Ancheta pe baza de chestionar

ANCHETA PE BAZA DE CHESTIONAR

Ca tehnica de cercetare specifica atât anchetei sociologice, cât si sondajului de opinie publica o constituie CHESTIONARUL SOCIOLOGIC.

Între mijloacele de culegere a datelor din teren, ancheta pe baza de chestionar este, fara nici o îndoiala, metoda cea mai des utilizata, metoda despre care numerosi autori considera ca a dominat si înca mai domina spatiul socioumanului si care pune în evidenta, atât faptele sociale, cât si factorii care le determina.

« Chestionarul de cercetare reprezinta o tehnica si, corespunzator, un instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebari scrise si, eventual, imagini grafice, ordonate logic si psihologic, care, prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri ce urmeaza a fi înregistrate în scris. » S. Chelcea, Metodologia cercetarii sociologice, Editura Economica, Bucuresti, 2001). Definitia propusa necesita urmatoarele precizari :

-  In cadrul chestionarului de cercetare stiintifica, întrebarile au functia de indicatori, cu ajutorul carora sunt definite operational conceptele în care este reflectata realitatea sociala supusa cercetarii ;

-  Spre deosebire de alte tipuri de chestionare utilizate cu alte scopuri (în administratie, în practica medicala, în jurnalism etc.) prin intermediul chestionarului de cercetare sociologica se urmareste testarea ipotezelor de cercetare si, implicit, descrierea obiectiva a realitatii sociale. Fara testarea ipotezelor, chestionarul nu are nici o valoare în stabilirea cauzalitatii sociale ; tocmai de aceea, si cele mai banale întrebari sunt formulate în conformitate cu ipotezele anterior stabilite.

Cu ajutorul chestionarului, ca instrument de investigare, se pun întrebari si probleme care determina diverse raspunsuri din partea persoanelor anchetate. Raspunsurile, respectiv comportamentele oamenilor, pot fi influentate de numerosi factori, dintre care putem aminti: personalitatea celui care ancheteaza dar si a celui anchetat, tema anchetei, mediul în care are loc, timpul de desfasurare a acesteia, structura chestionarului precum si modul lui de aplicare etc.

Ancheta prin chestionar se distinge de celelalte tehnici de cercetare printr-o serie de aspecte, care o individualizeaza. Aceste aspecte tin, fie de natura formala (adica de modul de realizare a cercetarii), fie de natura cotinutului (adica de natura problemelor abordate), fie de natura populatiei investigate (în ceea ce priveste reprezentativitatea, numarul etc.).

Se impune o descriere si o clasificare riguroasa a tuturor instrumentelor de cercetare utilizate în sociologie si, ca urmare, am propus o schema de clasificare a chestionarelor, având ca model cea elaborata de Septimiu Chelcea, într-una din lucrarile sale. Schema are ca punct de plecare trei mari criterii: continutul, forma întrebarilor si modul de aplicare a chestionarelor.

Dupa primul criteriu de clasificare, anume continutul informatiilor obtinute, chestionarele se împart în patru mari categorii: chestionarele de date factuale (sau de tip administrativ), chestionarele de opinie, chestionarele speciale si cele omnibus. Primele doua tipuri vizeaza natura, calitatea informatiei, în timp ce ultimele doua vizeaza cantitatea informatiei, respectiv numarul de teme abordate.

Cel de al doilea criteriu de clasificare al chestionarelor este forma întrebarilor, dupa care distingem: chestionare cu întrebari închise (sau precodificate), chestionare cu întrebari deschise (sau libere, postcodificate) si chestionare cu întrebari mixte (semiînchise sau semideschise).

În sfârsit, cel de-al treilea criteriu de clasificare este modul de aplicare al chestionarelor, dupa care distingem: chestionare autoadministrate (postale, publicate în ziare, reviste, carti etc.) si chestionare administrate prin intermediul operatorilor de ancheta.

De-a lungul timpului s-au încercat diverse clasificari ale întrebarilor utilizate în cadrul chestionarului sociologic; criteriile în baza carora s-au realizat astfel de clasificari sunt multiple, motiv pentru care nu ne vom opri decât asupra a trei dintre ele: continutul întrebarii, forma întrebarii si pozitia acesteia în cadrul chestionarului.

Dupa primul criteriu de clasificare, continutul întrebarii sau natura informatiei solicitata prin întrebarea respectiva întâlnim: întrebari factuale, întrebari de opinie, întrebari de cunostinte si întrebari de motivatie.

Al doilea criteriu de clasificare a întrebarilor, respectiv forma întrebarii releva urmatoarele tipuri: întrebari închise, întrebari deschise, întrebari mixte si întrebari scalate.

În final, al treilea criteriu de tipologizare a întrebarilor este pozitia în cadrul chestionarului, dupa care întâlnim: întrebari întroductive, întrebari de continut, întrebari de trecere, întrebari filtru, întrebari bifurcate, întrebari de control si întrebari de identificare (sau de clasificare).

Aspectele discutate mai sus, tipurile de întrebari si raporturile care se stabilesc între ele, ne conduc la evidentierea unor tehnici în virtutea carora putem alcatui chestionarele. Acestea pot fi exemplificate prin tehnica pâlniei, cea a pâlniei rasturnate, efectul “halo”, efectul de pozitie, lungimea chestionarului, designul acestuia si, desigur, modul de formulare a întrebarilor.

Se întelege faptul ca orice studiu bazat pe esantion presupune si o anumita eroare. Orice actiune umana este supusa unor factori care pot deforma realitatea. Erorile care pot sa apara într-o cercetare sociologica se împart în doua mari categorii: erori sistematice (care pot fi: erori de esantionare, erori legate de constructia chestionarului, erori datorate operatorilor si erori datorate respondentilor) si erori întâmplatoare.

Chiar daca ancheta pe baza de chestionar prezinta unele neajunsuri, totusi ea constituie o sursa importanta de date, o metoda frecvent utilizata în cercetarile sociologice, iar noi nu putem face altceva decât sa-i recunoastem limitele, dar si atuurile, sa-i respectam regulile, sa o aplicam în lumina acestora si sa-i atribuim valoarea adevarata.