auzit si ne amintim jumatate din ce am ascultat.

Efectele malefice ale culturii mediatice

Manipularea maselor-mesajele subliminale

In ultimul secol ,tehnologia a devenit un element cheie al societatii unane ,evolutia sa fiind una din principalele preocupari ale oamenilor in general. Pe langa efectele positive ale acestei dezvoltari ,obsservam si o evolutie puternica a materialismului tehnologic in detrimentul dezvoltarii spirituale.Din ce in ce mai des unele aspecte ale acestei culturi industriale care ne fac sa    sintim ca una dintre trasaturile cheie cu care a fost inzestrat omul de la Dumnezeu este lezata:liberul arbitru.

Mecanismul de alterare a mintii se bazeaza pe tehnologia purtatoarei subliminale:Spectrul Imprastiat de Sunete Tacute(SSSS),numit uneori si S-quad sau Squad. Mecanismul de alterare a mintii se bazeaza pe tehnologia purtatoarei subliminale:Spectrul Imprastiat de Sunete Tacute(SSSS),numit uneori si S-quad sau Squad. Aceasta problema nu este insa atat de recenta .In anii 60'-70' se vorbea de un numar mare de tineri care se presupunea ca s-au sinucis din cauza mesajelor subliminale transmise de muzica pe care o ascultau.Tendinta de suicid nu este insa singura transmisa de aceste mesaje:un exemplu concret ar fi cel al tehnicii redarii inverse , in cazul formatiei Queen .Este voba aici de melodia "Another one bites to dust" care redata invers pe un disc vinil ar suna astfel: "Start to smoke cocain".Cu referire concreta dar fara insa a generaliza ,putem aduce in discutie rock-ul si curentul hipiot.Totodata in unele melodii rock ale unor formatii mai vechi si mai ales contemporane mesajele subliminale au o puternica tenta satanista.

Aceste mesaje nu sunt percepute direct,constient ci patrund in subconstientul "tintei" unde sunt decodificate in zile,luni sau chiar ani ,in functie de cum a fost creat mesajul.Un aspect important ar fii acela ca limba in care este transmis mesajul nu are importanta ,subconstientul avand capacitatea de a traduce semnalul ,indiferent de limba.

Se pare ca exista doua metode folosite in asemenea sisteme.Una se refera la introducerea directa a microundelor in creierul subiectului,pentru operatiuni de la distante mici.Cealalta ,ca in descrierea de mai sus foloseste frecvente folosite usual in radio sau televiziune.

Ca paravan pentru studiul efectiv al acestor tehnologii este pus scopul medical al acestora:printe alte efecte positive sustinute de cercetatori ar fi si acela al vindecarii surzeniei..Dar surzii raman tot surzi iar armata si diferite alte organizatii obscure au acum o arma perfecta pentru maniupularea celor cu un auz perfect.