TESTELEIVE

TESTELE PROIECTIVE

Se bazeaza pe supozitia ca prin natura lor stimuleaza/genereaza mecanismele. proiectii, astfel incat se pot interpreta anumite ganduri, trairi, sentimente, frustratii, temeri, precum si anumite. trasaturi. latente de pcrsonalitate ale subiectului.

Conceptia teoretica a autorilor de teste proiective consta. in interpreatrea Personalitatii prin modele holiste, adica personalitatea considerata o structura hipercomplexa, indivizibila in egala masura o sinteza dinamica.

Testele proiective/metode orientativ-sintetice de analiza psihodiagnostica a personalitatii

L.K. Franck le-a numit tehnici proiective pentru ca sunt: "metode de explorare a personalitatii, constand in confruntarea subiectului cu o situatie la care el reactioneaza in virtutea sensului pe care aceasta situatie o are pentru el ".

Altfel spus, caracteristicile. testelor proiective sunt:

Evoca subiectului evaluat propriile sale trairi intrapsihice (interese,aspiratii,emotii,atitudini,conflicte intrapsihice,ganduri ascunse).

Scopul testelor poiective constat. relevarea personalitatii globale a subiectului, stimulii din test putand genera un numar foarte mare de raspunsuri;

Testele proiective au sarcini bine precizate, sunt probe ` dirijate suscitand anunite. conduite din partea subiectului testat;

Libertatea de expresie a subiectului care are posibilitatea sa spuna sau sa faca tot ceea ce doreste in functie de materialul testului;

Libertatea de timp- in general testarea se realizeaza intr-o singura sedinta;nu are limita de timp

Testele proiective nu au limita de timp subiectul. dispunand de cat timp doreste;

Testele proiective suscita asociatii libere ale subiectului;

2 reguli fundamentale restrictive pentru sub. in proba proiectiva

8.a.)regula nonomisiunii = obligatia de a spune tot ce-i trece prin minte;

.b.)regula abstinentei = subiectul trebuie sa faca doar ceea ce i se cere;

Ex: sa deseneze ceva pornind de la 3 caractere

9.)Psihodiagnostician este frustrant pt. sub. deoarece in determina prin mecanismele proiectiei sa-si dezvaluie continuturile intrapsihice. Precum in psihoterapie, psihodiagnosticianul trebuie sa se raporteze prin "neutralitate binevoitoare".

10.) testele proiective contin un material care se interpune intre subiect si psihodiagnostician -urmareste modul in care subiectul rezolva sarcinile.

11) Intre psihodiagnostician si subiect - se creeaza un camp relational in prezenta obiectului mediator reprezentat de test si care se finalizeaza prin declansarea proiectiei.

Avantajele testelor proiective

Caract. mult m. liber a sub ea de a se expr.; a actiona, a relationa, de ase manifesta (Atentie la reguli !)

Testele proiective antreneaza global Personalitate pentru .motivul ca subiectul trebui sa-si priveasca proba .sa intelege,sa-si imagineaza, reprezinte.sa simbolozeze ,sa- si exterorizeze anumite impulsuri

Testele proiective au si valoare psihoterapeutica si din ac. pct. de vedere se intalnesc teste proiective cu freudismu =>se exteriorizeaza angoase. subiectul . beneficiaza de catharsis

se aplica atat omului normal cat si bolnavului psihic

Limite:/dezavantaje

a)      ele sunt greu de interpretat

b)      uneori obtii info f. putine despre S

c)      uneori nu le poti aplica (m. ales in psihopatologic)

d)      uneori; au implicatii negative d. p. d. v. deontologic in sensul K, prin proiectie,poti afla unele info care - l incrimineaza pe S.

e)      absenta competentei stiintifice in crearea sau aplicarea t. proiective (arbitrarul, neprofesionalismul, necunoasterea Pe, modificarile nepermise etc.)

f)        lipsa de validare si de esanti a t. proiective deoarece rasp. sunt interpretate in mod individual prin excelenta calitativ.

Domeniile de aplicare .

in psihologia copilului, unde sunt foarte eficiente pentru ca au aceasta aparenta de joc

in antropologia culturala (pt. circumscrierea personalitatii oamenilor tribali)

ex:"Personalitatea poporului roman. saturata printr-o serie de trasaturi

in psihologia scolara ,mai ales pentru decelarea factorilor reusitei si performantei scolare, pentru evaluarea aptitudinilor si a unor trasaturi de personalitate

selectia profesionala ,in care pot fi decelate an trasaturi specific si utile pentu anumite profesii

orientarea religioasa a unui subiect - punandu-se in evident moralitatea religioasa,sentimentele. practicile,religioase etc.

orientare psihosexuala - foarte utilizat Szondi - complexe psihosexuale, homosexualitatea si lesbianismul

in psihologia artei

in psihoterapie.

Interpretarea testelor proiective

este specifica fiecarui test.

este dificil de realizat,

trebuie sa tina cont de ansamblul personalitatii ca structura hipercomplexa, sintetica si dinamica.

I.            Clasificarea probelor proiective

II.         Dupa critetiul activitatilor realizate de subiecti exista:

metode constitutive in care S structureaza materialul relative nestruct. Al probei: tehnica Roschardh.

metode constructive (sub organism materialul probei)

Ex: testul mozaic

Met interspective S descopera semnificatia al probei

Ex:TAT-testul tematic de aperceptie

-met refractive in care sunt interpretate distorsiunile mijloc de comunicare

Ex:grafologie

Met cataractice care sunt in general tehnici terapeutice, dar au si scop psihodiagnostic

Ex:psihodrama

II:Dupa sarcina subiectului

1) tehnici associative care stimuleaza exprimarea primelor idei sau imagini ce-i vin in minte subiectului la prezentarea probei.

2) tehnici constructive

)tehnici de completare-de alegere sau ordonare dupa an criterii (corectudinea logica,ordine temporala, atractivitate)

4) tehnici EXPRESIVE- pentru dezvaluirea cunostintelor intrapsihice

Ex:pictura cu degete

III J.E.Bell.face urmatoarele clasificari

-tehnici care au la baza stimularea proiectiei prin asociatii de cuvinte si imagini

2) -tehnici care utilizeaza sisteme vizuale

3) -tehnici care -miscari expressive

4) -t² care stimuleaza proiectia prin joc si loiser

IV Eysunck-f:

1) -teste de completare pe baza unui anumit stimul

2) -teste de productie, desen, constructive etc.

3) -teste de observatie - subiectul trebuie sa interpreteze prin observare un material nestructurat

Testul familiei

-sarcina subiectului:ct in desemnarea sau figurarea familiei proprii

Exista mai multe variante

a) varianta lui Porot

b) variant lui Boselliu-Vincent (nu se cere sa se desemneze familia proprie)

c) varianta.lui Minkosk -sarcina - 3 desene referitoare la fam ,alaturi de casa personala

d) varianta Goodenongh-solicita desenul omuletului dar in varianta Karen Makhaver se cere desenarea succesiva de persoane de ambele sexe si langa ele casa

e) varianta .lui.Buck -propune casa -pom-persoana

Desenul familiei ii apartine lui Luis Corman

Subiectului i se cere expres : deseneaza o familie asemanatoare cu familia ta

Se poate desemna cu creion negru, dar se pun la dispozitie si cu culori

Dupa terminarea desenului se face un scurt interviu cu urmatoarele intrebari:

- Descrie familia pe care ai desenat-o

- Spune unde sunt si ce fac personajele din desen. Identifica personajele din desen dupa nume, sex, varsta si rol.

Exprima si preferintele afective fata de 1 sau mai multe personaje dar si ale personajelor unele fata de altele.

Care este cel mai fericit/cel mai nefericit personaj? (se cere si motivatia "de ce?"

Care este cel mai simpatic si cel mai antipatic personaj(cu motivatie)

Circumstantiale:

Daca tata face o plimbare cu masina in care nu incap toti membri familiei cine va ramine acasa?de ce?

Daca copilul nu a fost cuminte cine va fi pedepsit?

Daca faci parte din actuala familie care esti tu?

Ce personaj ti-ai dori sa fi daca te-ai preschimba intr-un membru al familiei?

Cu ce ai completa desenul daca l-ar vedea mama/tata/sora, etc.?

Ce elemente ai mai adauga tu la desen?

Se inregistreaza reactiile afective din timpul probei, refuz, bucurie, tristete, manie precum si exprimarile verbale.

Interpretatrea se face la trei nivele:

I nivelul grafic:

-forta elementelor grafice

-felul si realitatea linilor

-dispunerea in pagina

-ritmul trasarii

II nivelul structurilor formale

-gradul de perfectiune al desenului ca expresie a maturitatii si varstei de desvoltare

- bogatia desenului

- structura familiei -> gradul de realism

- interactiunea intrafamiliala - gradul de integrare a copilului in familie, modulul in care sunt prezentate(se tin de mana, se tin de brat, etc)

III nivelul continutului

-identificarea familiei -familia in general

-familia proprie

-familia ideala

distanta intre personaje - gradul de integrare

- intima

- personala

- oficiala in functie de apropiere.

- publica

Toate sunt in functie de apropiere

tema desenului: - pozitiva

- negativa

plasarea personajelor in pagina

locul subiectului: - reda gradul de integrare afectivitatea fata de un membru al familiei

atribuirea de sens pe care o confera fiecarui personaj: "Cum este?

tendintele subiectului de dependenta, de competitie, de agresivitate

vestimentatia: - gr de realism

- indentitatea de sex

elementele frecvent repetate multe floricele, casa simbolul stabilitatii emotionale.