Consumul drogurilor in randul tinerilor

Consumul drogurilor in randul tinerilor

Cuvinte cheie

drog, dependenta, toleranta, politoxicomanie, toxicoman

Abstract

Drogurile sunt acele substante psihoactive, care ajunse in organism pot determina modificari de perceptie, de comportament si de functii motrice sau cognitive. Aceste substante psihotrope consumate timp indelungat conduc la dependenta. Drogurile se clasifica in opiecee, deprimante ale SNC- lui, stimulante ale SNC- lui, halucinogene.

Varsta medie a toxicomanilor a scazut, iar politoxicomania a devenit obisnuita.

Cauzele consumului in randul tinerilor sunt multiple, dintre care predomina influenta anturajului si tulburari psihice preexistente.Efectele scontate ale drogurilor : excitatie psihologica, calmul psihologic, modificarea perceptiei ; acestea sunt insotite de efecte nocive care se inregistreaza in toate sistemele fiziologice ale organismului, ducand pana la deces.Singura solutie pentru un dependent o constituie cura de dezintoxicare , urmata de reinsertia sociala.Masuri de prevenire a consumului : control asupra producerii si distributiei produselor farmaceutice, control asupra productiei, comercializarii sau folosirii anumitor droguri, pedepse aspre pentru cei care fac comert ilegal cu droguri si mai ales pentru cei care incita un minor sa-si procure sau sa utilizeze droguri , masuri educative.

Pentru a detecta gradul de informare a populatiei referitor la droguri s-a efectuat un chestionar in randul adolescentilor cu rezultate satisfacatoare.

Introducere

,,Drogurile constituie o problema extrem de alarmata, a carei seriozitate devine cu fiecare zi mai vizibila. In toata lumea exista milioane de oamei, care recurg la droguri, abuzand de diferite substante ilegale. Problemele ridicate de acest abuz, precum si de traficul ilegal cu droguri sunt printre cele mai grave probleme cu care se confrunta lumea de astazi, amenintand generatiile viitoare si, in acest fel, viitorul vietii !,,

(Rainer Schmidt - Nathen - Presedintele Conferintei ONU - Budapesta 1988).

In acceptia clasica, drogul este substanta care, fiind absorbita de un organism viu, ii modifica una sau mai multe functii (OMS); in sens farmacologic, drogul este o substanta utilizata sau nu in medicina, a carei folosire abuziva poate crea dependenta fizica si psihica sau tulburari grave ale activitatii mintale, ale perceptiei si ale comportamentului.

Clasificari ale drogurilor:

In literatura de specialitate si in practica exista numeroase clasificari ale drogurilor, avand la baza diferite criterii, cele mai cunoscute fiind: dupa efectul produs asupra SNC, dupa originea lor, dupa regimul juridic al substantelor sau dupa dependenta generata.

A. Clasificarea drogurilor in functie de efectul asupra SNC, se considera in general cea mai adecvata fiind cea utilizata in practica.In conformitate cu acest criteriu, drogurile se clasifica astfel:

Stimulentele - sunt substante care accelereaza activitatea SNC. Din aceasta categorie fac parte: frunzele arbustului de coca, crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele si psihostimulentii. Acestea se subclasifica in

stimulente ale veghii - amfetamina, cofeina, cocaina, cathina. In doze moderate acestea intretin starea de veghe, cresc activitatea mintala si creaza o senzatie de bine.

stimulente ale umorii - substante ce indeparteaza starea depresiva.

Depresoarele - sunt substante care incetinesc activitatea SNC in general ele avand efecte analgezice si sedative. Principalele substante ce fac parte din aceasta categorie sunt: opiul si derivatii sai (morfina si heroina), medicamente pe baza de opiu sau derivati ai acestuia, morfinice de sinteza, barbiturice, tranchilizante si hipnoticele.

Halucinogenele - sunt substante care perturba activitatea SNC si provoaca alterari ale perceptiei, temporale si spatiale. In fapt ele "deformeaza senzatiile si perceptiile celui care le utilizeaza". In aceasta categorie sunt cuprinse: cannabisul, LSD 25 , mescalina si altele.

B. O alta clasificare a drogurilor este realizata in functie de originea produsului:

Drogurile naturale - sunt cele obtinute direct din plante sau arbusti: opiul si opiaceele, cannabisul si rasina acestuia, khat-ul, frunzele de coca si derivatii sai si alte plante cu principii halucinogene.

Drogurile de semisinteza - sunt cele realizate prin procedee chimice pornind de la o substanta naturala extrasa dintr-un produs vegetal (heroina, LSD).

Drogurile de sinteza - sunt elaborate in intregime prin sinteze chimice: metadona, mescalina, LSD 25, amfetamina, designer-drugs, ecstasy ori alte substante psihotrope obtinute in laboratoare clandestine. Tot in aceasta categorie sunt inclusi si "solventii volatili si alte produse cu proprietati asemanatoare drogurilor". Tot droguri de sinteza sunt considerate mai multe produse ce sunt deturnate de la folosirea lor traditionala, fiind totodata larg raspandite si usor de procurat. Acestea antreneaza o puternica dependenta psihica si uneori fizica producand totodata si fenomenul de toleranta.

C. In functie de regimul juridic al substantelor acestea se impart in doua categorii:

substante a caror fabricare si administrare sunt supuse controlului (morfina, barbituricele) - sunt folosite in tratamente medicale.

substante total interzise (LSD, heroina, ecstasy, cocaina).

D. Un alt criteriu important de clasificare, il constituie dependenta generata (clasificare de ordin medical). In functie de aceasta, drogurile se impart in trei categorii:

droguri ce creeaza dependenta fizica;

droguri ce creeaza dependenta psihica;

droguri ce creeata dependenta mixta - din aceasta ultima categorie fac parte cele mai multe stupefiante.

E. Una dintre principalele clasificari este aceea statuata in dreptul international conform careia drogurile se impart in stupefiante si substante psihotrope.

F. In functie de modul de administrare (de consum) drogurile pot fi clasificate in: injectabile, ingerabile, de prizare, de masticare, de fumare, inhalare; unele se pot administra si sub forma de supozitoare.

Materiale si metode

Gama acestor substante este deosebit de larga, dar totusi cateva dintre ele apar mai des decat altele in traficul ilicit.

Opiul sau opimul - este latexul uscat, obtinut prin incizarea capsulelor inca verzi ale macului opiaceu (Papaver somniferum). Are o culoare negricioasa, miros caracteristic si gust amar.Opiul este folosit in medicina in doze mici, ca somnifer, clamant sau analgezic, avand un continut de 10% morfina.Opiumul este in general fumat in pipe speciale si in cazuri mai rare ingerat sau injectat.Efectele dorite de consumatori desi neplacute pentru incepatori (greata, ameteli, dureri de cap) sunt excitare trecatoare, euforie, senzatia de bine si indiferenta. Aceste efecte dureaza 6 - 8 ore. Efectele nocive sunt ameteli, varsaturi, cefalee, insomnie, probleme respiratorii precum si alte disfunctionalitati organice putand genera decesul consumatorului in urma sincopei cardiace. Consumul de opiu genereaza toleranta, dependenta psihica si fizica.

Morfina (etimologia cuvantului porneste de la zeul somnului in mitologia romana, Morfeu) este principalul alcaloid al opiului fiind un analgezic puternic cu efect narcotic. Se prezinta sub forma unei pulberi albe, bej sau maronie cu gust amar , solubila la umiditate. Este gasita sub forma de comprimate, solutie (in doze injectabile) sau supozitoare.Morfina genereaza consumatorului o stare de bine, euforie, pasivitate si amorteala iar ca efecte nocive sunt asemanatoare cu cele ale opiului, putand genera moartea prin stop respirator.Genereaza dependenta psihica, fizica si toleranta. Cura de demorfinizare dureaza 6 luni - prin spitalizare.

Heroina (smack, thunder, hell dust, big H, nose drops, brown sugar) este un clorhidrat de diacetilmorfina, fiind un produs de semisinteza de culoare alba, cenusie, roz pana la brun sau gri inchis.In comparatie cu morfina este un drog mult mai puternic.In functie de gradul de puritate se gasesc patru sortimente de heroina.Heroina se prizeaza, inhaleaza (snifing)sau injecteaza pe cale sub-cutanata, intravenoasa sau intramusculara (cea mai raspandita forma de consum - injectarea in vena intensifica efectele si le face aproape instantanee).Provoaca aceleasi efecte ca opiu si morfina, dar de o factura mult mai pronuntata, dependenta foarte puternica fiind indusa rapid. Pe termen lung se pot constata tulburari organice importante precum hemoragii, pneumonii infectioase, septicemie, hepatita virala. Datorita folosirii la comun a seringilor intre toxicomani una din cele mai periculoase este infectarea cu HIV.Intoxicatia cronica apare dupa aproximativ 30 de administrari de doze terapeutice. Sindromul de sevraj este de asemenea chinuitor pentru heroinoman manifestandu-se prin: hipersecretie nazala, lacrimala, sudoripara, spasme si dureri musculare, crampe abdominale, diaree, deshidratare intensa si o puternica angoasa. Supradozarea sau folosirea unei doze de heroina de o puritate ridicata poate fi fatala consumatorului prin depresiune respiratorie marcanta, stare de soc, coma.

Cocaina (pudra, zapada, 'Alba ca zapada', gheata, cristale, pietre) este un alcaloid extras din frunzele arbustului de coca (Erytroxylon coca) originar din America de Sud.

Ca stupefiant poate fi consumata sub diverse forme: frunzele de coca pot fi mastica sau sub forma de pudra ea poate fi inhalata, prizata sau injectata. Cand cocaina este prizata pe nas, senzatia de maxima intensitate apare la 15-30 de minute si apoi scade rapid in intensitate, ceea ce inseamna ca, pentru mentinerea efectului, la fiecare 20 de minute trebuie administrata o noua doza. Cocaina este cautata in special pentru efectul sau excitant care inlatura simptomele oboselii si creeaza foarte rapid o stare de euforie. Mai apar dorinta de comunicare verbala sporita, cresterea increderii in forta fizica si intelectuala.Consumul genereaza agitatie, instabilitate, tulburari de judecata, tahicardie, hipertensiune, hipertermie, midriaza (dilatarea pupilelor), psihoza paranoida si poate provoca moartea prin stop cardiac, stop respirator sau accidente vasculare cerebrale. Dependenta psihica este puternica si se instaleaza rapid, fiind mult mai dureros resimtita de cocainoman, decat dependenta fizica.

Crack-ul (rock, caillou) poate fi definit ca o forma a cocainei sau un mod de consumare a ei (versiunea fast-food a cocainei). E intalnit sub forma unor pietre de culoare albicioasa, bej sau bruna. Determina toleranta, dependenta fizica si psihica, supradozajul amplificand efectele nefaste si putand provoca moartea.

Cannabis-ul este denumirea generica pentru produsele vegetale obtinute din canepa de cultura (cannabis sativa) planta ce contine substante halucinogene (compusul psihoactiv principal este delta-9-tetrahidrocannabinol - THC). Astazi cannabis-ul este produsul stupefiant cel mai utilizat in lume. Din frunze si inflorescente uscate si tocate se obtine iarba de cannabis - marijuana (marihuana) - avand aspectul tutunului sau ceaiului (contine 1 - 12% THC). Ea poate fi fumata fie ca atare, fie amestecata cu tutun, sau utilizata ca decoct, fiind bauta ca atare sau in amestec cu alcool. Rasina de cannabis, obtinuta prin presare, cunoscuta sub numele de hasis poate fi consumata prin ingerare sau se fumeaza in amestec cu tutun sub forma de joint (contine 5 - 25% THC). Prin ingerare efectul este de 4-6 ori mai mic decat in cazul in care aceeasi cantitate ar fi fumata.

Dozele de THC de peste 10 miligrame produc deseori halucinatii. In doze mici acest drog produce euforie si senzatie de bine. In doze mari afecteaza perceptia timpului si a realitatii si puterea de reactie. In exces produce senzatia de dezorientare si panica. Cannabisul provoaca anumite efecte nocive: alterarea anumitor celule, perturbarea memoriei, tahicardie, alterarea functiilor reproductive, afectiuni oculare, afectiuni bronho-pulmonare si diminuarea rezistentei imunitare.Au fost inregistrate foarte rar cazuri de toleranta generand doar o dependenta psihica care este incontestabila.

LSD - dietilamida acidului lisergic - este cel mai puternic drog halucinogen cunoscut, actiunea sa aparand la doze extrem de mici (3-6 mg). LSD-ul in stare pura se prezinta sub forma unui lichid incolor, inodor si insipid. Se gaseste in natura in cantitati mici in unele plante sau se poate prepara in laborator prin semisinteza. In traficul ilicit LSD-ul se prezinta sub forma unei pulberi de culoare alb-murdar, tablete sau capsule aperculate, de diferite marimi si culori.Se administreaza in mod obisnuit pe cale orala prin imbibarea tesaturilor, hartiei, dulciurilor (cel mai adesea bucatilor de zahar) sau sub forma de pilule; se poate si injecta.Acest drog produce stari de excitatie, euforie, modificari mintale in sfera personalitatii, a perceptiei si a cunoasterii, consumatorul neputand face distinctie intre real si ireal, in timpul calatoriei ce poate dura pana la 12 ore fiind considerat ca o "sursa de inspiratie divina in practicile mistice de grup". Pe termen lung consumatorii de LSD pot fi atinsi de boli mintale grave si ireversibile.Dezvolta foarte rapid toleranta provocand dependenta psihica.

Ecstasy este un drog sintetic (stimulent amfetaminic - MDMA - 3-4-methylene dioxy methamphetamine) din categoria halucinogenelor. 80% din productia mondiala de ecstasy este obtinuta in laboratoarele clandestine din Olanda, Belgia si, mai nou, Polonia, dintr-o serie de precursori chimici (safrol, isosafrol).El se prezinta sub forma de tablete fiind consumat pe cale orala. Consumul de ecstasy produce euforie, senzatia de emotii profunde si in doze mari, halucinatii.In exces consumul de ecstasy conduce la distrugerea celulelor ce produc serotonina ce influenteaza starea fizica si psihica a individului, apetitul, durerea si memorare. Poate provoca depresii si psihoze precum si deshidratare severa, crampe musculare, chiar blocaj renal.

Intr-un cadru legal drogurile sunt utilizate ca medicamente (tramadol, carbamazepina, haloperidol, diazepam, hidroxizina, nitrazepam, morfina, metadona, codeina, fenobarbital,etc.) cu actiune asupra sistemului nervos, unele fiind inca prescrise cu succes impotriva durerii si in unele boli mintale. De exemplu morfina este inca medicamentul cel mai eficace impotriva durerilor puternice, Romparkinul se foloseste in tratamentul maladiei Parkinson, Fortalul este folosit drept cu un efect foarte puternic. Pe langa drogurile cunoscute, cannabis, hasis, heroina si multe altele, consumatorii de astfel de substante care nu au banii necesari sa le achizitioneze, pot cumpara din farmacii diverse medicamente ce au in compozitia lor narcotice sau substante cu efect asemanator.

Cauzele consumului de droguri:

Tendinta de experimentare, curiozitate

Presiunea grupului

Disponibilitatea drogului

Personalitatea si mediul social (drogul poate reprezenta un mod de evadare dintr-o realitate dura)

Mass-media (anumiti idoli ai tinerilor, care consuma droguri, beneficiaza de o larga publicitate)

Efectele scontate ale drogurilor sunt de trei feluri:

a. excitatie psihologica, veselie, sentimentul de tensiune psihica si uneori reactii violente. Ele accelereaza activitatea sistemului nervos central (SNC). Din aceasta categorie de droguri stimulente fac parte: cocaina, amfetaminele, crack-ul s.a.

b. calm psihologic, relaxare psihica sau somnolenta. Drogurile incetinesc activitatae SNC. Din aceasta categorie de droguri, numite sedative sau depresoare, fac parte: opiul si derivatii sai (morfina si heroina), barbituricele, tranchilizantele, hipnoticele s.a.

c. modificarea perceptiei, senzatii auditive, vizuale si olfactive. Aceste droguri perturba activitatea SNC, din acest motiv numindu-se halucinogene sau delirogene (atunci cand tulbura ratiunea, pornindu-se de la senzatiile proprii). De exemplu: LSD, cannabis, mescalina s.a.

Cele mai importante efecte nocive ale drogurilor sunt:

Dependenta;

Efectele toxice asupra organismului.

Toxicomania se caracterizeaza prin patru stari definitorii:

- Dependenta psihica - necesitatea de ordin psihologic de a folosi un anumit drog;

- Toleranta - diminuarea progresiva a efectului la repetarea administrarii rezultand necesitatea cresterii dozei pentru a se obtine efectul scontat;

- Dependenta fizica - consta in necesitatea de a continua folosirea substantei respective pentru a evita tulburarile, uneori grave, ce apar la intreruperea administrarii si sunt cunoscute sub denumirea de "sindrom de abstinenta" sau "sevraj";

- Psihotoxicitatea - se manifesta prin tulburari de comportament, uneori cu caracter psihotic. Acestea apar in conditiile folosirii indelungate si abuzive de doze mari de produse stupefiante (cocaina, amfetamine, s.a.)

Riscul instalarii farmacodependentei la un individ rezulta intotdeauna din actiunea conjugata a trei factori(OMS):

- particularitatile personale ale subiectului;

- natura mediului social-cultural general si imediat;

- proprietatile farmacologice ale substantei in cauza in corelatie cu cantitatea consumata, frecventa utilizarii si modul de utilizare (ingerare, inhalare, injectare subcutanata sau intravenoasa).

Masuri de prevenire si combatere:

Control asupra producerii si distributiei produselor farmaceutice

Control asupra productiei, comercializarii sau folosirii anumitor droguri.

Pedepse aspre pentru cei care fac comert ilegal cu droguri si mai ales pentru cei care incita un minor sa-si procure sau sa utilizeze droguri

Masuri educative: educatia pentru sanatate incepe in familie, continua la gradinita, apoi in scoala, in universitate si prin formele instruirii, permanente. Informarea si pregatirea privind cunostintele de educatie pentru sanatate, de a forma deprinderi, convingeri si comportamente trainice de pastrare si mentinere a sanatatii, este o conditie de baza necesara omului modern. Familiarizarea cu obiectivele educatiei pentru sanatate este o necesitate, pastrarea unui organism sanatos si a unui mediu de viata sanatos este, in esenta, datoria si sarcina primordiala a fiecaruia dintre noi.

5. Studierea conditiilor psiho-sociale care pot duce la o instabilitate, o inadaptare cu o conduita asociala si antisociala, precum si elaborarea de programe pentru rezolvarea acestor probleme.

6. Tratament si readaptare pentru consumatorii cronici; cuprinde trei etape distincte:

- Dezintoxicarea este in general consecutiva unei crize si are ca scop dezobisnuirea toxicomanului. Astazi se utilizeaza mai multe metode, dintre care unele fac apel tot la un drog (methadona pentru sevrajul opiomanilor, tinctura de opium si clorpromazina, neuroleptice majore, pethidina), iar altele se bazeaza pe sevraj brutal.

- Reinsertia sociala urmareste sa redea individului motive de a-si relua activitatea sociala anteriora. Se actioneaza pe doua planuri: asupra individului intr-un cadru institutionalizat si asupra anturajului. De exemplu, exista centre de ajutor pentru reinsertie, programe in institutii etc.

- Post-cura are ca scop ajutarea individului de a-si creste adaptabilitatea necesara pentru a nu recadea in universul drogurilor. Exista numeroase formule: vizite regulate in centre de ajutor pentru reinsertie, psihoterapie individuala sau de grup.

La ora actuala, in Romania exista mai multe centre de detoxifiere, iar tratamentul narcomanilor se face cu metadona, nalorfina, naloxon sau, mai nou cu suboxona sau naltrexona, ultima dintre ele se pare ca nu provoaca dependenta.

Partea experimentala

Agentia Nationala Antidrog a efectuat mai multe studii referitoare la consumul de droguri.

A.     Date privind consumul de droguri in Romania, comparative cu alte state Europene:

Romania inregistreaza unele dintre cele mai scazute prevalente la consumul unor importante categorii de droguri.

Canabis

Romania se numara printre tarile cu cea mai scazuta prevalenta pe parcursul intregii vieti. Tara noastra detine o prevalenta de 1,7 %, ocupand ultimele locuri alaturi de Malta (3.5%), Bulgaria (4,4%) si Cipru (6,6%). In fruntea listei se afla Danemarca (36,5%), Franta (30,6%), Regatul Unit (30,1%) si Italia (29,3%).

Amfetamine

Romania se numara si la acest capitol printre tarile cu cea mai scazuta prevalenta pe parcursul intregii vieti, avand o prevalenta de 0,2%, alaturi de Grecia (0,1%), Malta (0,4%) si Cipru (0,8%). Tarile cu cea mai ridicata prevalenta pentru acest drog sunt: Regatul Unit (11,9%), Danemarca (6,9%), Norvegia (3,6%) si Irlanda (3,5%).

Ecstasy

Romania se remarca cu cea mai mica prevalenta, este pe ultimul loc, cu 0,3%, alaturi de Grecia (0,4%), Malta (0,7%) si Lituania (1,0%). In fruntea listei se afla Regatul Unit cu 7,3 %, Republica Ceha, cu 7,1%, Irlanda, cu 5,4% si Spania cu 4,4%.

Cocaina

Tara noastra se numara printre tarile cu cea mai scazuta prevalenta 0,4%,alaturi de Malta, Lituania si Grecia cu 0,7%, in fruntea listei se afla Marea Britanie 7,7%, Spania 7,0%, Italia 6,6%, Irlanda 5,3      

B. Prevalenta consumului de droguri in populatia generala

Prevalenta consumului de diferite droguri ilegale in randul populatiei de 15-64 ani de-a lungul vietii este de cca. 1,7%, aici fiind incluse toate tipurile de droguri ilegale.Prin extrapolare, acest procent ne spune ca din populatia Romaniei in varsta de 15-64 aproximativ 300.000 de persoane au consumat cel putin o data unul din aceste droguri, de-a lungul vietii. Daca se iau in considerare si medicamentele (tranchilizante, sedative, antidepresive) acest procent ajunge la 8,6% (prin extrapolare rezulta aproximativ 1.300.000 de persoane).

Dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este cannabisul, intr-un procent de 1,7%, urmat de cocaina - 0,4% (in ambele forme - baza sau crack), extasy - 0,3%, heroina - 0,2%, amfetamine - 0,2%,(Grafic 1).

Grafic 1. Prevalenta consumului de droguri in populatia general

Cannabisul se consuma in toate regiunile tarii, inregistrandu-se urmatoarele procente: 5,6% in Bucuresti, 1,3% in Transilvania, 1,1% in: Muntenia, Moldova, Banat-Crisana-Maramures, 0,9% in Dobrogea si 0,6% in Oltenia.

Ecstasy se consuma, de asemenea in toate regiunile tarii, cu exceptia Dobrogei: 1,8% in Bucuresti, 0,4% in Transilvania, 0,2% in Muntenia si Oltenia, 0,1% in Moldova si Banat-Crisana-Maramures.

Heroina este consumata in Bucuresti, Transilvania si Oltenia in procente egale: 0,2%.

Inhalantele se consuma in: Bucuresti (0,3%), Oltenia (0,2%) si Transilvania (0,1%).

Amfetaminele si cocaina (crack sau in forma baza) se consuma doar in Bucuresti - 0,3% din populatia capitalei in varsta de 15-64 ani incercand amfetamine si 0,5% experimentand consumul de cocaina.

Cea mai mica varsta declarata de un respondent pentru debutul in consumul de cannabis a fost de 11 ani, 76,6% dintre consumatorii de cannabis mentionand o varsta de debut pana in 24 ani. In cazul ecstasy, cea mai mica varsta de debut declarata a fost 14 ani, iar cea mai mare varsta de debut in consumul de ecstasy fiind de 30 ani.

Barbatii, spre deosebire de femei, au incercat, cel putin o data in viata, toate tipurile de droguri ilegale: 2,3% cannabis, 0,5% ecstasy, 0,2% heroina si 0,1% celelalte categorii de droguri, iar pentru femei s-a inregistrat un consum experimental pentru: cannabis - 0,7%, ecstasy - 0,2%, inhalante si halucinogene - 0,1%.

C.Preleventa consumului de droguri ilegale in ultimele 12 luni

Cannabis

Prevalenta consumului de cannabis la nivel national, a fost de 0,4%, valori mai mari existand in Bucuresti 2%,Banat-Crisana-Maramures 0,5%, Transilvania, Muntenia si Moldova 0,2% Grupa de varsta la care s-a inregistrat cea mai ridicata prevalenta a fost 15-24 ani - 1,5% fata de 0,3% pentru respondentii in varsta de 25-34 ani. A fost analizat consumul recent de canabis in functie de statutul educational determinandu-se faptul ca un astfel de comportament apare mai ales la persoanele cu studii liceale 0,6 % si universitare 0,3 %.

Ecstasy

Consumul de ecstasy a inregistrat, la nivel national, un procent de doar 0,1% in Bucuresti, Transilvania, Banat-Crisana-Maramures 0,1%. Singura grupa de varsta la care a fost identificat un astfel de consum este cea de 15-24 ani - 0,3%, pentru respondentii de 25-34 ani procentul fiind sub 0,1%. Ca si in cazul canabisului persoanele cu studii secundare incomplete, liceale si universitare au recunoscut ca au consumat ecstasy in ultimele 12 luni - 0,1% pentru fiecare categorie.

In vederea cunoasterii atitudinii/opiniei populatiei fata de consum si consumatorii de droguri,am efectuat un chestionar, atasat in anexa, pe un esantion de 50 de tineri cu varste cuprinse intre 12-21 de ani.

Rezultate si discutii

Rezultatele obtinute la chestionarul propriu sunt satisfacatoare, subiectii fiind destul de bine informati despre substantele care se incadreaza in aceasta categorie 60%, despre riscul consumului asupra sanatatii 60%, imbucurator fiind refuzul categoric al majoritatii de a incerca vreun drog 60% .

Rezultatele chestionarului sunt:

1.a)20, b)30 ; 2.a)3, b)4, c)10, d)13, e)20; 3.a)40, b)2, c)8; 4.a)15, b)10, c) 5. d)20; 5)a)30, b)10, c)10; 6.a)25, b)20, c)5; 7.a)15, b)5, c)30; 8.a)30, b)10, c)10;

9.a)30, b)10, c)10; 10.a)45, b)5, c)0; 11.a)30, b)5, c)5; 12.a)30, b)5, c)15.

Prevalenta consumului de droguri ilegale in functie de tipul de drog este de: 1,7% pentru canabis, 0,4% pentru cocaina, 0,3% pentru ecstasy si 0,2% pentru heroina.

Media de varsta a consumatorilor frecventi a ajuns la 17-19 ani, iar politoxicomania a devenit obisnuita.

Sunt 35.000 de consumatori in Romania, 24.000 de consumatori in Bucuresti.

Rata deceselor in randul consumatorilor creste galopant cu aproximativ 25% pe an.

Numai 2.000 de persoane au cerut asistenta pentru dezintoxicare.

Concluzii

Desi Romania inregistreaza unele dintre cele mai scazute prevalente la consumul unor importante categorii de droguri, consumul acestora in randul tinerilor constituie o alarmanta problema de actualitate.Drogurile sunt consumate predominant de populatia tanara motiv pentru care programele de prevenire a consumului de droguri trebuie orientate prioritar catre populatia cu varsta mai mica,chiar sub 15 ani in scopul intarzierii debutului in consum. "Flagelul drogurilor este unul din fenomele cele mai complexe,mai profunde si mai tragice ale lumii contemporane."

Bibliografie:

Coord. Vasile Marcu, Mariana Marinescu, Educatia omului de azi pentru lumea de maine, editia 6, Ed. Universitatii din Oradea, 2009.

Marian Barbulescu, Emanoil Prodan, Ion Grigorescu, Prevenirea, descoperirea si cercetarea infractiunilor la regimul stupefiantelor, Ed. Serviciul editorial si cinematografic - Ministerul de Interne, 1979;

Jenica Dragan, Aproape totul despre droguri, Ed. Militara, 1994;

Jenica Dragan, Dictionar de droguri, Ed. National, 2000;

Natalia Drugescu, Medicina legala, Ed. Printech, 2001;

Jonas Hartelius, Narcotic drugs - laws, facts, arguments, Ed. Rikspolisstyrelsen, 1991;

I.Roibu, Al. Mircea, Flagelul drogurilor, Ed. Mirton, Timisoara, 1997;

Valentin Stroescu, Farmacologie, Ed. All, Bucuresti, 1999;

Organizatia Mondiala a Sanatatii - Seria de rapoarte tehnice nr. 836/ 1993;

ECSTASY: ROLLING ACROSS EUROPE, Strategic Europe/Asia/Africa Unit of the Office of International Intelligence - Drug Enforcement Agency (DEA) - www.dea.gov

National Institute on Drug Abuse (NIDA); Drug Enforcement Agency (DEA) - www.drugfreeamerica.org/Drug_Resource

https://www.ana.gov.ro

https://www.medfam.ro/books/igienacop.html

Anexa

CHESTIONAR

1.Sex

a)      feminin

b)      masculin

2.Grupa de varsta

a)      sub 12 ani

b)      13-15 ani

c)      16-18 ani

d)      19-21 ani

e)      peste 21 ani

3. Dupa parerea ta, consumul de droguri este de actualitate?

a)      da

b)      nu

c)      nu pot decide

4. Unde ai aflat prima data de existenta drogurilor?

a)      discoteci, petreceri

b)      localuri, pe strada

c)      scoala

d)      tv

. Cunosti care substante se incadreaza in categoria drogurilor?

a)      da

b)      nu

c)      foarte putin

6. Consumatorul de droguri este 'victima' sau 'infractor'?

a)      victima

b)      infractor

c)      ambele

. Cunosti continutul legilor cu privire la consumul si traficul de droguri?

a)      suficient de bine

b)      deloc si nu ma intereseaza

c)      nu, dar as dori sa stiu

Cunosti efectele pe care le produce consumul de droguri asupra organismului?

a)      da

b)      nu

c)      am suficiente cunostinte

. Ai fi tentat sa consumi droguri?

a)      nu, categoric

b)      as dori sa incerc un drog slab

c)      poate, nu m-am gandit

10. Ti s-au oferit vreodata droguri?

a)      nu

b)      poate, dar nu am stiut ca sunt droguri

c)      da, dar am refuzat

Printre cunostintele tale exista consumatori de droguri?

a)      nu

b)      da, cativa

c)      cunosc numele unor persoane, dar nu am legatura cu ele

12. In orasul (judetul) tau exista institutii si centre de prevenire a consumului de droguri?

a)      este posibil, dar eu nu stiu exact

b)      da

c)      nu cred