ANXIETATE

ANXIETATE

V. incertitudine motivatie psihoterapie

Stare afectiva caracterizata printr-un sentiment de neliniste, insecuritate, de tulburare difuza, atit fizica cit si psihica, de asteptare a unui pericol indeterminant in legatura cu care exista incertitudini daca i se poate face fata cu succes. Ea apare ca o reactie la stres. Calmul si seninatatea indica absenta a.; un nivel moderat de a. se manifesta prin tensiune, neliniste, nervozitate; sentimentele interne de frica, spaima si panica indica un nivel foarte ridicat de a. Caracteristic a. este asocierea cu starile psihice, a unor reactii fiziologice specifice: tahicardie, palpitatii, transpiratie, tensiune musculara, uscarea gurii, dilatarea pupilelor. In psihologie se face distinctie intre a. ca reactie inevitabila la o situatie particulara de amenintare, pericol si a. ca trasatura a personalitatii. In aceasta din urma calitate, a. reprezinta o tendinta de a reactiona in mod accentuat anxios la situatiile de viata, cit si, foarte adesea, ca o a. libera, fara obiect, care caracterizeaza starea psihica a unei persoane, indiferent de situatiile de viata concrete.

Pentru sociologie, a. reprezinta o variabila importanta pentru faptul ca ea produce o serie de efecte sociale importante, ca de exemplu: creste sociabilitatea, ridica coeziunea grupului, sporeste conformismul si respingerea deviantilor. Multe studii au fost intreprinse asupra efectului a. asupra performantei: pina la un anumit nivel, a. este un motivator al performantei, dupa care o afecteaza negativ. Datorita acestor efecte, a. este adesea invocata ca variabila intermediara intre factorii amenintatori si efectele acestora asupra comportamentului. Datorita efectelor disfunctionale ale nivelurilor ridicate de a. se dezvolta in ultimul timp tehnici de cultivare a modalitatilor constructive de a face fata a.  E.Z.