Stereotipuri

Stereotipuri

Ce sunt stereotipurile

De exemplu, adolescentei ii corespund: nechibzuinta, cautarea pericolului, nonconformismul. Batranetea este asociata cu boala, declinul fizic si mental, apropierea mortii. Profesorilor li se asociaza tendinta de a da sfaturi, de a explica, de a repeta, de a face evaluari subiective. Stereotipurile sunt interpretate din diferite perspective, astfel din punct de vedere politic ele sunt vazute ca mijloace utilizate de cei aflati la putere pentru justificarea dominatiei, a inegalitatii, a razboiului. Sub aspect socio-cultural se considera ca diferentele dintre grupurile sociale au la baza diferente reale.

Din perspectiva psihologiei sociale stereotipurile se formeaza datorita tendintei oamenilor de a se grupa pe ei insisi si pe altii in categorii sociale. Procesul este normal si are valoare adaptativa.

Categorizarea sociala are drept consecinta perceperea membrilor altor grupuri mai asemanatori intre ei, cu mai multe insusiri comune, comparativ cu membrii propriului grup. Diferentierea indivizilor este deci mai accentuata in grupul din care facem parte. Exponentii celorlalte grupuri sunt perceputi mai omogeni, cu mai multe similitudini decat cei din grupul propriu. Explicatiile pentru aceste diferentieri se pot grupa astfel: (1) exista putine contacte intre grupul propriu si celelalte grupuri astfel incat, diferentele nu pot fi observate la fel de precis in grupurile exterioare ca si in propriul grup; (2) nu exista la dispozitia observatorului esantioane sau persoane reprezentative pentru ex-grupuri.

Datorita acestei tendinte se produc generalizari de la indivizi la intregul grup si invers, de la grup la indivizi, atunci cand percepem celelalte grupuri. Generalizarile au la baza de cele mai multe ori, insusiri negative. Stereotipurile se activeaza in afara constiintei si opereaza la nivel implicit. Rezulta astfel simplificarea cunoasterii, pe de o parte si eliberarea resurselor cognitive pentru alte tipuri de activitati. Aceasta facilitare a proceselor cognitive a fost considerata ca un aspect adaptativ pozitiv al stereotipurilor.

Stereotipurile se activeaza mai usor cand oamenii sunt ocupati sau stresati. De exemplu, o persoana cu ritm de zi activeaza mai multe stereotipuri daca este testata seara, iar o persoana cu ritm de noapte activeaza mai multe stereotipuri daca este testata dimineata. De asemenea oboseala sau consumul de alcool faciliteaza activarea stereotipurilor.

Daca dispunem de mai multe informatii, stereotipurile si alte preconcepte vor avea relevanta mai scazuta. Motivatia pentru formarea unei imagini corecte, precisa reduce de asemenea impactul stereotipurilor in cognitia indivizilor si a grupurilor.

In consecinta raspunsul la intrebarea: Stereotipurile un rau necesar?, trebuie sa ia in considerare urmatoarele repere:

Stereotipurile se activeaza adesea in afara constiintei si opereaza la un nivel neconstient sau implicit

Stereotipurile simplifica procesul de formare a impresiilor si elibereaza astfel resursele cognitive care pot fi utilizate in alte activitati.

Observatorul poate ignora stereotipurile si isi poate forma impresii personale daca se informeaza direct sau are informatii personale, are abilitati pentru utilizarea informatiei personale si este motivat pentru aceasta.

Dar pentru o perioada mai lunga

Comportamentele ce difera semnificativ de expectantele rezultate din stereotipuri sunt interpretate ca fiind mai discrepante decat sunt in realitate, ca rezultat al efectului de contrast. In perceptia profesorilor de catre elevi daca manifestarile lor se abat de la asteptarile elevilor, acestea par mai relevante.

Perpetuarea stereotipurilor

Perpetuarea stereotipurilor se explica prin mai multe mecanisme:

Percepem legaturi iluzorii intre grupuri si trasaturi. Supraapreciem asociatiile intre variabile ce sunt numai in aparenta sau prea putin asociate.

Ceea ce este nou si deviant in comportamentul persoanelor capteaza imediat atentia. La minoritati, actele deviante sunt remarcate cu prioritate si se opereaza generalizari de la individ la grup, iar memoria amplifica aceste acte.

Stereotipurile pot fi mentinute de suporturi false. Boala mentala este perceputa ca periculoasa si de aici, se supraestimeaza numarul crimelor comise de bolnavii psihici in comparatie cu alti criminali. Perceperea manifestarilor de coruptie ale unui politician este urmata de supraestimarea cazurilor de coruptie din guvern; aceeasi situatie se constata si in perceptia cadrelor didactice de catre ex-grupurile de parinti sau copii.

Oamenii au tendinta de a selecta si de a explica evenimentele in sensul confirmarii stereotipurilor.

Intrebari de verificare

1. Ce inseamna categorizare sociala?

2. De ce se perpetueaza stereotipurile?