Analiza evenimentelor biografice in cadrul sistemelor sociale in context spatio-temporal

Analiza evenimentelor biografice in cadrul sistemelor sociale in context spatio-temporal

Perceperea spatiului si timpului nu sunt exterioare omului, pentru ca sunt elaborate de el insusi. Rezulta ca variabilele spatiale si temporale nu sunt elemente primare, ci sunt sintagme asemanatoare cu cele de varsta, sex, statut social, etc., notiuni ce definesc sistemele de relatii fundamentale care formeaza toata societatea umana (si care sunt anterioare conceptelor de timp si spatiu). Astfel, nu este importanta varsta in sine, ci pozitia individului in familie, in sistemul economic, deoarece varsta la care individul incepe sa munceasca va fi diferita in functie de caracteristicile societatii in care traieste. Aceste sisteme sociale se disting in sapte tipuri, care se regasesc, in parte sau in totalitate, in toate culturile si care evolueaza in decursul timpului: sistemul familial, economic, religios, politic, informational, asociativ si educativ. Fiecare individ are de jucat roluri in aceste sisteme diverse si aceste roluri se schimba in decursul existentei sale. In masura in care este implicat in mai multe sisteme in acelasi timp, se observa complexitatea arbitrajelor, a alegerilor pe care va trebui sa le realizeze pentru a mentine coerenta si legatura dintre ele si pentru a atinge noile etape ale existentei sale.

Ce e interesant la biografie, obiectivul demografului este de a analiza derularea diferitelor evenimente pe parcursul intregii existente a individului. El intelege sintagma tuturor acestor sisteme diverse in decursul timpului si spatiului, prin intermediul evenimentelor precise, usor de masurat si de detectat: casatoria, nasterea unui copil, migratia, schimbarea profesiei. Locul acestui individ in societate este simultan definit de un numar mare de caracteristici date, care pot, de altfel, sa se schimbe pe parcursul vietii. Tocmai prin aceste caracteristici intervine si il modeleaza societatea in care traieste, cu ale sale constringeri si imperative.Dorinta de libertate este, insa, un element definitoriu al tuturor indivizilor. Este motivul pentru care, in demografie exista procuparea de studiu al probabilitatilor care elimina tot determinismul. Pentru a putea estima probabilitatile cauzate de diferite tipuri de evenimente, trebuie sa se analizeze un numar suficient de indivizi.Aceste probabilitati se pot modifica de altfel in decursul timpului.

Observatia retrospectiva furnizata de ancheta permite culegerea biografiei anchetelor, succesiunea evenimentelor survenite la acelasi individ pe parcursul intregii sale existente. Este vorba, atunci, de analiza unei totalitati logice,coerente a unor asemenea biografii care apar ca rezultat a unui proces de dezvoltare stocastic complex.In timp, individul cunoaste succesiv diverse evenimente al caror tip poate fi diferit: fiecare persoana poate fi caracterizata printr-un eveniment, in functie de data la care se produce si in functie de tipul evenimentului care are loc( casatorie, nastere, migratie, schimbare a profesiei, etc.) Se poate, atunci, sa se reprezinte existenta unui individ printr-o serie de perechi de variabile aleatorii (T_i, J_i) sau T_i Se observa ca realitati diferite verifica relatia T₁ T₂T_3..Se poate , atunci, defini rezultatul imediat pentru i^e eveniment de tipul j cunoscut pentru un individ, la momentul t:

h_i,j (t) = lim ¾ Pr(T_i < t

unde t_k reprezinta momentul aparitiei a lui k^e eveniment de tipul j_k.Conform indivizilor studiati, ordinea aparitiei de tipuri diverse de evenimente se va schimba, in asa fel incat se poate calcula rezultatul imediat pentru evenimentul i^e, oricare ar fi tipul lui, sub forma urmatoare:

Se poate, atunci, pentru un individ observat, sa se calculeze din aproape in aproape o functie de verosimilitate, corespondenta diferitelor evenimente din biografia sa. Pentru prima perioada cercetata [O, t₁] noi trebuie sa introducem probabilitatea ca el n-a cunoscut nici un eveniment. Se verifica usor ca aceasta probabilitate este egala cu:

exp []      [Courgeau: 87b:p.325]

Apoi individul, cunoscand evenimentul de tip j₁ pe loc t₁, a carui probabilitate este h₁,j₁(t)dt. Cu incepere de la cuplul (t₁,j₁) se poate calcula probabilitatea de a nu cunoaste nici un eveniment din perioada (t₁,t₂), care e egala cu:

exp []      [Courgeau: 87b:p.325]

Se poate continua aceasta procedura pana la locul cercetarii. Contributia la verosimilitatea individului care cunoaste m evenimente este deci egala cu:

[exp()][h_1,j1 (t₁)]^δ1 [Courgeau: 87b:p.325]

unde t_m este durata totala de observatie a individului, δ₁ o variabila egala cu unitatea, cu conditia ca pentru sfarsitul ultimului interval deschis t_m, ea sa fie egala cu zero.

Facand produsul tuturor verosimilitatilor individuale, se obtine verosimilitatea esantionului observat. Pentru a reprezenta estimarea diverselor rezultate posibile, se va presupune ca el se pastreaza la aceeasi valoare de curs in intervalul de timp, niciodata egal cu un an.

Aplicarea metodei verosimilitatii maxime conduce atunci la estimari de h_I, j(Ø) si la variante ale acestor rezultate pentru anul Ø.

In realitate, cum sublinia Daniel Courgeau (1987b, p.326), dand numar limitat indivizilor cercetati si mai ales un numar foarte mare rezultatelor estimate, analiza nu poate estima aceasta distributie unita in ansamblul sau si,prin urmare, ea trebuie sa se multumeasca cu partiale apropiate care, in ipoteze sigure, permit estimarea acestor rezultate.

Noi ne propunem sa ne referim la un aspect mai sintetic al interactiunilor intre diverse fenomene demografice si sociale. Era deja demonstrat ca aceste fenomene nu sunt primele, dar, prin concretizarea lor in structurile sociale (D.Courgeau:1985), s-a evidentiat interesul in analiza biografiei familiale, profesionale si migratorii, caci ele ne furnizeaza urme care ar trebui sa ne permita sa reconstituim "totul social din fragmentele elementare", sa intelegem dinamica sistemului social global.

Formatia noastra sociologica ne permite recunoasterea prezentei procesului societal care influenteaza aceste biografii si, in consecinta, am completat chestionarul inchis prin tehnici non-directive, care se preteaza la analiza continutului, pentru detectarea si identificarea regularitatilor care apar ca urmare a varietatilor de experiente individuale.

Intrebarile deschise ne vor permite, de asemenea, tratarea calitativa a unui chestionar esentialmente cantitativ, punand in discutie complementaritatea metodelor cantitative si calitative pentru obiectivele de construire a portretelor generatiilor 1931 si 1951, traiectoriile lor de viata. Pe de alta parte, proiectarea structurilor sociale in decursul timpului de-a lungul unui continuum fizic (locul casatoriei, locul de munca,etc.) si pe un spatiu conceptual (statutul matrimonial, profesional etc), permite situarea individului intr-un singur numar de etape, definite cand in timpul spatiului psihic, cand in spatiul conceptual.

Aceste stari predeterminate in statisticile administrative ar putea fi gasite mai usor realizandu-se o ancheta care ar putea furniza o baza mai completa ce ar putea satisface obiectivele de analiza si de comparatie atat de diverse.

Odata aceste stari definite, trebuie sa luam in considerare durata sederii unui individ intr-un stat si diversele schimbari ce pot surveni, marcate de un numar sigur de evenimente. Este sigur ca aceste probabilitati si schimbari ne vor oferi posibilitatea studierii interrelatiilor dintre diverse sisteme sociale.

Doua ipoteze sunt obligatorii.Pentru a putea analiza interactiunea dintre fenomene putem folosi ipoteza conform careia fiecare eveniment are o probabilitate minima de a se produce si ca aceasta probabilitate se schimba cu timpul si se modifica in functie de alte fenomene ce sunt realizate inainte si dupa. Conform altor ipoteze, aceste probabilitati ar avea o semnificatie clara. Trebuie lucrat in particular asupra unei subpopulatii suficient de omogene pentru a putea pune in evidenta interactiunile studiate (observarea membrilor unei generatii). Utilizarea rezultatelor anchetelor retrospective ,pentru a pune in evidenta evolutia comportamentelor de la o generatie la alta, ne pun la dispozitie datele unei noi ipoteze. In final cu acest mod de observatie, noi nu inregistram toata existenta persoanelor cercetate, ci numai evenimentele survenite inaintea cercetarii. Dispunem, deci, de biografii trunchiate si ,pentru a avea o estimare corecta a probabilitatilor, implicit enuntam ipoteza potrivit careia indivizii care n-au cunoscut evenimentele studiate sunt supusi aceleiasi probabilitati de a le cunoaste in timpul observatiei la fel ca cei care le-au trait cu adevarat.

Este bine ca observarea omogenitatii sa se faca pe un grup de sub-populatie care munceste. Vom vedea aici ca analiza interactiunilor dintre fenomene e perfect justificata pe o perioada destul de mare.

Cercetarea 'Tripla biografie' e o cercetare longitudinala, retrospectiva care sesizeaza toate evenimentele cunoscute pe timpul cercetarii. Perioada vietii active dureaza destul de mult in cursul vietii generatiilor cercetate, pornind de la nastere. Fenomenele pe care le studiem sunt evenimente survenite la acesti indivizi. Comportamentele pe care le vom observa corespund derularii fiecarui fenomen in dinamica traiectoriilor. Intregul parcurs biografic este subliniat de catre evenimentele jalonate in analiza oricare ar fi modul de culegere a datelor.

Problema alegerii anumitor evenimente, din intreaga gama, este imperios necesara a fi rezolvata a priori ,caci evenimentele institutionalizate ale parcursurilor sociale se impun ca fiind repere habituale in sens comun. Focalizand analiza asupra evenimentelor ne punem intrebari asupra semnificatiei lor si asupra incidentei pe care o au asupra orientarii itinerariilor.

Studiind fizionomia itinerariilor putem sesiza dimensiunile constitutive ale traiectoriilor si dinamicii temporale.

De fiecare data, vazand caracterul limitat al cunoasterii umane, in fiecare ipostaza a ei, ne gandim ca in majoritatea timpului facem aprecieri subiective ale probabilitatilor. Din acest punct de vedere, cum ne indica O. Costa De Beauregard,( 1988), " probabilitatea de a nu exprima nimic in plus e o estimare aleatorie fondata pe ceea ce stim sau pe ceea ce credem ca stim. Din acest punct de vedere estimarea unei probabilitati e o ipoteza care ar putea fi testata si posibila sub forma unei frecvente statistice in timpul repetarii experientei.Ceea ce trebuie vazut este ca aceasta probabilitate n-a existat niciodata, iar ceea ce n-a existat niciodata n-a putut fi repetat in sens strict, pentru ca nu exista decat o singura istorie universala. <<Doua experiente declarate identice, distantate intre ele in timp sau spatiu nu pot fi masurate sau considerate neglijabile si nici nu pot fi neglijate circumstantele pe care nu le cunoastem si nu le putem controla>>.