FUNCTIILE SI OBIECTIVELE PSIHOSOCIALE ALE MASS-MEDIA(EXEMPLE)

FUNCTIILE SI OBIECTIVELE PSIHOSOCIALE ALE MASS-MEDIA(EXEMPLE)

Functiile psihosociale ale mass-media. In literatura de specialitate sunt relevate numeroasele functii indeplinite de comunicarea de masa din perspectiva psihoindividuala, psihosociala si socioculturala (24; 31; 59; 88 s.a.). Sintetizand, putem considera ca mass-media indeplineste urmatoarele functii principale: a) functia de informare, constand in transmiterea sistematica de informatii catre indivizi, grupuri si organizatii, pe baza carora se fundamenteaza atitudinile si activitatile sociale ale acestora; b) functia de socializare, prin care se realizeaza difuzarea si asimilarea valorilor, normelor si modelelor culturale care constituie baza integrarii sociale a membrilor in cadrul comunitatii; c) functia instructiv-educativa, prin care se faciliteaza formarea profesionala si perfectionarea morala a membrilor societatii; d) functia de facilitare interpersonala si sociala, prin care sunt stimulate, modelate si directionate axiologic raporturile interpersonale si intergrupale; e) functia de mobilizare sociala, constand in polarizarea energiilor si actiunilor sociale in raport cu anumite obiective de interes general; f) functia de control social, prin care se asigura feed-back-urile necesare interventiilor si corectiilor necesare adecvarii comportamentale la dinamica situatiilor sociale; g) functia de formare si directionare a opiniei publice, realizata printr-un sistem de influente si actiuni specifice; h) functia de divertisment si recreere s.a.

Dupa cum s-a aratat mai sus, una dintre functiile principale ale mass-media consta in formarea, modelarea si directionarea opiniei publice in raport cu un sistem de norme si valori considerate dezirabile. Cum opinia publica constituie o considerabila forta politica si sociala, fiind totodata unul dintre principalele instrumente de control social, posibilitatea de a forma si directiona aceasta forta prin intermediul mass-media ridica numeroase probleme de ordin politic, cultural, economic, etic si chiar juridic.

Intr-adevar, formarea, structurarea si directionarea opiniei publice poate avea loc in doua moduri principale: a) spontan, sub incidenta unor factori semnificative, insa nesistematizati, care actioneaza aleatoriu in cadrul unor situatii sociale curente, fara interventia constienta a unor centre de influenta; b) controlat, in urma actiunii constient dirijate a unor factori ai structurii sociale: persoane, grupuri, organizatii sau institutii interesate in a determina formarea unui anumit curent de opinie. In acest ultim caz pot fi ridicate o serie de intrebari: a) cine sunt cei care formeaza centrul de influenta si care sunt obiectivele lor reale; b) in ce masura aceste obiective sunt cunoscute si acceptate de majoritatea membrilor comunitatii; c) care sunt sistemele de valori si norme pe care isi fundamenteaza activitatea si in raport de care stabilesc criteriile de selectie si structurare a continuturilor mesajelor; d) care sunt instrumentele de control social asupra mass-media, astfel incat sa nu apara deturnari si excese care sa afecteze interesele fundamentale ale comunitatii etc. Pentru a raspunde la aceste intrebari este necesar sa dezvoltam anumite consideratie teoretice asupra efectelor psihosociale ale comunicarii de masa, precum si asupra principalelor sale obiective.