SUICIDUL

SUICIDUL

Introducere :

Datorita complexitatii problematicii sale suicidul se inscrie in primul rand in aria preocuparilor medicale constituind cea mai importanta conditie psihopatologica si ,,cea mai frecventa urgenta psihiatrica''.

Definit in varianta sa ,,rationala'' suicidul este ,,un act uman de incetare din viata, autoprodus si cu intentie proprie'' - aceasta este insa rar, cel mai frecvent fiind suicidul simptomatic - ca expresie a unei stari psihopatologice.

Din perspectiva psihosociologica - actului suicidar i se atribuie semnificatii multiple :

- urmare a singuratatii (in urma decesului, divortului)

- razbunare

- neacceptarea schimbarii statutului social

- ca ultima si unica solutie a unei situatii intolerabile sau de inlaturare a dependentei (eschimosi batrani pentru a nu mai fi povara familiei)

- de mentinere a onoarei (harakiri la orientali)

- ca mijloc de a inlatura teama de moarte.

In toate aceste acceptiuni suicidul apare ca un ,,act de afirmare a propriei vointe'' sau ,,de afirmare a libertatii individuale'' - considerat astfel din perspectiva unor doctrine filosofice sau sociologice.

Din perspectiva psihopatologica :

- aceste semnificatii sunt analizate in mod unilateral sub unghiul normalitatii psihice fiind astfel restrictiv deoarece ignora suicidul ca simptom sau ca incident al unei tentative suicidare

- in realitate marea majoritate a actelor suicidare sunt expresia unor stari psihice particulare, adesea psihotice, chiar daca, acestea fiind mascate, lasa impresia unui suicid rational.

Tentativa de suicid :

- initial nu s-a facut nici o distinctie intre cei care reuseau sa se sinucida si cei care supravietuiau unui act aparent suicidar

- ulterior intentia nu a mai fost considerata esentiala deoarece s-a observat ca cele mai multe ,,tentative de suicid'' - se realizau in conditiile unei relative sigurante - cu convingerea persoanei ca va supravietui dozei si va avea timpul necesar pentru a fi salvata.

Suicidul in bolile psihice

1. Schizofrenie :

- riscul de suicid este mare

- cum varsta debutului in schizofrenie este in adolescenta sau in perioada adulta timpurie - cei mai multi pacienti care comit suicid o fac in primii ani dupa debut.

- in general acesti pacienti au simptome depresive asociate

- un procent mai mic - reprezinta pacientii care se sinucid datorita halucinatiilor (primesc ordin) sau pentru a scapa de delirul de persecutie.

2. Tulburari de personalitate :

- un procent ridicat al victimelor suicidului au prezentat diverse tulburari de personalitate

- aproximativ 5 % din pacientii cu tulburari antisociale comit suicid, mai frecvent printre detinutii care au urmat un tratament psihiatric sau au avut o tentativa anterioara.

3. Alcoolism :

- aproximativ 15 % din alcoolici comit suicid

- acestia sunt in general barbati, necasatoriti, de varsta medie, bautori permanenti, izolati social, cu putin prieteni

- o mare parte din ei prezinta simptome depresive sau tulburari afective.

- cel mai mare grup dintre alcoolici au tulburari de personalitate antisociala asociata

4. Dependenta de droguri :

- rata suicidului este mai crescuta la persoane depenente de droguri dar si cu tulburari antisociale, stilul de viata haotic, impulsivitate.

5.Suicidul in bolile depresive :

In depresii suicidul apare cu precadere la debutul afectiunii printre primele simptome (in acest fel suicidul apare ca un simptom care prin realizare anuleaza o fenomenologie clinica potentiala). Suicidul apare si ca act final al unei depresii atunci cand grupul social si chiar medicul considera pacientul ameliorat sau vindecat. Deseori pacientul solicita externare pentru a-si pune in aplicare planul de suicid (datorita restabilirii initiativelor si actiunilor)

- lipsit de orice valenta pozitiva, totul fiind integrat negativ si trait cu constiinta durerii morale, bolnavul depresiv cauta o iesire in suicid

- urmare a convingerilor sale delirant depresive - suicidul nu este considerat doar ca o rezolvare ci ca o obligastie ce deriva din culpabilitatea sa incontestabila

- ideile suicidare fac din depresie (de orice forma ar fi ea : psihotica, reactiva, nevrotica) o urgenta psihiatrica.

- ca expresie a unei depresii survine mai ales dupa 30 ani, iar dupa 40 frecventa lui creste

- concomitent cu riscul de suicid poate apare asociat si ideea de homicid.

- in general ideea suicidara este primara iar cea homicidara poate fi premeditata timp indelungat

- in general tentativa de homicid se face asupra unei persoane apropiate subiectul acestuia ii propune un dublu suicid. Daca este refuzat pacientul recurge la homicid dand curs ideii delirante de a-l scapa pe cei dragi de suferinta sau de un destin nefericit (riscul la mamele depresive care isi ucid copiii)

- deseori depresivul ucigas nu se sinucide dar se autodenunta fara a face nici o incercare de disimulare.

Suicidul colectiv :

-suicidul colectiv poarta masca altruismului dar si a sugestibilitatii induse in mod aberant

- suicidul colectiv a cunoscut proportii aberante in decursul istoriei - determinat de influentele religioase sau socioculturale.

Intrebari de evaluare:

1. In cadrul depresiei suicidul apare in:

a.       Etapa initiala

b.      Etapa intermediara

c.       Etapa finala