TEORIILE SI MODELELE MOTIVATIEI

TEORIILE SI MODELELE MOTIVATIEI

Modalitati de grupare a teoriilor

In chiar criteriile care sunt luate in considerare, in chiar grupele stabilite vom putea face cunostinta, la nivel general, cu aceste teorii. Clasificarile realizate de-a lungul timpului sunt numeroase. Cele mai importante ar fi urmatoarele:

* Woodworth, in 1958, clasifica teoriile motivatiei in :

1) teorii ale prioritatii trebuintelor

2) teorii ale prioritatii comportamentelor

* Pornind de la acest punct de vedere, in 1961 Allport imparte categoriile in 2:

1) teorii ale motivelor invariabile(sunt reactive) in care sunt ilustrate:

a) teoriile hedoniste

b) teoriile instinctive

c) teoriile hormice(elaborate de McDougal)

d) teoria freudista

2) teorii ale motivelor variabile(sunt proactive) in care sunt ilustrate:

a) teoria autorealizarii

b) teoria explorarii

* In 1992 apare o clasificare extrem de interesanta, cu tendinte spre exhaustivitate, propusa de E.Deci, in care criteriul il constituie criteriul centrarii adica elementele pe care teoriile pun accent, se centreaza. Rezulta:

1) teorii centrate pe raspunsuri si teorii centrate pe comportamente specifice, de satisfacere a trebuintelor(teoria operanta formulata de Skinner);

2) teoriile centrate asupra nevoilor fiziologice, impulsuri, instincte(teoria impulsului a lui Hall);

3) teoriile focalizate pe scopuri(teoria lui Lewin-teoria tensiunii, a acelor forte care intra in contradictie unele cu altele);

4) teorii centrate pe nevoi psihologice(teoria lui Murray, teoria lui Maslow);

5) teorii centrate pe influentarea comportamentelor de factorii sociali(teoria disonantei cognitive si afective a lui Festinger)

* In 1999 M. Reuchelin propunea clasificarea teoriilor motivatiei in teorii homeostatice si nonhomeostatice.

* Psihologia organizationala imparte aceste teorii in 2 grupe:

1) teorii de continut - accentul cade pe acele elemente care stimuleaza, determina, amana comportamentul, pe care le desfasoara individul. Aici intalnim teorii care pornesc de la trebuinte neierarhizate si teorii care recurg la o ierarhizare a acestor continuturi motivationale.

2) teorii de proces - pun accent pe mecanismul actional-procesuale care permit satisfacerea, directionarea comportamentului.

1. TEORIILE INSTRUMENTALISTE

Cei care elaboreaza un asemenea punct de vedere recurg la elaborarea unor liste de motive, trebuinte, se face un inventar al acestor structuri motivationale. Apoi se incearca sa se prezinte cum actioneaza aceste motive, trebuinte: daca actioneaza corelat, daca formeaza unitati mai generale sau sunt dezmembrate.

Murray face o lista de 20 de trebuinte, dupa care incearca sa le grupeze dupa: originea lor si dupa functionalitatea lor. Principalele grupe sunt:

trebuinte viscerogenice si psihogenice

trebuinte latente si manifeste

trebuinte mai clar orientate sau mai difuze

trebuinte proiective si reactive.

Murray - modul de functionare a acestor trebuinte: de regula ele functioneaza independent una de alta, fiind posibil ca mai multe dintre ele sa fie activate concomitent intr-o situatie data. Totusi, ele tind sa se unifice intr-o serie de structuri pe care el le numeste inglobante care incorporeaza in ele o serie de caracteristici ale stimularii cu ale reactiei pe care le manifesta individul=presiune, rezultand de aici teoria presiunii. Aceste elemente inglobate care genereaza o presiune se orienteaza spre realizarea unui scop(presupun finalitate).

Catell vorbeste de :

trebuinte organice

inclinatii organice-viscerogene : apetitive sau neapetitive.

Teoria elaborata de McClelland considera ca omul care traieste intr-o cultura achizitioneaza prin intermediul invatarii anumite trebuinte:

trebuinta de afirmare(de realizare) - omul doreste sa-si confirme competenta de care dispune;

trebuinte de afiliere - de sustinere, de dragoste, de asociere;

trebuinta de putere - nevoia de a controla comportamentele celorlalti sau de a le domina;

In momentul cand una dintre aceste trebuinte este mai puternica ea determina intrarea in functiune a unor comportamente prin intermediul carora trebuinta se va satisface. Toti oamenii dispun de toate cele 3 trebuinte, dar in proportii diferite, numai una dintre ele fiind cea care motiveaza comportamentul la un moment dat. McClelland propune si un instrument, si anume testul TAT adaptat, si el este interesat de posibilitatile de educare, daca ea este insuficient dezvoltata. Are multe aplicatii practice(manipularea motivatiei).

CONCLUZIE

Psihologii care sustin astfel de puncte de vedere considera ca trebuintele, motivele au o probabilitate egala de a se manifesta. Totusi, acestor teorii le-au fost aduse si o serie de critici:

*Maslow spunea ca acest postulat potrivit caruia trebuintele sau motivele au probabilitati egale de manifestare este departe de a fi real, ba chiar ele au probabilitati inegale de a intra in functiune.

* este criticat punctul de vedere al instrumentalistilor care considera ca sunt independente; Maslow afirma ca ele se coreleaza, motivele se configureaza impreuna si nu independente, in sine.

2. TEORIA LUI MASLOW

*Teorii holist-umaniste care aspira la o anumita integrare, dar care trateaza motivatia dintr-o perspectiva umana. Mai este cunoscuta si ca piramida lui Maslow.

*Exista 5 categorii de trebuinte, ierarhizate:

1) trebuinte organice

2) trebuinte de siguranta

3) trebuinte de afiliere

4) trebuinte de statut

5) trebuinte de autorealizare

* Ele au fost grupate in 2: primele(bazale) se numesc trebuinte homeostatice, iar cele din varful piramidei se numesc trebuinte de dezvoltare.

Se desprind cateva idei mai importante:

Cu cat trebuinta este mai inalta cu atat ea este mai specific umana. Rezulta de aici grupe diferite de specificitate a motivatiei.

Trebuintele    superioare sunt rezultatul dezvoltarii socioculturale si ontogenetice ale omului, ele constituind practic ultimele achizitii.

Desi mai putin urgente pentru subiectivitatea individului(cele din varful piramidei) satisfacerea lor produce fericire, contribuind la marirea eficientei biologicului.

Cu cat nivelul trebuintei este mai inalt cu atat individul se elibereaza de egocentrism, in schimb el se identifica cu alte persoane, este mai puternic angajat in plan civic, social. Satisfacerea acestor trebuinte ofera individului o larga posibilitate de autorealizare de sine.

3. TEORIA EVOLUTIV-DINAMICA A MOTIVATIEI

* A fost elaborata de Catalin Mamali("Balanta motivationala si coevolutie"-1981)

* Porneste de la teoria lui Maslow, a piramidei trebuintelor careia ii aduce o serie de critici, printre care:

In aceasta teorie avem de-a face cu o dubla determinare, nu cu o unideterminare asa cum considera Maslow, de la baza spre varf, ceea ce este echivalent cu o satisfacere treptata, succesiva a acelor trebuinte. Mamali spunea ca exista o determinare, o presiune si de sus in jos, ceea ce este echivalent cu o adevarata restructurare si o imbogatire a piramidei trebuintelor.

Aceasta piramida se concentreaza doar asupra surselor motivationale individuale, ale unui singur individ, dar in realitate oamenii intra in interactiuni unii cu altii, deci asistam la stabilirea relatiilor intre sistemele motivationale ale indivizilor, mai pregnante daca persoanele au statute diferite. Mamali introduce termenul de balanta motivationala care introduce relatia de echilibru sau dezechilibru intre sistemele motivationale a 2 persoane. Mamali se refera la 4 situatii tipice care apar la aceasta balanta motivationala:

1. situatia de stagnare motivationala - presupune evolutia acestor sisteme motivationale pana la un moment nivel si oprirea, cantonarea la acel nivel;

dezvoltarea inegala si chiar dezechilibrata a sistemelor motivationale - cand unul evolueaza, pe cand celalalt stagneaza sau involueaza;

situatia de involutie motivationala - cand ambele sisteme involueaza, trec la niveluri motivationale inferioare;

situatia de coevolutie motivationala - cand evolueaza, cresc ca pondere ambele sisteme motivationale.

* Aceasta teorie este o teorie evolutiv-dinamica, si se pune in valoare la persoanele care au sisteme motivationale diferite, statute diferite.

MODELE EXPLICATIV-INTERPRETATIVE

1. MODELUL HEDONIST

* Isi are originea in filozofie, mai ales in hedonism, care are in vedere problema fericirii.

* Limite : nu furnizeaza informatii suficiente pentru situatiile care sunt constrangatoare pentru individ, care nu-i asigura de la sine realizarea trebuintelor.

2. MODELE HOMEOSTATICE

* Isi au originea in fiziologie, si descriu starile de echilibrare complexa indeosebi in plan fiziologic.

* In psihologie - reducerea tensiunii. Subiectul actioneaza pentru a pune capat starii negative, de disconfort pe care o traieste la un moment dat.

* Lorentz propune modelul hidraulic, prin care incearca sa combine modelul hedonist cu cel homeostatic.

3. MODELUL INTARIRII

* Isi are originea in psihologia invatarii.

* Se considera ca o serie de trebuinte primare daca sunt intarite se transforma, se convertesc in trebuinte secundare.

4. MODELUL RELATIONAL

* Nuttin porneste de la reinterpretarea notiunii de comportament, intentioneaza sa descrie un comportament cu fata umana.

* Porneste de la ideea ca trebuintele sunt relatii preferentiale ale individului cu lumea si numai ca urmare a acestor relatii se dezvolta fenomenul motivatiei.

PROBLEME CONTROVERSATE

1. MOTIVATIA ESTE INNASCUTA SAU DOBANDITA?

3 pozitii distincte:

1) unii autori considera ca motivatia este data, innascuta. Geneza acestor puncte de vedere se afla in filosofia lui Platon, Descartes, care au generat un curent - inneism. Apare o anumita dificultate in fata cercetatorilor in momentul in care trebuie sa nominalizeze acele forme, structuri care sunt innascute.

* Freud se refera la cele 2 tipuri de instincte: ale vietii si ale mortii.

* Allport se refera la trebuinte invariabile(innascute) si la trebuinte variabile(care nu pot fi considerate toate innascute).

Numarul trebuintelor care sunt realmente innascute este foarte mic - trebuintele biologice(dar si acestea sunt modelate, la om nu exista un biologic pur, totul este social).

2) alti autori considera ca formele, structurile motivatiei sunt dobandite. La nastere omul este o tabula rasa, timpul va umple aceasta tabla.

* Unii autori considera ca individul trece, parcurge o serie de situatii afective pe care ei le considera fundamentale, care isi pun amprenta asupra personalitatii individului. In acelasi timp aceste situatii fundamentale genereaza o serie de modificari prin care sa se realizeze acele stari neplacute pe care le traieste individul.

* Adler considera ca situatiile fundamentale, la copil, sunt situatiile de inferioritate fata de adult; cu timpul el isi dezvolta o serie de mecanisme de compensare prin care se incearca depasirea situatiei fundamentale pe care copilul o are.

* Hornay - situatia fundamentala afectiva pe care o traieste individul este o situatie de tip competitiv, care genereaza o anxietate de baza interpersonala care face ca individul sa achizitioneze frica de esec in special in cazul relatiilor afective. Pentru a depasi aceasta situatie omul dezvolta o serie se atitudini nevrotice. Nevrozele sunt strategii de evitare a angoasei fundamentale.

* E. Fromm - situatia fundamentala creata de societatea contemporana('50-'60) este situatia de izolare afectiva; omul a castigat in autonomie, in libertate, in posibilitatea realizarii unor alegeri libere, asta in detrimentul afectiv, unor legaturi. Omul dezvolta o serie de mecanisme de evaziune, unele fiind pozitive, altele negative.

Principiile care stau la baza situatiilor fundamentale sunt:

postulatul existentei - fiecare individ se va confrunta cu o serie de situatii care il vor marca;

postulatul intaririi afective - situatia lasa urme afective de nesters;

postulatul proiectiei afective - urmele afective orienteaza personalitatea, atitudinile, reactiile ulterioare ale individului;

postulatul nivelului motivatiilor - urmele afective lasate de aceste situatii sunt mai mult sau mai putin comune pentru indivizi, rezulta ca vor determina niveluri motivationale diferite;

postulatul formarii axiomatice a motivatiei - traseele afective pot fi formulate sub forma unor reguli de viata, credinte, ele sustinand toate conduitele individului;

postulatul formarii prin inducerea generalizata a motivatiei - regulile de viata sunt concluzii trase de individ din situatiile traite de el.

3) punctul de vedere interactionist - postuleaza ca originea motivatiei nu se afla exclusiv in exterior sau exclusiv in interior, ci ea se afla in relatii care se stabilesc intre individ si mediu.

* K. Lewin - reprezentant

Aceste 3 puncte de vedere au fiecare o serie de limite. Primul (1)) ofera o explicatie abstracta asupra motivatiei, ea nu are valente practice, operationale. Satisfacerea motivatiei se realizeaza prin intermediul unor cai, se interpun o serie de obstacole care nu pot fi precizate. Cel de-al doilea punct de vedere (2)) sugereaza ideea potrivit careia omul ar fi determinat de trecutul sau de-a lungul intregii sale vieti. In felul acesta se diminueaza foarte mult posibilitatea de a depasi trecutul, posibilitatea de a se implica a individului in mod constient pentru a depasi acele situatie, chiar daca l-au marcat candva. Cel de-al treilea punct de vedere (3)) genereaza un cerc vicios: in primul rand se postuleaza ca cele 2 realitati(trebuintele si constrangerile) actioneaza intr-o maniera vicioasa una asupra celeilalte: trebuinta luata ca trebuinta de referinta este cea care defineste structura constrangerilor. Pe de alta parte viziunea asupra structurilor ________ care implica trebuinta luata ca referinta. Practic, ele se determina unele pe altele si nu exista posibilitatea rezolvarii acestui cerc vicios.

2. EXISTA UN SPECIFIC OARE AL MOTIVATIEI UMANE?

* Cine acorda acest specific?

Complexitatea extrem de mare a organizarii creierului uman si poate chiar a organismului uman.

Organizarea sociala in care traieste individul, mai ales este vorba de faptul ca aceasta organizare sociala presupune recurgerea la o serie de instrumente specific umane (limbajul,.).

* In ce consta aceasta specificitate?

1. relatia eliberata a omului de exigentele biologice si de constrangerile mediului. Aceasta eliberare ii da posibilitatea omului de a realiza activitati gratuite(hobby,.). La om dezechilibrul care se creeaza la un moment dat apare intre perceptia actuala si reprezentarea situatiei spre care tinde. In om apare o tensiune constructiva care il impinge spre realizarea reprezentarilor. La om motivatia are drept scop nu modificarea organismului, ci modificarea mediului, sau macar a modului de percepere a mediului, deci motivatia umana implica un model cognitiv.

2. la om s-a dezvoltat functia semiotica care ii permite individului ca prin intermediul imaginilor, imaginatiei sa se obtina reducerea unor tensiuni motivationale.

3. specificitatea este data de modul in care se realizeaza reglarea conduitelor si comportamentelor la nivel uman. Omul permanent compara starea actuala cu niste informatii care se numesc informatii de referinta pe care el le detine anterior de a intra intr-o anumita stare. La animale informatia de referinta este innascuta, la om ea este dobandita, se creeaza permanent.

3. CUM SE POATE APARA OMUL in plan motivational de o serie de stari care sunt traite ca stari de disconfort, care creeaza angoasa?

* exista 2 categorii de mecanisme:

1. mecanisme de aparare motivationale individuale ale Eul-ui;

2. mecanisme motivationale de aparare sociala.

CITIT :    MUCHIELLI - LES MOTIVATIONS