Merton, Robert King ₀₀₆₁[AFS]

(cap. III din Social Theory and Social Structure

Analiza functionala ca metoda de interpretare sociologica este - considera Merton -, cea mai fecunda desi cea mai putin codificata.

Ca orice schema de interpretare, AFS se bazeaza pe corelatia intre teorie, metoda si fapte, dintre toate trei metoda cea mai "slaba". Problema Æ acordarea teoriei cu faptele prin mijlocirea metodei

^{V O C A B U L A R U L AF}

Concepte esentiale pt. AFS

un singur cuvant pt concepte diferite / mai multe cuvinte pt. tradeucrea aceluias concept

_{U n s i n g u r c u v a n t, m a i m u l t e c o n c e p t e}

5 semnificatii ale cuvantului functi(un)e

(1) semnificatia din limbajul curent semnalata prin referire la mass media Æ functiile sociale ale lui X - aceasta acceptie a termenului este complet straina AFS

2) functie sinonim pt. profesie

asa cum foloseste bunaoara Weber in Economie si societateÊ

Modalitatea de specializare, de specificare si de combinare a functiilor unui individ, in masura in care ea constituie pt. el o sursa de venit si de profit.

Cu aceasta acceptie in economie se vorbeste despre analiza functionala a unui grup atunci cand este analizata repartitia profesiunilor in grupul respectiv.

3) Ca un caz particular al lui (2), folosindu-se in limbajul comun si in stiinta politica.

Cuvantul functie desemneaza adesea activitatile proprii beneficiarului unui statut social determinat si in particular titularului unei sarcini ad-tive sau al unei situatii politice. Aceasta este si originea vocabulei functionar.

Acopera partial sensul mai larg atribuit in sociologie si etnologie - dar este mai bine de renuntat caci deturneaza atentia de la faptul ca functiunile presupun, pt. o societate determinata, nu numai sarcini definite ci de asemenea o gama extinsa de activitati standardizate, de procese sociale, de modele [patterns] culturale si de sisteme de credinte.

4) Sensul matematic este cel mai precis Æ o vraiabila studiata in relatie cu una sau mai multe alte variabile in functie de care ea poate fi exprimata sau de care depinde propria sa valoare. Luata in sens general dar si mai putin precis, aaceasta conceptie se exprima in sintagme precum interdependenta functionala sau relatii functionale folosite adesea si de sociologi. Ex. indicii de natalitate sunt functie de situatia economica presupune acceptia in sens matematic.

Se regaseste astfel metafora organismului (societatea ca organism) folosita initial de Spencer dar si de Comte, iar apoi de Durkheim, de unde si notiunile: morfologie sociala, structura si functii, mediu social, si chiar fiziologie sociala.

Bronislaw Malinowski si Alferd R Radcliffe-Brown

A In continuarea lui Durkheim afirma ca functi(une)a unui proces fiziologic recurent este o relatie intre acesta si nevoile organismului (adica conditiile necesare existentei). In domeniul social unde indivizii, unitatile esentiale, sunt legati prin retele de relatii integrate intr-un tot, functi(une)a oricarei activitati recurente, ca de exemplu pedepsirea unei crime sau o ceremonie funerara, este rolul sau in viata sociala si contributia sa la sustinerea si la continuitatea structurilor (On the Concept of Function in Social Science, in Structure and Function in Primitive Society,1952)

Pt. Malinowski esentialul in analiza functionala consta in studiul rolului pe care elementele culturale si sociale il joaca in societate Si Malinowski precizeaza ca aceasta orientare teoretica tinde sa explice faptele ethnologice la toate nivelurile dezvoltarii lor prin functi(une)a lor, prin rolul pe care ele il joaca in intregul sistem cultural, prin modul in care ele sunt legate unele de altele in acest sistem

Definitia lui Clyde Kluckhohn Æ unde detaliu determinat al unei culturi este "functional" in masura in care el defineste un mod de adaptare din punct de vedere al societatii si de ajustare din punct de vedere al individului.

_{U N S I N G U R C O N C E P T , M A I M U L T E C U V I N T E}

Sinonime pt functie Æ uzaj, utilitate, desen, motiv, intentie, scop, consecinte

Din analiza terminologiilor concurenteÊ

3 P O S T U L A T E A L E F U N C T I O N A L I S M U L U I

^{[ UNITATE UNIVERSALITATE NECESITATE ]}

postulatul unitatii functionale a societatii sustine ca toate elementele culturale si activitatile sociale standardizate sunt functionale pt. sistemul social sau cultural considerat in integritatea-i.

Asa cum rezulta din definitia lui Radcliff-Brown Ê

Functia unei uzante sociale particulare este contributia pe care o aduce vietii sociale considerata ca ansamblul functionarii sistemului social. Aceasta definitie presupune ca un sistem social (ansamblul structural al societatii cu uzantele sale care sunt manifestari ale acestei structuri si o garantie a continuitatii sale) are o anumita unitate, pe care putem s-o numim unitate functionala si s-o definim ca o stare de coeziune sau de cooperare armonioasa intre toate elementele sistemului social, ceea ce indeparteaza conflictele persistente, imposibil de reglat.

Apoi, Malinowski, desi pare sa conteste valoarea empirica a postulatului atunci cand remarca la scoala sociologica exagerarea solidaritatii sociale a omului primitiv neglijand individul, reia ipoteza unitatii functionale si adaugandu-i inca ipoteza functionalitatii individuale - cu referire la credinta in supranatural la primitivi.

Critica postulatului unitatii functionale la Merton Æ Daca orice societate trebuie sa aiba un anumit grad de integrare, nu toate societatile sunt, insa, la fel de integrate. Chiar la nivel biologic exista organisme ale caror componente pot actiona contradictoriu. Daca aceasta este adevarat pentru un organism unic, a fortiori este cazul, pare-se, pentru sistemele sociale complexe astfel incat se constata ca ipoteza unitatii functionale a societatilor umane este contrazisa constant de fapte. Uzante si sentimente sociale pot fi functionale pt. anumit grupuri si sa nu fie pt. altele in aceeasi societate() Postulatul unitatii functionale nu este doar contrazis de fapte, el are si o valoare euristica destul de slaba deoarece deturneaza atentia analistului de la consecintele disparate pe care le poate avea un element cultural sau social dat (uzanta, credinta, comportament, pattern, institutie) pt. grupuri sociale diverse sau pentru membrii aceluias grup..

Analiza functionala a religiei ofera un bun exemplu pt. combaterea postulatului unitatii functionale caci daca in cazul societatilor primitive (care nu cunosc scrisu si de care se ocupa etnologii) religia are un rol integrator asigurand unitatea functionala, in societatile moderne/contemporane postulatul nu mai corespunde realitatii.

Rezulta din discutia valorii empirice si euristice a postulatuluiÊ

2] postulatul functionalismului universal sustine ca toate elementele sociale sau culturale standardizate au functii pozitive - asa ca in citatul de mai josÊ

Malinowski: Analiza functionala a culturii pleaca de la principiul ca in toate tipurile de civilizatii, fiecare cutuma, fiecare obiect material, fiecare idee si fiecare credinta indeplineste o functie vitala oarecare.[sb. autor] (Citatul este preluat de Merton din Anthropology, in Encyclopædia Britannica, First Suplementary Volume)

Crtitica lui Merton Æ Acest functionalism universal poate fi, ori poate sa nu fie un postulat euristic; aceasta ramane de vazut. Dar trebuie sa te astepti de asemenea la faptul ca el deturneaza atentia de la o serie de consecinte non-functionale, teoretic si practic importante, ale formelor culturale existente. Admitand, ca ipoteza provizorie, ca orice element al unei structuri sociale sau culturale poate avea functii, este insa riscanta afirmatia ca aceste elemente trebuie sa fie intotdeauna functionale.

Postulatul functionalismului universal este produsul controversei asupra subiectului supravietuirii/persistentei unei functii Ê

3] postulatul necesitatii

Malinowski: in toate tipurile de civilizatie, ficare cutuma, fiecare obiect material, fiecare idee, ficare credinta indeplineste o funtie vitala, are o sarcina de indeplinit, reprezinta o parte indispensabila a unei totalitati organice (Op.cit. - sb. R.K.M.)

Critica lui Merton Æ in primul rand, atrage atentia asupra ambiguitatii continuta in postulatul necesitatii, asa ca in formularea citata si in care nu este clar la ce anume se refera postularea caracterului idispensabil: la functie, sau la elementul (cutuma, obiect, idee credinta) care indeplineste functia, sau la amandoua.

Rezulta ca postulatul necesitatii in formularea care i-a fost data in general contine doua asertiuni asemanatoare dar distincteÊ

Primo Æ Se presupune ca anumite functii sunt necesare, in sensul ca suprimarea lor antreneaza sfarsitul societatii (al grupului, individului). Aceasta presupune stabilirea unui concept al coditiilor prealabile functionale sau al pre-conditiilor functionale necesare pentru o societate data.

Secundo Æ Se afirma ca anumite forme sociale sau culturale sunt necesare pt. indeplinirea fiecareia din aceste functii. Aceasta presupune notiunea de structura specializata si unica, de neinlocuit, generate fiind astfel dificultati teoretice de toate felurile.

Or, din abordarea empirica rezulta o alta teorema majora a analizei functionale

De undeÊ

In locul formelor culturale indispensabile (institutii, practici, standardizate, sisteme de credinte etc.), Merton propune concepteleÊ

echivalenti functionali sau substituti functionali

Aceste concepte sunt incompatibile cu un sistem teoretic bazat pe postulatul necesitatii, asa ca intr-o alta formularea a lui Malinowski referitoare la magie: Astfel magia indeplineste o functie indispensabila in cultura. Ea satisface o nevoie precisa care nu poate fi indeplinita de nici un alt factor al civilizatiei primitive. (Op.cit. sb.RKM)

Dublul concept al functiei indispensabila si al schemei de neinlocuit credinta-actiune se afla in relatie de excludere cu conceptul de echivalenti functionali, concept care a fost adoptat de toate disciplinele care folosesc cadrul teoretic de analiza functionala.

^{L O G I C A O P E R A T O R I E}

Predominanta punctului de vedere functional

Toate stiintele omului, fie ca sunt biologia si fiziologia, psihologia, economia si dreptul, sau etnologia si sociologia atribuie functionalismului drept rol esential acela de a-si baza interpretarea faptelor pe studiul consecintelor lor asupra structurilor mai largi in care sunt implicate. Desigur, folosirea de altfel frecventa a analizei functionale nu este o garantie stiintifica. Pe de alta parte, insa, este cert ca, acumulandu-se experienta, analiza functionala s-a impus ansamblului observatorilor omului fie ca organism biologic, agent psihologic sau membru al unei societati si mostenitor al unei culturi determinate.

Experienta dobandita are o utilitate cu atat mai imediata cu cat ea poate furniza modele metodologice in sociologie. Inspirandu-se din procedeele de analiza ale acestor discipline adesea mai exigente, sociologia nu presupune totusi adoptarea in bloc a conceptiilor lor si a tehnicilor lor. A trage profit din procedeele folosite cu succes in stiintele biologice de exemplu, nu inseamna a recadea in analogiile si omologiile inselatoare care au fascinat atata vreme adeptii sociologiei organiciste. Examinarea cadrului metodologic al cercetarilor biologice nu presupune acceptarea conceptelor lor imanente.

De exemplu, structura logica a experientei, este aceeasi in fizica, chimie si psihologie, chiar daca ipotezele fundamentale, instrumentele tehnice, conceptele de baza si diferitele practici pot prezenta diferente foarte mari.

Algoritmul/logica analizei functionale in biologieÊ

1] Se determina anumite exigente functionale ale organismelor, exigente necesare supravietuirii organismului sau functionarii sale cu un anumit grad de eficacitate.

2] Se descriu detaliat si concret mijloacele (structuri si procese) care permit (prin care se asigura) satisfacerea acestor exigente in cadre "normale".

3] Daca anumite mecanisme tipice pt. satisfacerea acestor exigente sunt blocate sau nu functioneaza in maniera adecvata, observatorul incearca nevoia de a descoperi mecansime compensatorii (daca ele exista) capabile sa indeplineasca functia necesara.

4] Subintelegandu-se in cele precedente, se impune o descriere detaliata a structurii pentru care exigentele functionale persista, si de asemenea a mijloacelor prin care functia este indeplinita

Contrar stiintelor biologice, in sociologie ne gasim in fata unei extraordinare varietati de conceptii a studiilor valabile pt. analiza functionala. Pentru unii, este esentiala (daca nu chiar exclusiva) stabilirea relatiilor empirice intre "partile" unui sistem social; altii urmaresc sa arate "valoarea pt. societate" a unei practici sociale standardizate sau a unei organizari sociale; in fine, altii se preocupa de studiul minutios al scopurilor grupurilor organizate.

Drept care se vadeste necesitatea une codificari a analizei functionale in sociologie astfel incat sa fie construita o paradigma a conceptelor si problemelor. Dar, precizeaza Merton, paradigma analizei functionale nu reprezinta un ansamblu de categorii noi, ci mai curand o codificare a conceptelor si problemelor care s-au impus atentiei in cursul unui studiu critic al cercetarilor si teoriilor actuale asupra analizei functionale.

^{P A R A D I G M A A N A L I Z E I F U N C T I O N A L E [af ]}

1. - Elementul sau elementele carora li se atribuie functii.

Toate faptele sociologice fara exceptie pot fi supuse analizei functionale si, majoritatea, au fost supuse deja. Conditia esentiala aici este ca analiza sa vizeze un element standardizat (adica modelat intr-un tip si pasibil de a se repeta), asa precum rolurile sociale, modelele institutionale, procesele sociale, modelele [patterns] culturale, reprezentarile si emotiile colective, normele sociale, organizarea grupurilor, structura sociala, mijloacele de control social etc.

Intrebarea/problema cheie: Ce trebuie inclus in ghidul de ancheta, daca elementul dat este susceptibil de o analiza functionala sistematica?

2. - Motivatia individuala (motive scopuri).

La un anumit nivel, analiza functionala presupune invariabil sau utilizeaza in mod explicit o conceptie a motivatiilor individuale referitoare la (interesand) un sistem social. Cum a aratat-o discutia precedenta, aceste concepte ale dispozitiei subiective sunt adesea amestecate impropriu cu conceptele apropiate, dar diferite: consecintele obiective ale unei atitudini, ale unei credinte sau ale unui comportament.

Intrebarea/problema cheie: In care anume tipuri ale analizei pot fi considerate motivatiile observate ca fiind date, si in care alte tipuri trebuie sa fie considerate ca probleme provenite din alte date?

3. - Consecinte obiective (functie, disfunctie).

Printre diversele conceptii ale/asupra functiei se intalnesc doua confuzii principale:

a) Tendinta de a limita observatiile sociologice la contributiile pozitive ale unui element la sistemul social sau cultural in care le se gaseste.

b) Tendointa de a confunda categoria subiectiva a motivului cu categoria obiectiva a functiei.

Asadar sunt necesare distinctii conceptuale pt. eliminarea acestor confuzii.

Prima problema este legata de conceptul de consecinte multiple si de sold net al unui fascicol de consecinte.

Functiile sunt, printre consecintele observate, cele care contribuie la adaptarea sau la ajustarea unui sistem dat, iar disfunctiile sunt cele care deranjeaza adaptarea sau ajustarea sistemului. Experienta poate de asemenea sa deceleze existenta consecintelor non-functionale dar acestea n-au nimic de-a face cu sistemul studiat.

Intr-un sistem oarecare, un element poate avea totdeodata consecinte functionale si disfunctionale, ceea ce da nastere problemei cruciale si dificile de stabilire a soldului net al fascicolului de consecinte. (Aceasta este incontestabil deosebit de important atunci cand se utilizeaza analiza functionala in vederea elaborarii si formularii unei politici.)

A doua problema (confuzia intre motive si functii) obliga la folosirea unor concepte diferite, corespunzator faptului daca intentia subiectiva coincide sau nu cu consecinta obiectiva.

Functiile manifeste sunt consecintele obiective care, contribuind la ajustarea sau la adaptarea sistemului, sunt intelese si voite de catre participantii sistemului.

Corelativ, functiile latente sunt cele care nu sunt nici intelese, nici voite ⁾.

Intrebarea/problema cheie: care sunt efectele unei incercari de transformare in functie manifesta a unei functii precedente latente (tinand cont de rolul constientizarii [luarii la cunostinta] in comportamentul uman si de problemele manipularii conduitelor umane)?

4. - Unitatea servita de functie.

Trebuiesc studiate dificultatile pe care le comporta limitarea analizei la functiile indeplinite pt. [intreaga] societate, caci anumite elemente pot fi functionale pt. anumiti indivizi sau anumite grupuri si disfunctionale pt. altii/altele. Este deci necesara examinarea unei game de unitati afectate de un element dat: indivizi ocupand diferite statusuri, grupuri, societati globale, sisteme culturale.

5. - Exigenta functionala (nevoi, conditii prealabile).

Orice analiza functionala antreneaza o anumita conceptie, tacita sau exprimata, referitoare la exigentele functionale ale sistemului observat. Conceptul in cauza: exigenta functionala este unul dintre cele mai nebuloase concepte si, de asemenea, discutabil din punct de vedere empiric. In sensul in care este folosit in sociologie, acest concept tinde sa fie tautologic sau ex post facto; tinde sa fie limitat la conditiile de supravietuire ale unui sistem dat; la Malinowski, de exemplu, tinde sa includa nevoile biologice si de asemenea pe cele sociale.

Problema dificila care se pune atunci este aceea de a stabili tipurile universale (si nu doar cele exclusiv specifice) ale exigentelor functionale precum si procedeele de verificare a ipotezei acestor exigente etc.

Intrebarea/problema cheie: Cum se poate verifica validitatea unei variabile astfel precum exigenta functionala atunci cand experimentarea riguroasa este imposibila?

6. - Mecanismele prin care sunt indeplinite functiile.

In sociologie (ca de altfel si in fiziologie sau in psihologie), analiza functionala reclama evidentierea detaliata si concreta a mecanismelor permitand realizarea unei functii date. Este vorba de mecanisme sociale iar nu psihologice (de exemplu: clivajul rolurilor, izolarea exigentelor institutionale, ierarhizarea valorilor, diviziunea muncii, prescriptii rituale si ceremoniale etc.).

Intrebarea/problema cheie: In prezent este disponibil un inventar al mecansimelor sociale comparabil cu inventarul bogat al mecansimelor psihologice? Care sunt problemele metodologice puse de studiul functionarii acestor mecanisme sociale?

7. - Echivalenti functionali (sau substituti functionali).

Din momentul in care este abandonata ipoteza gratuita a necesitatii functionale a unei structuri sociale oarecare, se dovedeste necesar conceptul de inlocuitori, de echivalenti sau de substituti functionali. Datorita acestui fapt atentia este atrasa catre o gama de elemente capabile, intr-o situatie data, sa satisfaca o exigenta functionala. Se evita astfel identificarea existentului cu inevitabilul.

Intrebarea/problema cheie: Dat fiind ca probarea stiintifica a echivalentei unui presupus substitut functional reclama in principiu o experimentare riguroasa, rareori posibila pt. situatii sociologice la scara mare, atunci ce procedee de ancheta sunt acelea care se conforma cel mai bine logicii experimentale pot fi utilizate?

8. - Contextul structural (sau servitudinea structurala).

Cum s-a putut constata recurent, exista limite ale gamei elementelor capabile sa indeplineasca functiile date int-o situatie determinata. Interdependenta elementelor unei structuri sociale limiteaza posibilitatile reale de schimbare sau de inlocuire functionala. Conceptul de servitudine structurala corespunde in domeniul social principiului limitarii posibilitatilor valabil intr-un domeniu mai larg. Negarea interdependentei si a corolarului sau, restrictiile structurale, conduce la utopia admiterii tacite a posibilitatii ca anumite elemente ale sistemului social pot fi eliminate fara a afecta restul sistemului.

Intrebarea/problema cheie: In ce masura un cadru structural dat limiteaza numarul elementelor capabile sa satisfaca realmente exigentele functionale? Exista, in anumite conditii determinate, o zona de indiferenta in care functia poate fi indeplinita de orice echivalent ales dintr-o gama larga?

9. - Dinamica sociala.

Functionalistii tind sa focalizeze intreaga atentie asupra staticii structurii sociale, neglijand studiul schimbarilor structurale. Conceptul de disfunctii, concept care este legat de conceptul de tensiune, de efort si de constrangere la nivel structural, furnizeaza un punct de vedere analitic in studiul dinamicii sociale. Dar, cum se explica faptul ca aceste disfunctii, observate intr-o structura data, totusi nu sunt generatoare de instabilitate? Acumularea de eforturi si de constrangeri impinge ea la o schimbare susceptibila de a le neutraliza (disfunctiile)?

Intrebarea/problema cheie: Functionalistii imbibati de conceptul de echilibru social, nu neglijeaza ei studiul dezechilibrului social? Care sunt procedeele de care dispune sociologul pentru a judeca exact suma eforturilor si constrangerilor intr-un sistem social dat? In ce masura cadrul structural permite sociologului de a prevedea directiile cele mai probabile ale schimbarii sociale?

10. - Problema validarii analizei functionale.

Studiind paradigma analizei functionale, noi am atras atentia asupra cazurilor in care ipotezele, imputatiile si observatiile trebuiesc verificate. In primul rand trebuiesc formulate riguros procedeele de analiza cele mai apropiate de logica si, de asemenea, trebuiesc metodic trecute in revista posibilitatile si limitele analizei comparative (intre culturi si intre grupuri).

Intrebarea/problema cheie: In ce masura analiza functionala este limitata de dificultatea determinarii unor esantioane adecvate ale sistemelor sociale care pot fi supuse unui studiu comparativ (cvasi-experimental)?

11. - Problema implicatiilor ideologice ale analizei functionale.

Analiza functionala nu presupune adoptarea unei anumite ideologii. In acelasi timp, insa, analizele sau ipotezele particulare avansate de functionalisti pot avea un rol ideologic. Se pune atunci o problema specifica sociologiei cunoasterii: in ce masura pozitia sociala a sociologului functionalist (bunaoara vizavi de un client care a comandat o anumita cercetare) determina/conduce la determinarea unei probleme mai curand decat a alteia, in ce masura afecteaza ipotezele sale si limiteaza gama si amploarea deductiilor obtinute din datele empirice?

Intrebarea/problema cheie: Cum se poate recunoaste tendinta ideologica a unei analize functionale date si in ce masura o anumita ideologie se grefeaza pe ipotezele de baza adoptate de sociolog? Consecinta acestor ipoteze este legata de statutul si de rolul cercetarii?

_{S C O P U R I L E P A R A D I G M E I [AF]}

1 Æ stabilirea unui cod provizoriu al analizelor functionale valabile si fecunde. Pt aceasta trebuie ca paradigma sa puna la dispozitia sociologului setul de concepte care permit realizarea unei analize functionale si critica analizelor existente. Paradigma trebuie deci sa fie un ghid schematic pt. cercetarile functionale si un ajutor pt determianrea castigurilor si a lacunelor cercetarilor anterioare.

2 Æ revelarea postulatelor si ipotezelor (adesea tacite) servind ca baza a analizei functionale; daca anumite ipoteze au o importanta capitala, altele nu sunt nici interesante nici utile, iar altele sunt hazardate si generatoare de erori.

3 Æparadigma tinde sa faca sociologul sensibil nu doar la implicatiile strict stiintifice ale diverselor feluri de analiza functionala, ci de asemenea la implicatiile lor politice si ideologice. Punctele care presupun o orientare politica la fel ca si cele valabile pentru manipularea oamenilor (social engineering) isi au locul lor in paradigma.

^{e x e m p l i f i c a r e a f o l o s i r i i p a r a d i g m e i [AF]}

Problema descrierii prealabile a elementului supus [AF]

Punand urmatoarea intrebare: ce gen de date au fost constant retinute, oricare ar fi elementul supus analizei, si de ce au fost retinute datele respective excluzandu-se altele?, descrierea trebuie sa aiba in vedere urmatoarele exigente:

A [1] Luand ca exemplu analiza unei actiuni magice sau a unui ceremonial, Æ descrierea participantilor trebuie facuta in termeni de structura, adica situand indivizii in statusurile (statutele) lor sociale reciproce. Printr-o asemenea abordare, insasi descrierea situatiei sociale a participantilor (in termeni de rol, status, afiliatie si inter-relatie) furnizeaza un indice major asupra functiilor indeplinite, ale unui ceremonial bunaoara, evidentiindu-se astfel ipoteze pentru interpretarile functionale ulterioare.

A [2] Alt gen de date descriptive necesare ale elementului supus analizei functionale Æ Odata focalizata atentia asupra unei conduite standardizate asa precum casatoria bazata pe iubire romantica in societatea americana, observatorul trebuie sa indice si echivalentii exclusi prin adoptarea respectivei conduite care sunt exclusi de catre conduita observata. Astfel, intrucat este furnizat un indice direct asupra cadrului structural al conduitei si, fiind sugerate cadre comparative, se contribuie la validarea analizei functionale.

A [3] Un alt aspect care face parte din descrierea prealabila necesara [AF] il constituie semnificatiile (cognitive sau afective) ale activitatii sau ale conduitei pentru membrii gupului.

Exemplul folosit de Merton este tipul de conduita numit consum ostentativ studiat de Thorstein Veblen (The Theory of The Leisure Class.)_Ê

Tipul de conduita numit consum ostentativ. - Consumul ostentativ al articolelor relativ dispensabile semnifica (simbolizeaza) o bogatie suficienta pentru puterea de a-ti putea permite asemenea cheltuieli, cand bogatia este la randu-i onorifica. Persoanele care se livreaza consumului ostentativ obtin profit nu doar prin consumul insusi ci de asemenea din statutul mai elevat care le este conferit de/prin atitudinile si opiniile celor care ii observa. Acest tip de conduita se remarca mai ales la clasa () celor care se pot dispensa de o munca remunerata [in aceasta consta elementul de statut sau de rol in descriere]. Totusi caracteristica respectiva se extinde si la alte paturi sociale care incearca sa se alinieze intru satisfacerea orgoliului prin cheltuieli "inutile". Finalmente, consumul ostentativ tinde sa se suprapuna celorlalte criterii ale consumului (de ex. cheltuielile "productive") [Veblen, Op.cit.]

Cum se poate observa, dupa prezentarea conduitei consumului ostentativ, Veblen ii asociaza o serie de functii - ridicarea sau conservarea statusului social, buna reputatie, etalarea bogatiei - care functii contribuie la explicarea continuitatii conduitei. Or, indicii functiilor imputate sunt furnizati aproape in intregime prin chiar descrierea conduitei continand referiri explicite:

a) la statusurile celor care participa la conduita in grade diverse;

b) la echivalentii cunoscuti ai tipului de conduita, transpusi/formulati in termeni de afisare/etalare si de inutilitate mai curand decat in termeni de bucurie intrinseca pe care o procura obiectul dat,

c) la diversele semnificatii culturale ale consumului ostentativ atribuite de catre cei care il practica sau de catre cei care il observa

A [4] Folosind exemplul interdictiei exogamiei, se evidentiaza un al IV-lea tip de date necesar a fi incluse in descrierea specimenului social sau cultural, premergator [AF].

Interdictia exogamiei. - Cu cat gradul de solidaritate este mai ridicat, cu atat sunt mai puternice sentimentele care se opun unei casatorii cu oameni din exteriorul grupului. Casatoria in exterior semnifica fie pierderea unui membru al grupului fie incorporarea in grup a unui strain incomplet integrat in valorile, sentimentele si practicile grupului. [Citatul extras din Romanzo Adams, Interracial Marriage in Hawaii]

In mod inevitabil cei care participa la practica studiata asculta de anumite motive al conformismului sau ale independentei. Descrierea trebuie sa includa pe cat posibil aceste motive dar fara a le confunda cu i) conduita obiectiva, sau cu ii) functiile

sociale. Includerea motivelor in descriere faciliteaza explicatia functiilor psihologice indeplinite de conduita respectiva, dovedindu-se insa adesea utile in doemniul functiilor sociale.

In cele 4 cazuri s-a facut referire la elementele, credintele sau practicile standard recunoscute ca atare de catre membrii societatii fie ca este vorba de exemplu ceremoniilor magice, al alegerii partenerului pe baza atasamentului sentimental, al grijii pentru consum ostentativ sau al tabuurilor asupra exogamiei.

Toate exemplele se refereau la elemente manifeste ale culturii, considerate ca atare, mai mult sau mai putin recunsocute de catre cei care fac parte din cultura respectiva. Sociologul nu se limiteaza insa doar la aceste elemente manifeste. Din timp in timp el descopera un tip cultural ascuns, un grup de practici sau de credinte la fel de coerente si standardizate ca si tipurile manifeste, dar pe care participantii nu le considera ca un element normal, exemplele fiind numeroase in acest sens

Ex. I Æ hipogamia de casta in USA tipul de de mariaj inter-rasial (barbatul negru cu femeia alba, mult mai des decat invers) nu este institutionalizat dar este remarcabil de stabil si persistent.

Ex. II Æexemplul lui Malinowski despre trobriandezii care coopereaza la construirea unei canoe, dar astfel nu participa doar la o sarcina tehnica, ci de asemenea stabilind sau intarind relatii interpresonale. Similarea sunt rezultatele observatiilor asupra grupurilor elementare numite grupuri neorganizate, studiate de sociologi, dar fara ca participantii sa le cunoasca anumite consecinte.

Cazul general Æ tipuri de relatii recurente observate de sociologi dar ne(re)cunoscute, sau nu pe de-a-ntregul, in ceea ce priveste consecintele lor de catre particianti.

A[5] Rezulta necesitatea includerii in ghidul de ancheta a regularitatilor comportamentale asociate activitatii principale chiar daca nu fac parte dintr-un tip cultural explicit. Aceste regularitati inconstiente furnizeaza adesea indicii importante asupra functiilor caracteristice ale ansamblului conduitei conducand la evidentierea functiilor latente.

^{F U N C T I I M A N I F E S T E (FM) S I F U N C T I I L A T E N T E (FL)}

Distinctia intre FM si FL se impune pt. evitarea confuziei intre motivatiile constiente ale unui comprtament social si consecintele sale obiective.

Corelativa acestei confuzii este confuzia posibila a motivelor cu functiile

Or, asa cum a fost constatat, motivul si functia variaza independent, fapt de care terminologia adoptata trebuie sa tina cont, tocmai pentru a nu favoriza producerea confuziei.

Exemplele pt. distinctia intre intentii si consecintele functionale ale actiunii a condus la distinctia intre

categoriile dispozitiilor subiective (nevoi, interese, scopuri)

si

categoriile consecintelor functionale adesea ignorate, dar obiective

efectul pacificator al comertului, instructiunile NKVD pt. tarile ocupate, manipularea in toate formele (politica "educativa") etc.

Virtutile euristice la distinctiei FM - FL

[1] Permite elucidarea practicilor care au (a)parut ca fiind irationale.

Practicile sociale care se perpetueaza chiar daca scopul lor manifest nu este in mod cert atins, observatia profana numindu-le superstitii, irationalitati sau inertia traditiei etc. In alti termeni, atunci cand comprtamentul colectiv nu isi atinge scopul (ceea ce se intampla adesea), se tinde la a atribui acestui fapt lipsa de intelgienta, ignoranta pura, supravietuirea sau ceea ce se numeste inertie. Ex. ceremoniilor Hopi. Odata admis conceptul de FL el sugereaza ca respectivul comportament poate sa indeplineasca functii pt. grup chiar daca ele sunt diferite de functiile explicit semnalate de comportament.

Conceptul de FL incita observatorul sa depaseasca chestiunea de a sti daca respectivul comportament isi atinge scopul semnalat. Astfel, ignorand temporar acest scop explicit, demersul sociologic isi indreapta atentia catre o alta serie de consecinte: de ex. cele privitoare la personalitatea Hopi-lor care participa la ceremonie si asupra persistentei si continuitatii grupului, astfel revelandu-se eventual functia latenta, in acest caz intarirea coeziunii grupului.

[2] Distinctia FM-FL orienteaza atentia catre domenii ale cercetarii fecunde pt teorie si imbogatest cunoasterea sociologica. Limitandu-se doar la FM, analiza sociologica nu face decat sa determine daca o practica instituita in vederea unui anumit scop il atinge sau nu, sociologul transformandu-se intr-un grefier() care inregistreaza tipurile de comportament instapanite

Or, inarmat cu conceptul de FL, sociologul extinde ancheta-i in directiile cele mai favorabile dezvoltarii teoretice a disciplinei. El examineaza o practica sociala existenta sau in gestatie pentru a decela FL in general putin cunoscute, dar fara a neglija astfel FM.

Aceeasi "lectie" o contine si indicatia formulata de Thomas si Znaniecki care au pus accentul pe acest fapt sociologic potrivit caruia, oricare ar fi scopul sau major, "o asociatie, ca grup concret de persoane umane, suscita suplimentar [celor pt. care s-a constituit grupul] si alte interese; contactele sociale intre membrii grupului nu sunt limitate la scopul sau major"

Un alt domeniu in care studiul FL reprezinta o contributie deosebita este cel al cazului cand FL sunt ignorate de toata lumea caci ele, indepartate de "simtul social comun", nu sunt nici voite, nici in general recunoscute cat priveste consecintele lor sociale sau psihologice.

In masura in care FL se departeaza de FM recunoscute ca atare, descoperirea lor conduce adesea la rezultate "paradoxale". Paradoxul aparent se naste din modificarea brutala a semnificatiei unui comportament revelat de FL sau de functia subsidiara si care vine in contradictie cu prejudecatile populare bazate pe numai pe FM ale unei practici sau ale unei credinte standardizate. Introducerea conceptului de FL in cercetarea sociologica impune concluzia ca "viata sociala nu este atat de simpla cum pare laprima vedere". Iar atata vreme cat oamenii se marginesc la consecintele sigure (adica manifeste), le este relativ usor sa formuleze judecati morale asupra practicii sau a credintei in chestiune, evaluarile morale, bazate in gl. pe consecinte manifeste tinzand sa fie transante. Or, constatarea consecintelor mai "adanci" (latente) complica adesea tabloul.

Exemplificare cu "paradoxul" revelat de Veblen Æ oamenii cumpara lucruri scumpe nu pt. ca ele sunt mai bune ci pt. ca sunt scumpe ("de firma")

[3] Distinctia FM-FL exclude inlocuirea analizei sociologice cu/prin judecati morale naive.

Dat fiind ca, intr-o societate, judecatile morale tind sa fie adecvate FM ale unei practici sau ale unui principiu, este de asteptat ca analiza FL sa vina uneori in contradictie cu evaluarile morale dominante. Caci nu este necesar ca FL sa actioneze in acelasi sens ca FM care, in gl. servesc drept baza a judecatilor. Astfel, in mari sectoare ale populatiei americane "masina politica" sau "racket-ul politic" sunt considerate fara echivoc ca fiind "rele" si "indezirabile". Patronajul politic violeaza principiul selectiei personalului care ar trebui sa se faca corespunzator calificativelor impersonale si nu dupa loialitatea fata de partid sau dupa contributia la trezoreria partidului; sistemul bosismului violeaza principiul cf. caruia voturile trebuie sa se bazeze pe aprecierea valorii candidatilor si a programului politic iar nu pe loialitatea necopnditionata, cvasifeudala, fata de sef; coruptia si "comisioanele" ofenseaza principiile proprietatii; "protectia" crimei violeaza clar legea si moravurile s.a.m.d.

Date fiind numeroasele aspecte ale masinii politice care, in grade diverse, sunt contrare uzantelor (morale) si uneori contrare legii, se cuvine cercetat cum se organizeaza ea pt. a dura (totusi).

Plecand de la punctul de vedere functional ca patterns-urile si structurile sociale durabile ar trebui in gl. sa indeplineasca functii pozitive in vreme ce actualmente aceste functii sunt rau indeplinite de catre patterns-urile si structurile existente, se naste ideea ca poate aceasta organizatie [asa-zisa masina politica], condamnata public, satisface totusi, in conditiile prezente, functiie latente esentiale.

Nota Æ Aceasta ipoteza [precizeaza Merton] nu este o pledoarie in favoarea. masinii politice. Chestiunea de a sti daca disfunctiile masinii politice sunt mai importante decat functiile, adica de a sti daca exista structuri de substitutive care ar putea indeplini functiile fara sa comporte necesarmente si disfunctiile ramane de lamurit. Ce trebuie doar remarcat in ipoteza mentionata este ca ea ilustreaza afirmatia cf. careia judecatile morale bazate in intregime pe functiile manifeste ale unei structuri sociale nu sunt "realiste" in sensul propriu: adica ele neglijeaza alte consecinte ale acestei structuri si care ar putea fi relevante pt. functionalitatea structurii respective. In aceasta ordine de idei, daca si atunci cand reformele sociale sau "ingineria sociala" nu iau in considerare si functiile latente se poate ajunge la deziluzii dure si la efecte de bumerang. Drept care, in incheierea capitolului dedicat analizei functionale este inclusa si o sectiune intitulataÊ

_{C A T E V A F U N C T I I A L E M A S I N I I P O L I T I C E}

Functia cheie a boss-ului consta in organizarea, centralizarea si mentinerea in conditii de mers a "parcelelor de putere diseminate" in prezen in toata organizatia politica. Cu aceasta centralizare a puterii politice boss-ul si aparatul sau pot satisface nevoile diverselor sub-gupuri ale comunitatii, nevoi care nu sunt bine satisfacute de structurile sociale conforme cu legea si cu morala. Situatie in care analiza functionala trebuie sa examineze doua tipuri de variabile sociologice pt. a revela rolul sistemului boss-ului si al masinii politiceÊ

(i) contextul structural care face dificila daca nu chiar imposibila indeplinirea functiilor soicale esentiale in interiorul structurilor aprobate moral favorizand astfel interventia politicului (sau a unor structuri echivalente);si

(ii) grupurile ale caror nevoi ar ramane nesatisfacute fara functiile latente pe care le indeplineste masina politica.

Contextul structural. - Cadrul constitutional al organizatiei politice americane exclude in mod formal posibilitatea legala a unei puteri inalt centralizate si, cum s-a zis, impiedica astfel dezvoltarea unei directionari responsabile si eficace. Cum a remarcat Woodrow Wilson, cei care au facut Constitutia, instaureaza un sistem de echilibru si contraponderi pentru a mentine guvernamantul intr-un soi de echilibru al mediei rivalitatilor amicale intre diferitele parti organice, data fiind mefienta fata de putere, considerata ca fiind periculoasa pentru libertate; in acelasi sens, puterea este fractionata si fiind ingradita posibilitatea concentrarii puterii. Aceasta dispersie a puterii exista nu numai la nivel national ci de asemenea la scara locala. In consecinta - remarca Sait[2] -, cand oamenii sau grupuri particulare reclama o actiune pozitiva, nimeni nu are autoritatea necesara pt. a reactiona. Masina [politica] furnizeaza [atunci] un antidot.

Asadar, dispersia constitutionala a puterii nu numai ca face dificila luarea deciziilor si intreprindeea actiunilor eficace, dar atunci cand actiunea se declanseaza, ea este limitata si circumscrisa de consideratii legale. In consecinta se dezvolta un sistem mult mai uman al guvernarii partizane al carei obiect principal devine rapid ocolirea legii. Ilegalitatea democratiei non oficiale este doar contraponderea legalismului democratiei oficiale. I s-a permis juristului sa subordoneze democratia legii - scrie acelasi Sait - era deci necesara chemarea boss-ului pentru eliberarea victimei, ceea ce le si face de bine de rau contra retributiei.

Oficial, puterea politica este dispersata in acest scop fiind inventate diferite sisteme binecunoscute. Nu numai traditionala separare a puterilor intre diferite ramuri ale guvernamantului, ci si intr-o anumita masura exercitiul fiecarei functii a fost limitat si insotit de rotatia (cadrelor!) astfel incat extensia puterii atribuita fiecarei functii a fost strict circumscrisa. Totusi, asa cum observa Sait in termeni riguros functionalisti [remarca Merton] lidership-ul este necesar; si deoarece el nu se dezvolta in mod normal in cadrul constitutional, boss-ul il furnizeaza [lidership-ul] din exterior sub o forma grosiera si iresponsabila.

Adica, formuleaza Merton in termeni mai generali Æ deficientele functionale ale structurii oficiale genereaza o structura substitutiva (neoficiala) pentru satisfacerea mai eficace a nevoilor existente. Oricare ar fi originile sale istorice specifice, masina politica persista ca aparat destinat sa satisfaca nevoile diverselor grupuri ale populatiei si care, fara ea, ar ramane nesatisfacute. Examinand unele din aceste sub-grupuri si nevoile lor caracteristice, descoperim imediat o intreaga gama de functii latente ale masinii politice.

Functiile masinii politice pt. diverse sub-grupuri.

[ex.1]Ægr. celor nevoiasiEste binecunoscut ca una dintre sursele puterii masinii politice o constituie radacinile care ajung in colectivitatea locala si in cartier acolo unde electorul are nevoi/probleme particulare specifice in functie de satisfacerea carora voteaza cumva. Problemele politice sunt abstracte si indepartate; problemele private sunt extrem de concrete si imediate. Masina [politica] functioneaza gratie nu unui apel generalizat la mari preocupari politice, ci datorita relatiilor diecte cvasifeudale intre reprezentantii locali ai masinii si electorii din cartier. Alegerile se castiga in sectia de vot. Masina isi sudeaza legaturile sale cu barbati si fmei prin reteaua complicata a relatiilor personale. Politica este transformata in legaturi personale. Agentul electoral trebuie sa fie prietenul care ofera ajutor in caz de nevoie.

A Intr-o societate esentialmente impersonala, masina, prin agentii sai locali, indeplineste functia sociala importanta a umanizarii si personalizarii tuturor procedeelor de asistenta a celor care au nevoie de ajutor. Ajutoare materiale, asistenta juridica si extra-juridica, solutia la mici dificultati cu legea, ajutorul unui baiat sarac si inteligent in vederea obtinerii unei burse pt. colegiul local, ajutorul oamenilor aflati in dificultate - toate crizele in care e nevoie de un prieten, si mai ales de un prieten care cunoastemuzica si care poate face ceva - in toate aceste circumstante, agentul electoral este prezent, gata sa intinda o mana de ajutor.

Dar, pt. a intelege aceasta functie a masinii politice, conteaza nu doar ajutorul in sine, ci de asemenea maniera in care este el oferit. Fiindca exista desigur si alte institutii sociale de ajutor: servicii sociale, birouri de binefacere, asistenta medicala gratuita, servicii de imigratie si multe altele care furnizeaza tipuri mult mai variate de asistenta. Dar este frapant contrastul intre, pe de o parte, tehnicile profesionale ale serviciilor sociale care evoca in constiinta solicitatorului ocrotirea rece si birocratica a unui ajutor limitat acordat dupa o investigatie detaliata a prtentiilor legale ale "clientului" si, pe de alta parte, tehnicile non-profesionale ale agentului electoral care nu pune intrebari, nu pretinde respectarea obligatiilor legale si "nu isi baga nasul in afacerile" celui pe care-l serveste.Ê

agentul electoral, cel care ajuta neconditionat

[ex.2] Æ gr. afaceristilor mari si mici

care afaceristi, afirma Merton, cauta in general sa scape de haosul liberei concurente

Facand abstractie de orice considerente morale, aparatul politic al boss-ului este de fapt construit pt. a indeplini aceasta functie cu maximum de eficacitate. Tinand in mainile sale competente firele mai multor diviziuni, birourile si serviciile guvernamentale, boss-ul rationalizeaza relatiile intre afacerile publice si afacerile private. El serveste drept ambasador al comertului privat pe langa suveranul strain (si adesea inamical) care este pt. el [pt. comert, comerciant] guvernul. Si, conform uzantelor "comerciale", el este bine remunerat pt. serviciile economice facute respectabililor sai clienti

Dat fiind ca cererea de privilegii speciale face parte din structura societatii, boss-ul indeplineste functii diverse pt. grupul secund al afacerilor-care-cauta-privilegii. Aceste "nevoi" asa cum sunt ele actualmente, nu pot fi satisfacute adecvat prin structurile sociale "conventionale" si "socialmente admise"; organizatia extra-legala si mai mult sau mai putin eficace a masinii politice este deci prgatita pt. a indeplini aceste servicii.

A adopta o atitudine exclusiv morala in fata "coruptiei masinii politice", inseamna a pierde din vedere conditiile structurale care genereaza ele insele "raul" condamnat atat de sever. A adopta un punct de vedere functional vizavi de masina politica, nu inseamna a-i face apologia, ci a furniza o baza mai solida pt. eliminarea sau pt. transformarea sa, gratie unor modificari de structura vizand eliminarea acestor exigente din lume afacerilor, sau, daca se poate, satisfacandu-le printr-un alt mijloc substitutiv.

[ex.3] Æ gr. celor care vor dar si merita sa acceada

Masina politica ofera cai neconventionale de ascensiune sociala, pe calea politica.

Se stie ca civilizatia americana pune un accent deosebit pe bani si putere ca scopuri ale "succesului" legitim pt. toti membrii societatii. In inventarul scopurilor culturale acesta nu e singurul dar unul dintre cele care de departe este mai valoros si avand efecte practice. Totusi, anumite grupuri si anumite zone ecologice se disting prin neputinta lor de a parveni la acest gen de succes (bani si putere). Pe scurt, ei constituie minoritatile in care accentul pus de cultura pe succesul pecuniar a fost asimilat, dar in care accesul prin mijloace legale si morale de a ajunge la acest succes este f. dificil. Munca manuala este aproape singura cale profesionala care se deschide in mod normal in fata lor. Stigmatizarea muncii manuale si corolarul sau, prestigiul functiilor de birou au drept rezultat acela de a impinge masele sa obtina functii prin nu conteaza ce muijloace. Acesti oameni sunt, pe de o parte, solicitati sa-si orienteze aspiratiile catre cautarea bogatiei si a puterii, iar pe de alta parte ei se vad refuzati neavand posibilitate sa reuseasca in cadrul institutiilor existente. Or, tocmai in cadrul acestei structuri sociale masina politica indeplineste functia esentiala de a deschide cai ale mobilitatii sociale pentru grupurile dezavantajate. In acest cadru, masina politica corupe si racolarea [racket-ul] reprezinta triumful inteligentei amorale in fata esecului care ii asteapta pe moralisti intr-un sub-grup in care canalele mobilitatii verticale sunt inchise sau restranse in conditiile in care opulenta, puterea economica si ascendentul social primeaza

Doua teoreme corelative FL

Apropos de starpirea coruptieiÊ

1. este condamnata la esec orice tentativa facuta pt. a elimina o structura sociala existenta fara a furniza structuri de inclocuire adecvate, deci capabile sa indeplineasca functiile precedente asigurate de organizatia abolita

FM si FL concepte indispensabile pt. ingineria sociala

Apropos de serviciile facute de masina politica omului de afaceri onorabil si/sau criminaluluiÊ

2. functiile sociale ale unei organizatii contribuie la determinarea structurii sale (inclusiv recrutarea personalului), asa dupa cum structura contribuie la determinarea eficacitatii cu care functiile sunt indeplinite. In termeni de statut social, gr. oamenilor de afaceri si gr. criminalilor sunt la antipozi. Dar statutul nu determina in intregime comportamentul si relatiile dintre grupuri. Functiile modifica aceste relatii. Nevoile lor particulare fiind date, diferitele grupuri ale societatii sunt "integrate", oricare ar fi dorintele lor si intentiile lor personale, prin structura centralizatoare care satisfae aceste nevoi,