BIOETICA - Eugenia, Istoricul eugeniei

BIOETICA

Eugenia

Eugenia este, in mod concret, o practica veche, disparuta o data cu cel de-al treilea Reich; aceasta insa numai aparent. Intr-adevar, a disparut in forma ei barbara, dar de fapt exista si o forma moderna de eugenie: testele genetice, diagnosticul prenatal, terapia genica sunt toate forme voalate ale eugeniei, adica sunt practici de mentinere a calitatii speciei. Cu toate ca au o baza stiintifica si aparent o justificare, acestea pot fi tot forme neacceptate ale eugeniei (de exemplu, diagnosticul pre-implantator, la care se poate recurge numai in cazul fertilizarii in vitro, sau terapia genica germinala sunt metode inca neacceptate, deoarece riscul de derapaj in cazul lor este mare).

Unele tipuri de eugenie vechi exista si astazi; un astfel de exemplu il da China, unde este in vigoare o lege asupra 'sanatatii mamei si copilului', prin care se stipuleaza obligativitatea efectuarii unui control premarital care vizeaza anumite boli (SIDA, sifilis, TBC, intirzierea mintala); persoanelor care sufera de una din aceste boli nu li se permite mariajul decit dupa sterilizarea cuplului. Aceasta este o practica eugenica prin care se incalca drepturile omului.

Cuvintul eugenie provine din grecescul eugenos, care inseamna 'de vita nobila'. Cel care a introdus termenul si in acelasi timp fondatorul doctrinei eugeniei este Francis Galton (1883), care infiinteaza chiar si un laborator de eugenie, la Londra.

Definitie: Eugenia este totalitatea metodelor care urmaresc ameliorarea genetica a speciei.

Clasificare:

- eugenie negativa: presupune eliminarea indivizilor de orice virsta cu tulburari cert sau aparent genetice;

- eugenie pozitiva: presupune incrucisarea indivizilor cu caractere favorabile, in speranta obtinerii unor copii la fel de inzestrati.

Definitia eugeniei din Larousse este 'mentinerea calitatilor speciei'. In enciclopedia bioeticii, eugenia are diferite intelesuri in diferite epoci, pentru ca ea desemneaza: stiinta care investigheaza metodele de ameliorare ale rasei umane; programul (strategia) de ameliorare a potentialului genetic; miscarea sociala care, in forma sa extrema, este sinonima cu genocidul (cazul nazismului).

Istoricul eugeniei

In germania, in locul termenului de eugenie era cunoscut cel de 'igiena rasiala'. Problemele de selectie a oamenilor au o vechime considerabila in istorie, datind inca din vremea lui Spartacus, cind copiii considerati 'nevolnici' erau aruncati de pe stinci.

Teoria evolutionista a lui Darwin a generat oarecum principiile eugenice. In acea epoca circulau fraze ca 'lupta pentru existenta'. Insa Darwin, la rindul sau, s-a inspirat din lucrarea unui economist intitulata 'Eseu asupra principiului populatiei', in care se arata cum este cotat nivelul populatiei care creste in proportie geometrica, fata de nivelul resurselor de hrana, care creste in progresie aritmetica, si se recomanda restringerea voluntara a nasterilor prin contraceptie si casatorii tirzii.

La constituirea conceptiilor eugenice ia parte si un rasism biologic, pentru care este facut vinovat autorul lucrarii 'Eseu asupra inegalitatii raselor umane', un conte francez considerat inspiratorul lui Hitler. In aceasta lucrare se face o clasificare a raselor pe temei lingvistic: albii, negrii si galbenii, in virful piramidei aflindu-se rasa pura, rasa germanica din care s-au nascut celelalte. Autorul introduce, in 1853, termenul de arian, care insemna 'vrednic de cinste'.

Francis Galton intelege prin eugenie stiinta ameliorarii raselor umane, si nu a speciei. El era convins de inegalitatea raselor. Galton isi argumenteaza conceptele prin studierea ereditara a talentului si constata ca familiile in care toti membrii sunt talentati sunt mai numeroase decit familiile in care exista numai un singur membru talentat. El descrie o societate utopica, cu un sistem competitiv de examinare a partenerilor, un fel de scrutin din punct de vedere al calitatilor mintale si ale celor trupesti, in urma caruia sa se recurga la incrucisari constiente indivizilor valorosi, ai caror copii sa fie crescuti de stat ca bun al statului, copiii celor nevalorosi urmind sa se retraga in manastiri.

Eugenia negativa

Studiile favorizeaza eugenia ca metoda de stopare a transmiterii unor trasaturi nedorite. Dar, de-a lungul timpului, ca trasaturi nedorite transmise genetic au fost considerate si: alcoolismul, proxenetismul, bolile psihice, pauperitatea (in SUA bogatii erau considerati un rezultat al evolutiei) si chiar locvacitatea (oameni care vorbesc prea mult si fac prea putin). Ca urmare a acestor principii, in Anglia si SUA se cerea sterilizarea indivizilor 'nedoriti' (criminali, bolnavi de sifilis, de TBC). In 1889 are loc prima sterilizare eugenica in SUA. Pentru argumentarea acestei legi a sterilizarii a avut loc un proces celebru, care s-a incheiat cu sterilizarea fortata a unei femei considerata handicapata mintal, dar al carei handicap se datora, de fapt, factorilor de mediu.

Pina in 1935, in America au fost sterilizati 21.500 de indivizi. La colegii se predau cursuri de eugenie. S-au adoptat legi restrictive de emigrare (nordicii erau preferati sudicilor). In Franta, victima eugeniei a fost antropologia, prin ceea ce astazi se numeste craniometrie, adica masuratori ale craniului prin care sa se justifice deosebirile dintre indivizi, astfel facindu-se discriminari asupra indivizilor.

In Germania s-a stabilit concret, prin masuratori, caracteristicile rasei germane: dolicocefalia, parul blond si pielea alba. Ulterior s-a dovedit ca numai 18% dintre germani sunt dolicocefali (diametrul antero-posterior al craniului mai mare, craniu alungit). In 1933, Hitler preia puterea in Germania si, pina in 1939, eutanasiaza 300.000 bolnavi, iar dupa 1939 incepe purificarea rasiala: evrei, tigani, slavi. Contributia negativa a geneticienilor, psihiatrilor si antropologilor este aceea ca au ajutat la justificarea si la abandonarea unei fatade pseudo-stiintifice pentru aceasta politica, care a culminat cu gazarea 'impurificatorilor' rasei pure.

In 1920, se incearca si in Rusia initierea eugeniei, dar, sub influenta marxism-leninismului, in ciuda originii sale darwiniene, se abandoneaza atit eugenia cit si genetica, considerate stiinte retrograde si burgheze.

In principiu eugenia ar trebui sa raspunda unei necesitati de reducere a mutatiilor nefavorabile. S-a dovedit ca, daca copiii handicapati ar fi sustinuti in viata si ajutati sa se reproduca, numarul handicapatilor, in citeva generatii, ar creste de trei ori. Insa marea greseala a fost ca sociopatiile (alcoolismul, criminalitatea, homosexualitatea, intirzierea mentala) erau insa fortate sa se potriveasca in tiparele mendeleene, ori ele nu se transmit mendelean, astfel ca rezultatul sterilizarilor efectuate pe acest motiv a fost minim si nu a justificat efortul.

Dezvaluiri recente au aratat ca in America au existat si accente rasiste in practica eugenica, concretizate prin sterilizarea unui trib de indieni. In statul Colorado, sterilizarea a fost o conditie pentru eliberarea conditionata a detinutilor (1994). In SUA este permisa si in prezent sterilizarea celor din cadrul armatei, in anumite conditii.

In Suedia, politica de sterilizare a continuat pina in anul 1976. Un psihiatru a dezvaluit recent ca in aceasta tara occidentala a functionat, din ratiuni de 'igiena morala', sterilizarea fortata a elevelor la simpla decizie a consiliului scolar. In Franta, cu toate ca sterilizarea este interzisa, 15.000 femei handicapate au fost sterilizate in secret. In Elvetia functioneaza din 1981 o lege prin care este permisa sterilizarea handicapatilor cu discernamint si care accepta acest lucru, dar in anul 2000 au fost sterilizati si handicapati fara discernamint.

Eugenia pozitiva

Printre practicile care vizeaza eugenia pozitiva se numara acele uniuni dirijate, in cadrul rasei nordice pure, pe care le-au incercat germanii, dar si, in zilele noastre, bancile de sperma colectata de la premiantii Nobel, cu care au fost insamintate femei la fel de valoroase din punct de vedere al calitatilor genetice, dar copiii rezultati nu sunt exceptionali.

Cit priveste amestecul de rase, se stie acum ca, in regiuni in care acest amestec este foarte raspindit, cum este in insulele Hawaii, ca nu exista o crestere a frecventei malformatiilor congenitale mai mult decit in alte populatii; exista un procent de specie, care exista pentru toate populatiile, si numai pentru anumite tipuri specifice de malformatii este o frecventa mai mare in anumite zone. Pe de alta parte, se stie si din lumea plantelor ca ceea ce se numeste 'vigoare hibrida', heterozis, este specifica de fapt incrucisarilor intre varietati, rase diferite. Dimpotriva, o prea mare homozigotie obtinuta prin incrucisari endogamice in cadrul aceluiasi grup populational duce la vulnerabilitate, la o fragilitate genetica, iesind la iveala unele boli genetice.

Eugenia in actualitate

Eugenia traditionala, care presupunea eliminarea parintilor, s-a modificat. Eugenia moderna, prin testare genetica, diagnostic prenatal etc., face efortul de a elimina fetusii anormali sau chiar devine eugenie transformationala, transformind in bine un individ care mosteneste gene deletorii.

Insa problemele etice ramin si pentru aceste tehnici, ca, de pilda, moralitatea modificarii genelor: este moral sa intervenim atunci cind nu putem trata? Apoi, in cadrul acestei activitati de testare genetica se incalca confidentialitatea. Se impune, de asemenea, necesitatea de a stabili niste criterii privind selectarea trasaturilor care urmeaza a fi eliminate. Se poate pune si intrebarea: este legitim un avort in cazul in care mama afla ca pruncul ei va suferi de o boala care sa reprezinte un inconvenient pentru societate (ca, de exemplu, la cincizeci de ani va capata boala Alzheimer sau ca are cromozomi XYY sau XXY)? Pe de alta parte, informatiile genetice pot fi folosite gresit, restringind libertatea reproductiva a partenerilor. Testele genetice posibile dupa ce descifrarea genomului uman a ajuns la final faciliteaza identificarea unor grupuri etnice, putind sa apara astfel clase defavorizate genetic.

Diagnosticul prenatal si toate aceste tehnologii nu sunt nocive in sine, ci modul cum pot fi folosite datele obtinute pe aceste cai, exploatarea acestor date poate dauna. Se pot crea tehnici de discriminare sau planuri pentru generatiile viitoare, astfel incit viata sa devina un produs cu calitati monitorizate.

Exista semnale ca populatia are tendinte eugenice.

Parerea oamenilor de stiinta despre eugenie:

Crick (genetician): Nici un nou-nascut n-ar trebui sa fie recunoscut ca fiinta umana daca nu trece anumite teste. Daca nu trece aceste teste, pierde dreptul de a fi recunoscut ca fiinta umana. Pauling: Fiecare individ ar trebui tatuat cu un simbol genetic. Un bacteriolog solicita eliminarea indivizilor incapabili sa reziste intr-un mediu hipertehnicizat, cum este cel actual.

Aceste solutii sunt promovate de oameni de stiinta geniali, dar fara un simt bioetic pe masura genialitatii. Exista insa si adversari ai eugeniei. Un filosof isi imagina un dialog cu un genetician: 'Ai sfatui pe parinti sa intrerupa o noua sarcina, a cincea, in cazul in care tatal este alcoolic, mama TBC-ista, iar doi dintre primii patru copii au murit anterior? Desigur, raspunde geneticianul. Atunci tocmai l-ai omorit le Ludwig van Beethoven.'

Populatia, desi este speriata de posibilitatea existentei unui fisier genetic, este in mare proportie in favoarea eugeniei. La intrebarea daca este de dorit eradicarea colilor genetice, raspunsul majoritar este cel afirmativ, dar putini oameni se gindesc ca eradicarea unei gene inseamna eliminarea tuturor indivizilor care o poarta.

Totusi, exista limite ale cunoasterii genetice, in ciuda Programului Genomului; probabil ca nu se va ajunge niciodata la programe eugenice, iar oamenii vor continua sa se inmulteasca la intimplare.

Bioetica, prin recomandarile facute de Consiliul Europei in Declaratia Universala asupra Genomului Uman, interzice orice practici sau metode de selectie sexuala sau rasiala. In legislatie, in Codul Civil francez de pilda, este interzisa orice practica eugenica prin care se poate ajunge la tendinta de a organiza o selectie a persoanelor. Controlat si organizat, exista totusi practici eugenice.

Exista si alternative pentru imbunatatirea, prin metode ne-eugenice, a potentialului genetic uman. Eufenia este ramura care urmareste ameliorarea fenotipului, fara a influenta genele (de exemplu, ameliorarea performantelor creierului pe cale biochimica). Ecoetica este lupta teologilor impotriva poluarii fizice si spirituale.

Ca un fel de concluzie, trebuiesc stabilite anumite demarcaje intre practicile genetice si cele eugenice. In practicile genetice, care se ocupa doar de individ, se lasa decizia la alegerea cuplului. Eugenia insa are scop social; in spatele ei se ascund scopuri economice sau sociale, cum ar fi eliminarea handicapatilor.

Probleme legate de eugenie:

- Eugenia: ameliorarea speciei sau sterilizarea societatii?

- O lume fara boli este o lume mai buna?

- Perfectiunea biologica este realizabila sau e doar o himera?

- Diagnosticul prenatal ca problema eugenica

- Relatia eugenie-democratie.