CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
TULBURaRIle DE PERSONALITATE (PSIHOPATIILE)
O definitie medicala a personalitatii ar fi urmatoarea: sistem de trasaturi generale si relativ stabile care definesc un anumit individ, facandu-l sa se deosebeasca de ceilalti.
Tulburarile de personalitate au fost cunoscute o perioada indelungata de timp sub numele de psihopatii. Dictionarul Larousse caracterizeaza tulburarile de personalitate prin "iritabilitate, impulsivitate si o mare varietate de trasaturi de caracter, manifestandu-se prin conduite antisociale si care nu asociaza o culpabilitate constienta". Modelele de comportament care persista sunt inflexibile; indivizii nu se pot adapta la cerintele vietii si la normele societatii.
In secolul al XIX-lea francezii le numeau dezordini; 30 de ani mai tarziu in Anglia ele purtau numele de deranjamente mintale. Freud este cel care va elabora teoria personalitatii.
Actualmente ICD 10 defineste tulburarile de personalitate prin modele comportamentale persistente, inradacinate adanc care se manifesta ca raspunsuri inflexibile la o gama larga de situatii personale si sociale. Trasaturile de inadaptabilitate sunt stabile, durabile si inflexibile. Aceste tulburari de personalitate apar in copilarie sau adolescenta si se continua in viata adulta. Modificarile de comportament nu se datoreaza unei alte afectiuni psihice sau boli organice cerebrale. Persoanele cu tulburari de personalitate au simptome alloplastice - incearca sa se adapteze la mediu pe care doresc sa-l adapteze dupa dorinta lor (D. Prelipceanu). Ei nu se considera niciodata vinovati, nu isi considera comportamentul anormal. V. Predescu afirma despre persoanele cu tulburari de personalitate ca "sufera din cauza societatii dar si societatea sufera din cauza lor". Adresabilitatea la medicul psihiatru e mica deoarece psihopatii nu considera ca au un defect de adaptare, isi neaga simptomele si refuza ajutorul medical.
In esenta, mecanismele patogenice derivate din viata familiala ar putea fi:
carenta afectiva - in special in timpul copilariei si dezechilibrul permanent al familiei;
"modele comportamentale" parentale alterate, tulburari de personalitate sau chiar afectarea starii de sanatate mintala a parintilor;
atitudini educative extreme, excesiv permisive sau dimpotriva, rigide, cu cresterea intensitatii sistemului punitiv (matratarea copilului). Atitudinile educative neadaptate particularitatilor temperamentale ale copilului pot fi de asemeni nocive;
familii conflictuale, cu probleme existentiale: saracie, rivalitate intre soti, alcoolism cronic, parinti divortati, etc. (V. Vladuta, G. Pasca).
Prevalenta in populaaia generala este situata intre 11 si 23% (D. Prelipceanu) fara a fi implicat mai mult nici unul din cele 2 sexe.
Etiologia nu este elucidata dar se pare ca este vorba despre modelul multifactorial (Lidia Nica Udangiu; R. Mihailescu) in care sunt inclusi factori genetici, factori biochimici la nivelul sistemelor de neurotransmitatori cerebrali, factori psihologici indeosebi la nivelul copilariei, factori educationali. Modelul psihanalitic al tulburarilor de personalitate ar putea fi de luat un considerare:
-caracterele orale ar putea fi corelate cu pasivitatea si dependenta;
-caracterele anale ar putea fi corelate cu punctualitatea, exactitatea, obstinatia;
-caracterele narcisiste ar putea fi corelate cu exagerarea autostimei;
-caracterele obsesionale ar putea fi corelate cu rigiditatea si indecizia.
Descrierea acestor tulburari se suprapune peste clasificarile ICD 10.
Tulburarea de personalitate paranoida
Tabloul clinic se compune din urmatoarele trasaturi: o sensibilitate excesiva la esecuri si atitudini neprietenoase, tendinta de a purta ranchiuna permanent, refuzul de a ierta insultele, loviturile, eventualele aprecieri negative venite din partea colegilor, prietenilor, cunostintelor. Exista suspiciunea si tendinta de a distorsiona trairile, un grad de interpretativitate, prin care considera in mod eronat actiunile neutre drept acte ostile.
Se manifesta prin combativitate si tenacitate in sustinerea drepturilor personale, care nu sunt adecvate situatiei prezente. In privinta relatiilor familiale exista o suspiciune recurenta privind fidelitatea partenerului chiar si atunci cand nu exista motive care sa sustina aceasta impresie. Privitor la propria persoana are o tendinta de stima excesiva fata de sine si de calitatile pe care le are. Peste tot in jur explica prin "conspiratii" lipsite de substanta evenimentele cu legatura la propria persoana.
Alte trasaturi asociate: dificultati in relationare, slaba toleranta la frustrare, tendinta de autonomie, incapacitate de cooperare. Din aceaste cauze sunt persoane solitare care rar se inconjoara de prieteni, sau isi intemeiaza cu dificultate o familie; sunt acceptati doar de familia de provenienta. Prevalenta este mai inalta la barbati.
Tulburarea de personalitate schizoida
Se caracterizeaza prin raceala emotionala cu detasare sau afect tocit. Persoanele cu acest tip de tulberare de personalitate au putine activitati care le produc placere, ei fiind adeptii unor activitati solitare. Au o capacitate scazuta de a exprima caldura sau sentimente tandre; din aceasta cauza nu cauta sa stabileasca relatii apropiate cu persoane straine; au putini prieteni. Sunt indiferenti fata de lauda sau critica adresate de ceilalti. Exista un interes scazut fata de stabilirea relatiilor sexuale cu un partener si implicit fata de intemeierea unei familii, iar in cazul intemeierii ei implicarea afectiva este minima. Au preocupari excesive pentru introspectie si reverie, nu pun mare pret pe respectarea normelor sociale, pot fi coniderati de anturaj sau familie ca fiind niste persoane mai ciudate.
Este mai frecvent intalnita la barbati.
Tulburarea de personalitate disociala (antisociala)
Trasatura esentiala a acestui tip de tulburare de personalitate este diferenta dintre comportamentul individului si normele sociale si morale. Apare in copilarie sau adolescenta cand tabloul cuprinde urmatoarele aspecte: copiii sunt mincinosi, fug de acasa, fura, initiaza batai, la scoala nu pot fi atenti si nu respecta disciplina scolara, chiulesc. Ei perturba orele, sunt obraznici cu profesorii, initiaza farse de prost gust atat profesorilor cat si colegilor. Gasesc o placere deosebita in a chinui animalele, asociaza la varste mici fumatul, consumul de alcool dar si consumul de droguri (in acceptia clasica). Odata cu inaintarea in varsta persoanele cu acest tip de tulburare de personalitate sunt in conflict permanent cu societatea prin violarea legilor, au manifestari clastice (spartul obiectelor, geamurilor, trantitul usilor) sau agresive, in special heteroagresive. Pot lovi pe oricine la contrarieri minime. O alta trasatura este incorectitudinea: mintitul repetat si manipularea celor din jur pentru profitul personal. Vin in contradictie cu legea si din aceasta cauza sunt adesea persoanele care populeaza penitenciarele. Au incapacitatea de a invata din experientele negative; din aceasta cauza pot repeta experientele negative si deveni recidivisti. Sunt incapabili de a mentine un comportament stabil scolar, profesional, familial. Pentru ei importanta este placerea personala (placerea de a consuma alcool, absentarea de la serviciu, scoala) si nu se gandesc la consecintele profesionale sau familiale. Desi pot intemeia cu usurinta o familie o mentin cu mare greutate, nu sunt interesati de responsabilitatile care le revin.
Asociaza frecvent consumul de alcool sau droguri.
Tulburarea de personalitate disocial pare a fi asociata cu mediul urban si nivelul economic precar. Este mai frecvent intalnita la barbati: raportul este de 3/1 fata de femei.
Aproximativ 70-75% din persoanele intalnite in penitenciare au tulburare de personalitate disociala.
Tulburarea de personalitate emotional-instabila
Adest tip de tulburare de personalitate se caracterizeaza prin manifestari impulsive, nondeliberative, fara a lua in considerare consecintele. Exista doua forme in cadrul acestei tulburari: tipul impulsiv si tipul borderline.
Tipul impulsiv
Aceasta tulburare de personalitate se caracterizeaza prin instabilitate emotionala, acte coleroase, violente, manifestari clastice, "explozii comportamentale". Au tendinta de minimalizare a consecintelor negative ale actelor impulsive cu regrete si scuze retrospective. Mentin cu greu o activitate ce nu are o recompensa imediata. Dispozitia este disforica si capricioasa (Lidia Nica Udangiu, R Mihailescu).
Prevalenta mai mare este intalnita in tarile occidentale fata de cele orientale, in sud decat in nord, la popoarele latine decat cele slave. Evolutia este relativ continua. Se poate asocia consumul de substante.
Tipul borderline
Tulburarea de personalitate de tip borderline are urmatoarele caracteristici in care sunt incluse instabilitatea emotionala asociata cu imaginea de sine, preferintele (chiar si cele sexuale) neclare sau tulburate. Relatiile interpersonale sunt rapid schimbatoare, iar reactiile impulsiv-agresive la incitatii minime, asociate cu sentimentul de vid interior. Comportamentul este imprevizibil, iar acreditarea afectiva este exclusiva (univoc pozitiva sau negativa). Fac eforturi excesive pentru a preveni un eventual abandon din partea partenerului. De mentionat posibilitatea comiterii de tentative de suicid sau acte de autovatamare.
Prevalenta este de 2-3% din populatia generala.
Tulburarea de personalitate histrionica
De-a lungul timpului acest tip de tulburare a purtat denumirea de isterica. S-a renuntat la el datorita conotatiei peiorative a acestui termen. Apare in copilarie sau adolescenta cu emotii intens traite si nevoia imperioasa de a fi in centrul atentiei, auto-dramatizare, expresie teatrala: vorbesc tare si mult, continutul discursului este lipsit de substanta, au labilitate dipozitionala, sugestibilitate, impresionabilitate crescuta. Sunt usor de influentat de catre alte persoane. Au un comportament seducator si provocator, se folosesc de aspectul fizic pentru acest lucru, imbracamintea ete intens studiata pentru a atrage atentia, pentru a fi in centrul grupului. Orice incitare sau refuz sunt considerate drame, iar reactia persoanei este diproportionata. Fac tentative de suicid demonstrative, care apar dupa certuri, discutii, contrarieri iar beneficiul este o tinta obligatorie.
Tulburarea de personalitate anancasta
Tulburarea de personalitate anancasta se caracterizeaza prin sentimente de indoiala si prudenta excesiva cu inalta valorizare a regulilor, regulamentelor, ordinelor. Sunt performeri ai detaliilor, inclinati spre perfectionism extrem, militanti ai lucrului "bine facut" (au rabdarea de a despica firul in patru). Acesti indivizi sunt voluntari ai muncii si devotamentului, dau dovada de constiinciozitate, scrupulozitate, inflexibilitate; merg pana acolo incat elimina placerea sau relatiile interpersonale, sunt niste persoane rigide. Au intoleranta fata de compromis, coruptie; sunt adepti ai standardelor inalte, autoimpuse. Manifesta exigenta fata de ceilalti; exista tendinta de a le impune propriile standarde care ii fac greu de suportat pentru anturaj. Se tem de schimbare, de locuri de munca noi, de colegi sau cunostinte recente iar din aceasta cauza au relatii interpersonale reduse.
Tulburarea de personalitate evitanta (anxioasa)
Elementul esential in tulburarea de personalitate evitanta sunt sentimentele de teama, de tensiune si ingrijorare cu neincredere in fortele proprii. Apare convingerea ca sunt inferiori din punct de vedere social, evita activitatile ce implica relatii interpersonale. Au sentimentul de inferioritate indiferent de rezultatele obtinute si au o preocupare deosebita privind criticile sau rejectia sociala. Comportamentul este de autodevalorizare, prefera activitati solitare tocmai pentru a preveni eventualele respingeri. Nu doresc sa se asocieze cu persoane decat daca sunt apreciati si nu isi exprima parerile in public pentru a nu deranja. Isi impun restrictii in stilul de viata din cauza nevoii de a avea securitate fizica.
Ezita in momentul in care trebuie sa-si asume responsabilitati, refuza orice activitate noua care ii poate pune in dificultate, intra in panica in orice context ce da sentimentul insecuritatii, care aduce orice element de noutate.
Tulburarea de personalitate dependenta
Acest tip de tulburare de personalitate se caracterizeaza prin dorinta si autorizarea altora de a lua decizii importante pentru viata sa. Pacientul este de acord sa subordoneze interesele personale fata de nevoile celor de care este dependent. Are o stima de sine redusa, isi subestimeaza proriile calitati. Orice actiune intreprinsa are nevoie de aprobare si suport. Nu doreste ss formuleze nicio dorinta personala sau o cerere neimportanta. Are nevoie de atasament, motiv pentru care se simte prost dispus cand este singur de teama ca nu isi poate purta singur de grija. Are o teama continua de a nu fi abandonat de persoana cu care se afla in relatii apropiate. Isi limiteaza relatiile sociale la cei de care este dependent. Are capacitate limitata de a lua decizii in viata daca nu primeste asigurari repetate din partea celorlalti; acorda altora girul propriilor responsabilitati.
Evolutia este continua.
Exista adesea situatii cand la un pacient intalnim mai multe trasaturi fara a fi specifice pentru o anumita tulburare de personalitate, cu un set specific de simptome. In aceasta situatie se pune problema tulburarilor mixte de personalitate.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3358
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved