Ancheta si sondajul

Ancheta si sondajul

Distinctia dintre ancheta si intreviu:

tehnicile de realizare a anchetelor au un evident caracter standardizat- numarul, ordinea si formularea intrebarilor precum si efectivele de persoane carora li se adreseaza intrebarile sunt stabilite f clar de la inceput si nu sunt permise decat rareori abateri de la schema.

ancheta uzeaza de chestionar, ca instrument de cercetare. Interviul se poate desfasura pe baza unui ghid de interviu, sau chiar fara un instrument de lucru construit dinainte.

ancheta urmareste sa satisfaca cerinte de reprezentativitate a esantionului in raport cu populatia. Alegerea indivizilor anchetati trebuie sa respecte o serie de reguli statistice pt a putea transfera, cu o marja de eroare rezonabila si cu un risc acceptabil, constatarile obtinute pe esantionul de indivizi la nivelul populatiei vizate de cercetare. Tipurile de indivizi din esantion trebuie sa acopere corect tipurile ce apar in populatie, pe cand cei din loturile intervievate poseda trasaturi, care, de regula, ii particularizeaza vizavi de masa mare a celorlalti; sunt intervievati lideri formali sau infomali, pers ce detin pozitii privilegiate, sau detin inform pe care ceilalti nu le au, etc. Individul anchetat este individul mediu, obisnuit, iar cel intervievat este cel deosebit, atipic.

ancheta se realizeaza pe esantioane mari, in vreme ce intreviului sunt supusi un numar redus de persoane.

ancheta nu poate urmari decat colectarea unor inform relativ simple (pp uniformizarea spre o forma cat mai simpla, pt a putea fi aplicat corect de catre cat mai multe persoane cator mai multe persoane). Interviul incearca sondarea in profunzime a universului spiritual al celor studiati, pt ca se urmareste descifrarea mecanismelor actiunilor oamenilor, descoperirea motivatiilor, a sist de valori la care adera, descrierea unor comp relevante pt comunitate, pe baza experientei de viata a celui intervievat. Ancheta urmareste obtinerea unui tip de cunostinte tip "fotografie". Ancheta este o metoda de tip "extensiv", iar interviul este una de tip "intensiv".

prelucrarea datelor unei anchete se realizeaza folosindu-se procedurile statistice standard si din acest motiv, raspunsurile la intrebarile deschise trebuiesc transformate in raspunsuri de tip intrebare inchisa.

intreviul uzeaza, prin excelenta, tehnica orala, de preferinta fata in fata. Ancheta se poate realiza si in scris, in sensul k sub poate scrie raspunsuri la intrebarile din chestionar sau poate pur si simplu incercui un raspuns codificat.

ancheta pp adunarea inform de la persoane individuale, pe cand intreviul poate lua si forma interviului de grup. Interviul de grup are ca principiu obt de inform de o anumita natura, care sunt elaborate intr-un anumit mediu colectiv, unde interactiunile dintre persoanele ce-l compun sunt esentiale.

ancheta este o metoda cantitativa/ interviul este una calitativa.

Sondajele de opinie sunt specii ale achetei sociologice.

sondajele de opinie sunt centrate pe aspectul opinional, subiectiv al realitatii sociale (ce cred, gandesc, simt, apreciaza, intentioneaza sa faca oamenii).

sondajele sunt centrate pe probleme ce suscita un larg interes public.

sunt anchete socilogice cu un putrenic caracter descriptiv; descriu fenomene doar in linii mari, fara particularizari.

sunt anchete realizate intr-un timp f scurt, cu chestionare simple si clar structurate si pe esantioane care sa asigureo reprezentativitate rezonabila pt evaluarile cu caracter general

A. Ancheta orala sau directa

-ancheta fata in fata

-ancheta prin telefon

Ancheta orala la domiciliu este de preferat cand chestionarul este relativ lung. Calitatea rez este cea mai buna in acest caz. Ancgeta directa este cea mai putin afectata de fenomenul de nonraspuns.

Factorii principali pt accetul dat operatorilor:

reflexul de politete; e greu sa refuzi sa rapunzi cuiva care ti se adreseaza politicos

dorinta de influentare; dc sunt convinsi ca raspunsurile sale vor putea contribui la anumite schimbari

nevoia de a vorbi

Avantajul anchetei prin telefon: rapiditate, aria de actiune, costul, fiabilitatea, realizarea studiului pilot in conditii reale, controlul ct al terenului, excerptarea imediata a chestionarului.

B. Ancheta indirecta (in scris sau prin autoadministrarea chestionarului)

Avantaje

- avantajul costului mult mai redus

- se inlatura influenta perturbatoare a operatorului

- se inlatura greselile de inregistrare si de interpretare datorate operatorului

- asigura un anonimat total

- lasa omului timp de gandire pt formularea raspunsurilor

- asigura reprezentativitatea esantioanelor alese initial

Dezavantaje

- nu avem nici o certitudine ca persoana aleasa este cea care completeaza chestionarul

- se pierde sponteneitatea raspunsurilor; creste sansa confectionarii rasp in conformitate cu ceea ce crede sub ca se vrea si se asteapta de la el

- genereaza o proportie mai mare de nonraspunsuri, comparativ cu cea orala

- se pierde o mare cantitate de informatie; oamenii au dificultati in a se exprima in scris

- exista si teama de raspunsuri in scris (nu se stie niciodata cine citeste ce am scris eu)

- chestionarele trebuie sa contina intrebari simple si formulate in cuv simple; dar nu orice problema poate fi abordata pe o asemenea cale, si ancheta scrisa produce mai multe erori generate de chestionar decat cea orala

- nu avem nici o sansa de a inlatura ambiguitatea, inconsistenta sau incompletitudinea

INTERVIUL

Intreviul individual

Clasificare:

interviul fata in fata sau prin telefon (dupa genul convorbirii)

interviuri structurate, semistructurate si nestructurate (dupa gr de libertate in formularea intrebarilor in timpul convorbirii)

individual si de grup (dupa nr participantilor)

Interviul semistructurat = prestabilite doar temele in jurul carora se va purta discutie. Se va pleca pe teren doar cu un ghid de interviu si nu cu un instrument elaborat in detaliu. Nu este usor sa obtii raspunsuri la intrebarile deschise, cu atat mai mult doar la punerea in discutie a unor teme. Pt interviuri nu se folosesc operatori obisnuiti.

Forma ghidului depinde si de cat de familiara ii este cercetatorului problema si populatia de investigat.

Interviul individual nestructurat pp ca cercetatorul poarta discutii total libere cu anumiti membrii ai pop vizate pe o singura problema. Aceste interviuri se produc in general in mai multe intalniri.

Interviul este consubstantial observatiei participative si apar probleme specifice. Dc cercetatorul isi declara identitatea apare "efectul de strain" (cei observati si intervievati nu se mai comporta normal), dar dc el intra "incognito", se ridica problema etica (cu ce drept culegi date despre membrii unei colectivitati fara ca acestia sa stie)

Interviul de grup

inlatura "greseala atomistica"- adica deducerea starii de spirit colectivedin agregarea statistica a opiniilor individuale.

-este si el structurat, semistructurat sau nestructurat; chiar si cel structurat este considerat o metoda calitativa pt k pp intercatiunea participantilor, schimbul de replici, opinii de idei pe marginea unor intrebari, evident deschise. Nu se incearca sa se afle cati sustin ceva, ci ce anume spun, cum o spun, cum se modifica pe parcurs.

-intreviul nestructurat pp mai multe probleme de organizare si de conducere; pp 4 conditii:

- a fi un grup natural

- a se discuta liber

- o problema din viata grupului

- sub conducerea unei pers competente

- sarcina intervievatorului este extrem de complexa; intreventiile trebuiesc reduse la minim si sa se refere la sublinierea si reformularea unor opinii, precum si la sinteze progresive. ("nedirijare asupra fondului si dirijarea formei")

- conversatiile preparatorii- intrevederile particulare ale intervievatorului cu viitori participanti: pt a induce o rel personala de increder si stima reciproca, de a "debloca" pers intervievata si de a facilita emiterea de opinii in cursul reuniunii ce va urma.

Interviurile de grup difera dupa scopul lor:

explorator-metodologic - in studii de marketing, de rezolvare a unor tensiuni si conflicte, de gasire a unor solutii

fenomenologice - traducerea traitului in reflectat, cunoasterea lumii subiecti-simbolice a colectivitatilor resp.

Plasarea interviului, logic si temporal, fata de ancheta:

-preancheta - algerea intrebarilor, ameliorarea formularilor, testarea chestionarului elaborat

-co-ancheta - interviul de grup se utilizeaza in obt de date empirice referitoare la tema cercetata, paralel cu desf anchetei propriu-zise

-post-ancheta - interviul de grup se foloseste in doua modalitati:

ca discutie cu unele pers din pop anchetata pt obt de lamuriri, adancirii si completarii unor informatii

ca discutie cu expertii, pt a interpreta datele

Avantajele intreviului de grup

- f importante ca decurg din dinamica opinionala si decizionala proprie gr, ca entitate.

- cost mult mai redus

Dezavantajele:

- cel care conduce interviul trebuie sa aiba multe abilitati de intervievator, dar si de negociator

- e posibil s apara fenomene de distorsionare precum dominarea discutiei de catre unul sau 2 participanti, sau gandirea de grup, adica o consensualitate necritica in emiterea unei idei

CONSTRUCTIA CHESTIONARULUI

Neajunsuri:

obligatia de a construi de fiecare data un nou instrument

necesitatea testarii prealabile

incertitudinea asupra validitatii si fidelitatii lui

dificulati care apar cand se doreste compararea rez obtinute de 2 cercetatori diferiti

Logica intocmirii chestionarelor

specificarea f clara si detaliata a problemei de cercetat

descompunerea problemelor sociale in mai multe dimensiuni

dimensiunile trebuiesc traduse in indicatori

introducerea de noi variabile despre care se pp k influenteaza sau sunt influnetate de fen central studiat (si ele pot fi descompuse si traduse in indicatori)

orice chestionar contine si intrebari de identificare (variabile personale)

pt traducerea problemei in indicatori este nevoie de un set de ipoteze sau chiar de o teorie, cu privire la explicatia fenom soc studiat.

- chestionare omnibuz- nu se centreaza pe o problema, ci urmaresc culegerea infom diferite, in scopuri diferite.

Universul indicatorilor unui fen soc nu are o existenta bine determinata; el este practic nelimitat si nedeterminat. Cel ce constrieste un cehstionar este chemat sa construiasca intrebari-indicatori, dar sa ii si selecteze pe cei mai potriviti.are nevoie de intuitie si imaginatie sociologica (experienta). In plus, cunoasterea prealabila a problematicii vizate de ancheta e f importanta si eficienta instrumentului depinde in mare parte de soliditatea acestor cunostiinte.

Trebuie sa fie atent cercetoatorul la:

traducerea indicatorilor in intrebari si oridinea lor

sa folosesca un limbaj care sa fie inteles de toata lumea, si de toata lumea la fel (receptionare univocitaii mesajului)

constructia chestionarului tre sa tina seama de pop vizata

nu toate intrebarile trebuiesc adresate totoror pers din chestinar; trebuie sa se tina seama de subcategorii→ intrebari filtru=genereaza bifurcari in succesiunea intrebarilor

Tipuri de intrebari, in functie de continutul lor

Clasificare:

1. intrebari factuale = vizeaza elemente de comp ale indivizilor anchetati, ale semenilor din jurul lor sau situatii ce caracterizeaza viata subiectilor sau a comunitatilor in cadrul carora ei traiesc; aceste aspecte se materializeaza in fapte comp sau situationale; ele se refera la o sit obiectiva si verificabila prin alte mijloace;
2. intrebari de opine = vizeaza aspecte ce tin de universul interior al individului, cum ar fi parerile, atitud, credintele, asteptarile, proiectarea in viitor, evaluarile, atasamentul fata de valor, explicatiile fenomenelor inconjuratoare si motivatiile actiunilor; raspunsul nu poate fi obt in mod direct prin alte metode decat cele care fac apel la com verbala cu subiectii;
3. intrebari de cunostiinte; pe langa rolul lor evident ele pot fi folosite si pt a testa interesul oamenilor pt anumite domenii, dar si ca intrebari de control (itemi de minciuna), cand nu sunt adresate pt a aduce o informatie, ci pt a verifica, a controla acuratetea raspunsurilor;

raspunsul la intrebarile deschise de tipul "de ce?", "ce v-a determinat?", "motivati raspunsul", nu trebuie luat ca atare de cercetator, ci trebuie intrepretat. Motivatia se structureaza pe 3 paliere: motivele reale, motivele constientizate si motivele declarate; intre lele 3 nu exista o corespondenta deplina;

Tipuri de intrebari in functie de forma de inregistrare a raspunsurilor

inchise - raspunsuri prefabricate;

deschise - raspunsul este dat de sub anchetat; prelucrarea inform dobandite printr-o intreb dechisa trebuie efectuata in acelsi mod ca si pt una inchisa, deci pornind de la stabilirea unor categorii in care este introdus continutul rasp;

aparent-deschisa - pt sub ea apare ca fiind deschisa, dar pt operator este inchisa, el trebuie sa incadreze rasp deschis dat de sub intr-o categorie data;

semi-deschise - variantele de raspuns nu epuizeaza gama intraga de posibilitati de a raspunde; incheierea seriei de variante cu "altceva", "alta situatie"; aceste intrebari apar frecvent in cercetarile exploratorii sau pilot, cand gradul de cunostere asupra amplitudinii campului de situatii este precar;

Sistemul de variante de raspuns- conditii elementare:

el trebuie sa fie complet, in sensul ca orice raspuns posibil trebuie sa-si gaseasca locul in gama variantelor prevazute

el trebuie sa fie discriminatoriu, adica 2 situatii semnificativ diferite trebuie surprinse in variante de raspuns diferite

el trebuie sa fie univoc, adica unui raspuns sa-i corespunda o singura varianta dintre cele oferite; cand pt unul si acelasi sub se potrivesc mai multe situatii, poate deveni relevanta aprecierea relativa a variantelor alese (ierarhizare- pt ca este important sa stii nu doar cati simpatizanti, are spre ex partidul X, ci si in spre ce partide se indreapta preferinta de ordinul 2 sau 3, etc)

- paradoxul lui Condorcet - in conditiile in care preferintele individuale sunt coerente, adica tranzitive (A este preferat lui B, B lui C, atunci A este preferat lui C), preferinta colectiva poate sa nu respecte aceasta regula;

- intrebarile cu raspunsuri de genul "DA/NU" sunt posibile la intrebari factuale; nu este exculusa folosirea lor nici la cele de opinie, dar e destul de incorect sa ceri respondentului o forma f transanta de exprimare a parerii; de cele mai multe ori lucrurile sunt mai complexe si evantaiul de raspunsuri formeaza o "scala ordinala" care incearca sa surprinda gradual intensitatea unei opinii; poz mijlocie risca sa fie supralicitata din cauza ca ea va fi aleasa si de cei care se plaseaza acolo, dar si de cei care nu au o opinie sau de cei care au o opinie mai radicala dar nu li se pare bina sa o aleaga. Raspunsul "nu stiu" ofera o portita de scapare de obligatia de a da un raspuns intrebarii adresate, atunci cand sub are motive sa nu-si etaleze opinia reala.

Intrebari inchise dau deschise?

Utilizarea celor deschise este rocomandata in general in cercetari cu caract explorativ, in anchete pilot din necesitatea de a completa si detalia precizia continutului si obt unor motivatii.

Avantaje- intrebari inchise:

rapiditatea si usurinta prelucrarii rezultatelor

usurinta completarii chestionarului

precizarea continutului intrebarii

uniformitatea intelegerii intrebarilor si a inregistrarii raspunsurilor

evitatea erorilor generate de operatiile de postcodificare

faciliteaza gasirea rasp potrivit

Avantaje- intrebari deschise

nu sugereaza raspunsuri

rasp indica nivelulul cunostiintelor sub despre problema resp; alegerea unei si aceleiasi variante ii afec pe oameni identici, indiferent de temeiul, de ratiunea sau de scopul alegerii; oamenii rasp la o intrebare deschisa cand cunosc rasp, dar rasp la o intrebare inchisa si cand nu cunosc rasp;

rasp ilustreaza ceea ce apare mai proeminent in mintea sub, in leg cu problema resp;

evita asa numitele "efecte de format", caracteristice celor inchise; este vb de erorile introduse de forma sau de structura sub care apare evantaiul variantelor de raspuns (deci nu de continutul acestora);

raspunsurile permit identificarea complexului motivational de influente si cadrele de referinta;

4 situatii in care operatorului ii este permis sa intervina pt a dirija rasp:

- sub nu raspunde la intrebarea pusa

- rasp sub contine termeni vagi, expresii neclare

- rasp e prea sec, insuficient detaliat

- op are senzatia ca mai exista si alte aspecte relevante care nu au fost atinse

Numarul si ordinea intrebarilor din chestionar

Factori principali care determina tipurile de chestionare: ob cercetarii, tipul cercetarii, finalitatea ei, beneficiarul rezultatelor, tehnica de acheta, felul intrabarilor, resursele materiale, calitatea si nr operatorilor, timpul de care se dispune si genul popul anchetata.

→ Numarul intrebarilor

- trebuie sa se evaluaze timpul mediu reclamat de completarea chestionarului;

- depinde de locul in care se completeaza: pe strada- 5-10 min, la domiciliu- max 45 de min

- nu este vb doar de timpul fizic, ci si de efoertul reclamat; atat la niv operatorului, dar mai ales la niv respondentului se instaleaz oboseala psihica, saturatia; rasp vor fi superficiale;

→ Ordinea intrebarilor

- e nev sa se tina seama de o serie de aspecte care favorizeaza comunicarea si stimuleaza cooperarea; in debutul chestionarului se recomnada folosirea unor intrebari usoare (sa se sparga gheata);

- asezarea intrebarilor intr-o forma logica este de evitat pt motivul ca aceasta genereaza un efect de consecventa sau de consonanta a raspunsurilor, care depaseste cu mult gr de consonanta reala a opiniilor;

- o sit similara se intalneste atunci cand se cer opinii despre celalalt; daca mai intai se cer opinii despre sine si apoi unele similare despre celalat, exista toate sansele k oamenii sa apara net mai toleranti decat dc succesiunea intrebarilor ar fi fost altfel;