Stima de sine

Stima de sine

Ce este stima de sine?

Datorita multiplelor schemate ale Eului, unele componente vor fi evaluate mai favorabil sau mai precis comparativ cu altele.

Stima de sine are o influenta profunda asupra modului de a gandi si de a simti in legatura cu propria persoana. Indivizii cu stima de sine mai inalta experimenteaza stari afective pozitive si isi propun standarde ridicate, au incredere in posibilitatea atingerii expectantelor. Persoanele caracterizate prin fluctuatii ale stimei de sine, reactioneaza mai puternic la evenimentele de viata pozitive sau negative, comparativ cu persoanele a caror stima este sigura si stabila.

Indivizii cu stima de sine scazuta se pot afla in raport cu propriul comportament (manifestari de retragere, infrangere) in situatia cercului vicios (figura 5.2). Nivelul redus al stimei de sine are ca efect stabilirea unui nivel redus al expectantelor, din care rezulta angajare redusa in activitate insotita de anxietate ridicata. In consecinta activitatea se va desfasura la nivel scazute cu posibile esecuri. Autoblamarea, consecinta a acestor esecuri duce la diminuarea stimei de sine.

Stima de sine este corelata cu modul in care oamenii se raporteaza la viata lor cotidiana. Cei care se evalueaza pozitiv tind sa fie eficienti, fericiti, au succese si sunt in general sanatosi. Ei fac fata dificultatilor de durata si ii accepta pe ceilalti mai usor, rezista la stres. Oamenii cu stima de sine redusa sunt mai anxiosi, sunt depresivi, pesimisti, inregistreaza mai multe esecuri, se imbolnavesc mai usor.

Figura 5.2. Cercul vicios al stimei de sine reduse (dupa Brehm & Kassin)

Discrepantele Eului

Stima de sine este definita prin raportarea Eului real la cel ideal. Intre cele doua fatete pot exista diferente de diferite marimi.

Figura 5.3. Cauzele si efectele constiintei de sine (dupa Brehm & Kassin)

Teoria discrepantelor sustine ca accentuarea diferentelor intre Eul actual cel ideal are ca efect diminuarea stimei de sine si poate duce la tulburari afective. Discrepantele mari intre Eul actual si cel ideal se asociaza cu sentimentul de dezamagire si cu depresia, se asociaza cu disconfortul emotional. Pe de alta parte, starile emotionale negative accentueaza discrepantele.

Discrepantele dintre Eul real si ceea ce ar trebui sa fie in viziunea subiectului sunt legate de sentimentul de vina, rusine si anxietate. Efectele emotionale depind de marimea discrepantelor si de gradul de constientizare, asa cum se vede in figura 5.3. Constiinta de sine ii face pe oameni sa actioneze pentru diminuarea discrepantelor dintre Eul real si cel ideal. Acest lucru se poate realiza prin apropierea comportamentului de standardele personale sau sociale ori prin renuntare la autoanaliza.

Constiinta de sine

Absorbiti de munca, de diferite activitati sociale, oamenii petrec putin timp gandindu-se la ei insisi. Se gandesc mai ales atunci cand au probleme, cand sunt nefericiti.

Exista anumite situatii care accentueaza concentrarea asupra propriei persoane (oglinda, camera video, prezenta unui auditoriu). In aceste situatii se intensifica procesul de constientizare a propriei existente, si de multe ori individul experimenteaza stari emotionale negative.

Constiinta de sine ne obliga sa observam discrepantele dintre Eul real si ceea ce dorim si ar trebui sa fim (se produce astfel o diminuare a stimei de sine), daca distanta este perceputa ca fiind prea mare.

Pentru depasirea situatiei ne adaptam comportamentul, astfel incat sa intruneasca standardele ce mentin stima de sine sau ne retragem din situatiile care ne determina sa ne concentram asupra propriilor insusiri, renuntam la constientizarea centrata pe propria persoana (figura 5.3).

Alcoolismul, consumul de substante si suicidul pot aparea ca modalitati de a scapa de o constiinta de sine apasatoare. In acelasi timp se constata ca persoanele preocupate mai mult de ele insele, absorbite de Eul lor, ajung sa sufere mai mult decat altii de anxietate, depresie, alcoolism si alte tulburari clinice. Exista ipoteze conform carora tendinta de suicid este mai frecventa la indivizii concentrati asupra Eului lor. Suicidul poate aparea ca ultima solutie de scapare atunci cand:

isi dau seama de prabusirea standardelor personale;

isi atribuie vina pentru esecurile personale;

isi concentreaza prea mult atentia spre ei insisi;

experimenteaza stari negative stabile, de exemplu depresie;

gandesc rigid, dihotomic (totul sau nimic).

Constiinta de sine este intensificata nu doar de situatii specifice de tipul celor prezentate mai sus, ci si de anumite trasaturi de personalitate. Am precizat ca exista persoane mai preocupate de propriul Eu decat altele. Tendinta lor de a introspecta gandurile sau trairile tine de aspectul privat sau intim al constiintei de sine. Tendinta de concentrare asupra imaginii publice sau a imaginii in ochii celorlalti, tine de constiinta publica. Ele reprezinta trasaturi distincte.

Constiinta intima se reflecta in usurinta autodescrierii, in receptivitatea acuta fata de schimbarile starilor interne, in formularea propozitiilor la persoana I singular. Constiinta publica se deosebeste prin sensibilitatea individului fata de felul in care este vazut de altii. Cele doua aspecte sunt semnificative pentru strategiile de reducere a discrepantelor Eului, prin apropierea de standardele personale sau de normele sociale.

Intrebari de verificare

1. Ce este stima de sine?

2. In ce situatii se accentueaza constiinta de sine?