"CATEGORIILE DE DARURI [.] SUNT BAZATE PE SOCIOLOGIA INRUDIRII"

"CATEGORIILE DE DARURI [.] SUNT BAZATE PE SOCIOLOGIA INRUDIRII"

I.INTRODUCERE

Insulele Trobriand ofera un spectacol foarte special si pitoresc care face senzatie chiar si unui spectator neavizat. La vremea recoltei, drumurile sunt animate de grupuri mari de oameni care fie duc cosuri pline cu mancare fie aduc cosurile goale. Orice fel de studiu, legat de chestiuni sociologice, de descriere a laturii ceremoniale a vietii de trib, sau legat de religie si magie se va lovi inevitabil de aceasta "frenezie" a schimbului, de constanta daruire si acceptare de daruri sau plati. A presupune ca individul pastreaza tot ceea ce ii este de trebuinta si nu da nimic in mod spontan, ar fi o greseala foarte mare, cand este vorba despre Insulele Trobriand. Din nou, presupunand ca acesti oameni difera de alte fiinte umane ar insemna sa cadem in alta greseala. Simtul de proprietate si tendinta umana de a poseda este la fel de puternica la ei ca la oricine altcineva, iar faptul ca se gandesc atat de mult la a darui intareste mai degraba decat minimalizeaza diferenta dintre ceea ce este al meu si ceea ce este al tau, caci darurile nu sunt niciodata intamplatoare ci aproape intotdeuna determinate de obligatii bine definite si cu un inalt grad de formalism. Schimburile de daruri au ca motiv fundamental vanitatea individului de a-si arata avutia si puterea. Desi nu intotdeauna, dar in multe dintre cazuri, oferirea de daruri este expresie a superioritatii celui dare daruieste fata de cel care primeste. In altele reprezinta subordomarea fata de un sef sau o relatie de inrudire directa sau prin alianta. O alta caracteristica importanta este faptul ca in urma acestor schimburi nu exista nici macar o urma de castig, prin urmare punctul de vedere strict economic sau utilitatii schimbului nu este corect. Schimbul a douazeci de cosuri de hrana pe o mica lama lustruita, doar pentru ca tranzactia sa aiba loc din nou, in sens invers, cateva saptamani mai tarziu, este ceva obisnuit aici. La fel, intr-o anumita faza a ceremonialului funerar, un dar reprezentand mici obiecte de valoare este facut, pentru ca, in aceeasi zi, ceva mai tarziu, articole identice sa fie returnate. Se poate vorbi deci, despre sporirea numarului de obligatii mai degraba decat de sporirea numarului de avantaje. Intregul angrenaj de legaturi si schimburi are la baza impulsul uman de a-si dovedi puterea si tendinta adanca de a crea legaturi sociale. A darui doar de dragul de a o face este una dintre cele mai importante caracteristici ale sociologiei trobriandeze si, poate, o trasatura comuna tuturor societatilor primitive.

Intre multiplele tipuri de schimb, Kula este cea mai inalta si dramatica expresie a conceptiei indigene asupra valorii.

II. INCERCARE DE ANALIZA A TIPURILOR DE SCHIMB IN FUNCTIE DE SOCIOLOGIA DE INRUDIRE CARE LE INSOTESTE.

Trebuie mentionat de la inceput ca o diferenta clara intre comert si schimbul de daruri este greu de facut pentru ca, desi exista barter simplu, intre acesta si un dar simplu exista foarte multe trepte de tranzitie. Clasificarea tipurilor de schimb se face in functie de principiul lor de echivalenta. Termenii de grupare, desi mai presus de puterea de intelegere a gandirii indigene, sunt continuti in organizarea lor sociala, in obiceiuri si chiar in terminologia lingvistica.

Categoriile de daruri sunt bazate pe socilogia inrudirii; astfel fiecare tip de relatie personala este definita de obligatii economice specifice.

Este vorba despre 7 tipuri de schimb caracterizate de 8 tipuri de relatii personale:

1. DARUL SIMPLU caracteristic pentru LEGATURA PRIN      CASATORIE

Darul simplu este un act prin care un individ face un serviciu fara sa astepte sau sa primeasca ceva in schimb. Este caracteristic relatiei intre sot si sotie si intre parinti si copii. In afara acestei legaturi, darurile simple sunt rar intalnite ca rezultat al faptului ca, in societatea trobriandeza, a darui are in special semnificatie sociala si nu de transmitere de obiecte.

In insulele Trobriand, sotul si sotia au posesiuni separate, fiecare dintre ei avand sub control o parte definita din bunurile gospodaresti. Cand unul dintre ei moare, rudele pe linie materna mostenesc aceste bunuri. Desi proprietatea nu este comuna, schimbul de daruri intre ei, in special din partea sotului catre sotie, este obisnuit. In aceasta societate, de tip matriarhal, mama este ruda cea mai apropiata iar copii impart si mostenesc de la ea toate proprietatile. Tatal este doar sotul mamei, nu ruda a copiilor si totusi el este singurul din partea caruia se asteapta daruei libere. Tatal va darui neconditionat din valorile detinute de el unui fiu, ii va transmite relatiile Kula, cunostintele magice, titluri de proprietate asupra unor copaci sau bucati de gradina. La moartea lui, aceste bunuri, trebuiesc adesea returnate mostenitorilor de drept, adica nepotilor, copiilor sorei lui. Orice produs special, cum este cazul nucilor de betel sau tutunului, este impartit cu copii si nevasta. Distributia libera, in cazul acestui tip de marfa, se face si inte seful de trib si oameni importanti sau vasali. De fapt, oricine detine o cantitate dintr-un produs mai mare decat poate consuma o data, trebuie sa imparta excesul cu ceilalti. De aceea, orice surplus este ascuns cu grija.

Acest tip de dar nu are un termen specific in terminologia locala. Este folosit verbul "a da" (sayki). "Mapula" este termenul folosit pentru contra-dar, deci in acest caz mapula nu este necesar. Impartirea surplusului dintr-un anumit gen de produse "de lux" este vazuta ca un gest de la sine inteles iar darurile sotului catre sotie sunt vazute ca facand parte in mod normal din natura acestei relatii. Ei vad darurile ca o plata normala pentru serviciile matrimoniale. In acelasi fel sunt privite si darurile catre fiu: ca plata pentru relatia cu mama fiului. In aceasta societate descendenta inseamna afilierea prin nastere la grupul de rude al mamei. Fiul si mama sunt un intreg dar tatal este un strain (tomakava) pentru fiul sau. Nu este nici o indoiala ca starea lucrurilor este de fapt mult mai complexa. Exista o legatura emotionala foarte puternica intre tata si fiu, darurile fiind modul in care isi exprima aceasta afectiune fata de copii si fata de sotie.

2. PLATI TRADITIONALE, RETURNATE NEREGULAT SI FARA SA NECESITE O ECHIVALENTA STRICTA caracteristice RELATIEI DE RUDENIE PRIN ALIANTA si RELATIEI INTRE SEFI SI OAMENII DE RAND

Cea mai importanta forma de schimb a acestei categorii este reprezentata de darurile primite de catre un barbat de la fratii sotiei lui.

Aceasta legatura nu este simetrica si nici reciproca sub aspect economic avand in vedere ca una dintre parti este clar avantajata fata de cealalta. Aceste daruri regulate si sigure sunt atat de substantiale incat ele formeaza cea mai mare parte din venitul in hrana al unui individ. Schimbul de acest fel ilustreaza obligatia unui individ ca intreaga viata sa munceasca pentru rudele lui directe, pe linie materna, si pentru familiile acestora. Cand un baiat incepe sa munceasca, o face pentru mama lui. Cand surorile cresc si se casatoresc, munceste pentru acestea. Daca nu are nici mama, nici surori, cea mai apropiata ruda din partea mamei va reclala rodul muncii lui. Primitorul, sotul, daruieste ocazional un obiect de valoare sau un porc, fratelui sotiei, reciprocitatea nefiind insa, nici pe departe, satisfacuta. Acesta poate deasemenea sa ceara servicii din partea rudelor sotiei pe care le va plati in hrana. Chiar daca plata, rara si de valoare mult inferioara darurilor primite, nu este facuta, rudele sotiei nu sunt eliberate de obligatiile lor. In cazul sefului de trib, rudele prin alianta trebuie sa-i daruiasca acestuia o parte mult mai mare din recolta, sa creasca porci, betel si cocotieri pentru acesta. Ei sunt platiti co obiecte de valoare mai mare dar care, din nou, nu acopera contributia facuta. In afara de acestea mai este contributia facuta de un individ rudei lui atunci cand acesta din urma trebuia sa indeplineasca un ritual funerar. Indigenii nu folosesc un termen pentru acest tip de schimb, dar cuvantul "urigubu" , care inseamna daruri din recolta de la fratii sotiei, desemneaza una dintre cele mai mai importante conceptii sociologice si economice locale.

Tot in aceasta categorie intra si darurile facute de vasali unui sef de trib, la care de obicei se raspunde prin contra-daruri de mica valoare. Aceste tributuri sunt numite "pokala".

Aceste doua tipuri de daruri fac parte din aceeasi categorie datorita mecanismului similar de schimb si datorita asemanarii dintre darurile urigubu si pokala. In ambele cazuri      darurile initiale sunt determimate de obligatii iar contra-darurile sunt de insemnatate mica, insuficiente, relatiile de schimb fiind nesimetrice. Exista chiar asemanari intre ceremoniile care le acompaniaza.

3. PLATI PENTRU SERVICII caracteristice RELATIEI DE APARTENENTA LA CLAN

Aceasta categoria are special faptul ca platile sunt bine definite. Nu poate fi vorba nici aici de echivalenta economica directa din moment ce unul dintre termenii schimbului este un serviciu a carui valoare nu poate fi calculata ci doar estimata in mod conventional. In aceasta categorie intra toate serviciile facute de specialisti indivizilor sau comunitatii, dintre care, cele mai importante sunt serviciile magicianului, care poate lua viata sau vindeca un individ daca este platit pentru aceasta. De asemenea, aici se incadreaza si darurile asociate cu intrigile amoroase. Atentia unei fete frumoase trebuie rasplatita printr-un dar.

Distributia de hrana legata de ceremonialul funerar inseamna, sub aspect economic, plata pentru serviciile funerare. Ruda cea mai apropiata pe linie materna a celui mort va imparti daruri in hrana tuturor locuitorilor satului pentru ca, se presupune ca acestia il plang pe cel mort si isi innegresc fetele si isi taie parul pentru a exprima acest regret. Desi responsabilitatile       apartin doar rudelor directe, toti menbrii clanului ofera mici daruri organizatorilor sagali.

Functiunea acestor plati ceremoniale este, cel putin la suprafata, aceea de a ingrosa legaturile sociale care le-au determinat.

Din punct de vedere economic, toate aceste daruri reprezinta un tip anume de echivalenta; de asemenea ele ilustreaza bine ideea ca orice serviciu trebuie platit.

4. DARURI RETURNATE IN FORMA ECONOMICA ECHIVALENTA caracteristice RELATIEI DE APARTENENTA LA COMUNITATEA UNUI SAT.

In aceasta categorie, darurile trebuiesc strict echivalate prin contra-daruri, fapt care nu le asimileaza insa comertului. Echivalenta nu poate fi insa niciodata perfecta.

Aici se incadreaza, printe altele (daruri la prezentarea unei noi canoe, daruri sagali) si darurile facute de o comunitate catre alta, in vizite reciproce. Legatura de co-apartenenta la aceeasi comunitate se traduce prin obligatia fiecarui individ de a participa cu o parte la aceste daruri. Din punct de vedere sociologic, aceasta clasa de daruri este caracteristica relatiilor de prietenie.

Un alt tip de daruri al acestei categorii sunt cele care se fac intre gospodarii, in timpul "milamala", perioada asociata cu intoarcerea spiritelor ancestrale in sat. Acestea sunt intotdeuna reciproce.

Schimburile dintre un barbat si tatal sotiei (rude indirecte), schimburi care au loc a scurta perioada dupa casatorie, intra, de asemenea, in aceasta categorie.

5. SCHIMBUL DE BUNURI MATERIALE PE PRIVILEGII, TITLURI SI POSESIUNI NEMATERIALE caracteristic RELATIAI DE RUDENIE DIRECTE (PE LINIE MATERNA) si RELATIAI DE APARTENENTA LA COMUNITATE UNUI SAT.

Tranzactiile acestei clase se apropie de comert pentru ca schimbul se face doar daca este avantajos pentru ambele parti si nu este rezultatul unor obligatii. Echivalenta nu este atat de stricta datorita faptului ca unul dintre termenii schimbului nu este de natura materiala., cum ar fi cunostinte de magie sau privilegiul de a executa un dans.

Unul dintre cele doua schimburi importante ale acestei clase, legat de relatia de rudenie pe linie materna, este reprezentat de achizitionatrea de catre un individ de bunuri sau privilegii care i se cuvin oricum ca mostenire de la unchiul din partea mamei sau de la fratele mai mare, dar pe care le doreste inainte de moartea acestor rude. O regula a schimbului este ca atat plata cat si transferul de proprietate se fac gradat, putin cata putin. Ultima plata marcheaza transferul definitiv al titlului de proprietate. Graba in a obtine aceste titluri si privilegii este platita din greu. Totusi, aceasta tranzactie are loc numai atunci cand este dorita de ambele parti.

Celalalt tip important, legat de relatia de apartenenta la comunitatea unui sat,

este plata pentru dansuri. Acestea sunt "detinute", ceea ce inseamna ca inventatorul are dreptul de a-si "produce" dansul si cantecul in comunitatea sa. Daca un alt sat se arata interesat de acestea, va trebui sa cumpere dreptul de a le executa. Aceasta se face prin daruirea ceremoniala de hrana si obiecte de valoare, urmata de transmiterea catre noul proprietar a secretelor si coregrafiei dansului. In cazuri rare titluri de proprietate pe terenuri de gradinarie, trec de la o comunitate la alta. Cedarea acestora se face desigur contra cost.

Termenul pentru achizitionarea ceremoniala a unui privilegiu este "laga". Acest termen desemneaza o tranzactie importanta. Cele neinsemnate sunt "gimwali". Conceptul de achizitie gradata a mostenirii pe linie materna este definit de termenul "pokala", acelasi ca pentru tributul catre sef. Termenul este un omonim pentru ca cele doua sensuri ale lui sunt distincte si intelese distinct de catre localnici.

6. BARTERUL CEREMONIAL caracteristic RELATIAI DE PRIETENIE

Schimbul de acest fel se bazeaza pe un parteneriat constant, iar obiectele schimbate trebuie sa fie aproximativ echivalente. Este cazul Kula. Darul este intotdeuna acceptat trebuie platit mai tarziu printr-un contra-dar de valoare echivalenta. Intr-o alta forma de schimb se transfere hrana vegetala pe peste. Acesta se bazeaza tot pe un parteneriat, pe obligatia de a accepta si de a raspunde darului initial si porta numele de "wasi". Membrii unui sat din interiorul insulei, unde se gaseste din plin hraha vegetala, leaga parteneriate cu locuitorii unor sate de la malul marii, unde pestele se gaseste din belsug. Cantitati mari de peste sunt schizitionate doar in legatura cu distributia de hrana din timpul ceremoniei sagali. In satele de uscat, hrana distribuita ceremonial consiste intotdeauna din peste in timp de in satele de laguna, pestele nu este folosit niciodata in ceremonii, legumele fiind singurele considerate potrivite. Astfel, motivul schimbului nu este nevoia primara de hrana ci, din nou, aceea sociala de a arata bogatie prin distributia unui aliment special. Darul initial, intotdeuna facut de locuitorii satelor de uscat, nu poate fi refuzat. Aceasta este diferenta dintre barterul ceremenial si barterul de tip comercial. Tehnica schimbului wasi a fost, fara indoiala, influentata de Kula, care este, de departe, cel bai important si mai intens dintre cele doua schimburi.

7. COMERTUL, PUR SI SIMPLU caracteristic RELATIEI DINTRE ORICARE DOI MEMBRI AI TRIBULUI

Caracteristica principala a acestui tip de schimb (gimwali) este ca fiecare dintre parti actioneaza in interes propriu, schimband obiecte putin folositoare pentru el pe obiecte de care are nevoie. Aici intra in discutie si negocierea. Gimwali nu este insotit de nici un fel de ceremonial, permite negocierea si poate fi facut intre oricare doi indivizi. In toat celelalte tipuri de schimb este impotriva etichetei ca primitorul sa arate vreun interes sau nerabdare fata de dar. In gimwali , din contra, se arata un interes mare in schimb.

III. CONCLUZIE

[Aceasta ar fi incercarea mea de a asocia tipurile de schimburi (7) cu tipurile de relatii personale (8). De obicei asocierea se face intre un tip de schimb si un tip de relatie. Totusi exista doua cazuri in care unui tip de schimb ii sunt asociate doua tipuri de relatii. Aceasta se datoreaza faptului ca o clasa de schimburi, determinata din considerente de echivalenta economica intre bunurile schimbate, reuneste tranzactii de naturi diferite, caracterizate de relatii personale diferite. De asemenea, un tip de relatie personala se regaseste in doua feluri de schimb (relatia de apartenenta la comunitate unui sat).]

Complexitatea relatiilor de schimb si rudenie, cu toate ramificatiile si implicatiile lor, este cavarsitoare. Locuitorii acestor insule acorda o importanta foarte mare schimbului in sine, daruirii si acceptarii de daruri, iar valoarea economica este adiacenta acestuia si putin importanta fata de implicatiile sociale ale schimbului.