DEMOCRATIA SI DREPTURILE OMULUI

DEMOCRATIA SI DREPTURILE OMULUI

Un guvernamant democratic inseamna :

influenta cetatenilor asupra deciziilor politice si aportul specialistilor la luarea acestor decizii;

libertatea circulatiei si obtinerii informatiilor;

libertatea schimbului de opinii;

descentralizarea procesului de luare a deciziilor;

functionarea corecta a institutiilor reprezentative ale democratiei;

influenta sporita a societatii civile in functionarea aparatului guvernamental

asigurarea selectiei valorice a reprezentantilor in structurile centrale ale democratiei reprezentative: senatul , camera deputatilor etc.

periodicitatea alegerilor;

forme ale revocarii reprezentantilor puterii;

transparenta deciziilor politice;

asigurarea controlului democratiei, al puterii si a sistemului de corectare a ei .

Sistemul democratic este subordonat ameliorarii situatiei cetateanului sub toate

aspectele : economic , politic , cultural, educational , social .

Democratie = sporirea rolului societatii civile ( societatea celor guvernati ) asupra      actului guvernarii;

= manifestarea puterii in interesul comunitatii;

= cresterea gradului de influenta, de presiune a celor mai diverse categorii sociale si profesionale asupra deciziilor luate de guvern .

Democratia poate avea un caracter formal, birocratic daca nu se intemeiaza pe dialog de opinii, pe cultura politica si civica a cetateanului, pe opozitia democratica .

Atunci guvernantii devin simpli " clienti " ai guvernarii .

Cadrul institutional juridic al democratiei este :

= existenta statului de drept ( statul intemeiat pe legi si respectarea lor )

= constitutie

= separarea puterilor: legislativa, executiva, judecatoreasca ;

= delimitarea ferma a atributiilor: parlamentului, guvernului, puterii juridice .

= pluripartidismul care este o garantie a functionarii regimului democratic si al autonomiei societatii civile .

Democratia liberala ramane fidela autonomiei persoanei si consacra libertatea individului pe baza garantarii proprietatii private si a inegalitatii economice .

Drepturile omului nu pot functiona abstract, rupte de specificul societatii respective, a regimului politic existent, al valorilor, traditiilor si experientei istorico-sociale a tarii respective .

Democratia este regimul politic necesar, este cadrul normativ si valoric in afirmarea drepturilor omului .

Istoria umanitatii a aratat ca fenomenul de dominatie, nedreptate, inegalitate, inechitate este unul frecvent si predominant si ca, pentru a-l limita s-a constituit o actiune de elaborare a unei teorii si practici a drepturilor omului materializata pentru prima data in istorie in 1215 in " Grand Charte " in Anglia - rege Ioan fara de Tara - care precizeaza ca nici o persoana nu poate fi arestata fara dovezi, violentata, molestata , deposedata de avere, fara a fi pedepsita legal prin judecare .

Ideea ca oamenilor le sunt firesti anumite drepturi pentru ca sunt oameni in primul rand, apare din antichitate in teoria dreptului natural ( v. Platon )

Aristotel in lucrarea " Politica " invoaca ideea drepturilor naturale pentru a justifica proprietatea privata , sclavia si razboiul grecilor impotriva negrecilor ( barbarii ) . Anticii au deosebit intre drepturi naturale, pe care le are omul ca fiinta si legale

( juridice ) conferite de legile sociale, ca cetatean al unui stat anume .

Stoicii deosebeau intre oameni ca fiinte libere si egale si oameni ca cetateni obligati sa se supuna legilor sociale-statale .

Primele incercari de institutionalizare a drepturilor omului si ca fiinta si ca cetatean apartinand unui stat anume, apar in Roma antica , apoi la ganditori din Evul Mediu si din perioada moderna ca : Nicolaus Cusanus, Grotius, Spinoza, Th. Hobbes, Jh. Locke, J.J.Rousseau .

In 1789 ( v. revolutia franceza ) in Franta apare " Declaratia drepturilor omului si ale cetatenilor din Franta ".

Th. Hobbes , considera ca oamenii trebuie sa aiba dreptul de a fi liberi in mod nelimitat, dar in practica asta nu se poate pentru ca omul traieste intr-o comunitate sociala si atunci acest drept trebuie limitat prin necesitatea de a se supune legilor sociale, general - valabile pentru toti cetatenii .

J. Locke , dezvolta o teorie a drepturilor naturale ale omului, conform careia ( sec. al XVII-lea) nimeni nu trebuie sa aduca vreo vatamare vietii, sanatatii, proprietatii si libertatii celuilalt .

Drepturile naturale sunt:

dreptul la viata;

dreptul la proprietate ;     

dreptul la securitatea persoanei, la siguranta si stabilitate personala;

dreptul la libertate individuala .

Fiecare om are datoria sa respecte aceste drepturi nu numai pentru el insusi, ci si

pentru ceilalti.

O guvernare, oricare ar fi ea, ar trebui sa aiba ca o functie prima, asigurarea respectarii acestor drepturi naturale si de a fi limitata, pentru a nu deveni opresiva .

De aceea, o guvernare care incalca aceste drepturi isi pierde legitimitatea .

Guvernarea care nu asigura realizarea acestor drepturi trebuie abolita de catre popor, sustine " Declaratia de independenta " americana de la 1776 . De asemenea ea sustine ca din punctul de vedere al acestor drepturi la viata, libertate si fericire, toti oamenii trebuie sa fie egali .

Aceste drepturi naturale nu au in sine caracter politic, dar fiind asigurate de societate, ele capata si un caracter social-politic .

Dupa al II-lea razboi mondial aceste drepturi naturale ale omului capata un caracter international si o intemeiere juridica internationala , si ca urmare a ideei ca acest razboi putea fi evitat daca in toate tarile se respectau aceste drepturi naturale si fundamentale ale oricarui om .

Pacea, care s-a incheiat in urma acestui razboi trebuia ca macar in parte sa respecte aceste drepturi .

In data de 10. XII. 1948, Adunarea Generala a O.N.U. a adoptat " Declaratia universala a drepturilor omului " in care se arata :

temeiul libertatii umane sunt drepturile egale si inalienabile ( neinstrainabile ) ale omului, care sa-i asigure demnitatea;

libertatea cuvantului si a convingerilor;

aceste drepturi sa fie impuse si respectate prin intermediul educatiei;

aceste drepturi sa fie o problema a tuturor tarilor si guvernelor lor;

aceste drepturi sa asigure pacea.

La 4. XI. 1950, tarile europene au semnat " Conventia Generala asupra drepturilor

omului " intrata in vigoare la 3. IX. 1953 . Din acest moment " Declaratia universala a drepturilor omului " a devenit un instrument de drept international, care apara individul fata de opresiunile propriului stat, atunci cand ele se manifesta, garantandu-i drepturi si libertati fundamentale in calitatea sa de fiinta umana .

Aceasta Conventie asigura si masuri reparatorii omului agresat pe nedrept de propriul stat si-l obliga pe acesta la plata unor daune fata de individ .

De asemenea, guvernele care au semnat aceasta Conventie se obliga sa tina seama de ea, atunci cand isi elaboreaza legislatia juridica interna .

Aceasta Conventie se obliga sa asigure indepartarea oricaror discriminari de rasa, religie, sex, convingeri, stare sociala .

Conventia are un " Comitet al drepturilor omului " la care poate face apel orice individ din aceasta lume, care a suportat o violare a drepturilor sale fundamentale

( naturale ) de catre statul in care traieste .

C.S.C.E. ( Conferinta pentru Securitate si Cooperare Europeana ) este un act care se refera la acele cooperari europene in domeniul umanitar, al informatiei, schimburilor culturale, educatiei, dezvoltarii stiintei, protectiei minorilor, etnicilor, cultelor religioase etc.

Toate aceste documente internationale au un singur scop, acela de a impune o reala CARTA a respectarii in realitate a drepturilor naturale ( fundamentale ) ale oricarui om de pe pamant .

La baza acestor documente sta si ideea liberala a dreptului omenesc la " egalitatea de sansa" pentru toti oamenii.

Putem concluziona ca:

Drepturile omului sunt expresia unui ideal de ordin filosofic, moral si social spre care tinde orice societate civilizata si cuprind acele conditii de viata pe care toti oamenii au dreptul sa le pretinda de la societatea in care traiesc, in virtutea calitatii unice de a fi fiinte umane .

Egalitatea in fata legii si libertatea sunt principii si norme valorice pentru fundamentarea teoriei drepturilor omului.

Egalitatea are 2 (doua) acceptiuni in gandirea social-politica:

a)     oamenii sunt fiinte egale pentru ca sunt oameni ( v. stoicii + I.Kant )

b)    o mai buna retribuire a bunurilor ( economice, culturale, a serviciilor, confortului ) a puterii politice si sociale intre oameni .

Ideea de " egalitate a sanselor " este exprimata inca din antichitate. In lucrarea

" Republica " Platon, arata ca prin procesul educatiei trebuie sa se dea sanse egale copiilor talentati si virtuosi de a ajunge in pozitii sociale bune .

In democratiile moderne si contemporane aceasta " egalitate de sanse " inseamna sansa cetatenilor de a participa egal prin intermediul sufragiului universal (dreptul la vot) la guvernarea politica a societatii .

Egalitatea democratica este egalitatea tuturor cetatenilor in fata legilor sociale ale statului si are in epoca moderna ca principal sustinator pe J.J.Rousseau .

Europa moderna s-a preocupat de afirmarea drepturilor si libertatilor cetateanului, de constituirea natiunilor, a statelor nationale guvernate de principiile egalitatii, legalitatii, legimitatii puterii politice, justitiei, drepturilor si libertatilor cetatenesti .

In " Declaratia drepturilor fundamentale ale omului si ale cetateanului " din 1789, se arata ca nesocotirea acestor drepturi este cauza tuturor relelor si a coruptiei guvernelor . Revolutia franceza de la 1789 a exaltat cetateanul,(omul = membru al unui stat anume ) si individul, promovand o conceptie politica individualista, liberala, in raport de opozitie cu absolutismul monarhic anterior .

Individul devine scopul statului modern . Capitalismul liberal devine statul - mijloc pentru a realiza acest scop .

Statul este subordonat, nu supraordonat individului cu nevoile si interesele sale .

Revolutia franceza de la 1789 va consacra conceptia social-politica a omului investit cu drepturi de la natura, cu drepturi fundamentale .

Toti oamenii sunt declarati = persoane = ceea ce va duce la modificarea dreptului roman pentru care omul avea drepturi doar ca cetatean , ca membru al unui stat, si la instaurarea teoriei dreptului intemeiata pe ideea de om .

Drepturile naturale fundamentale ale omului vor fi acum: libertatea individuala, proprietatea, fericirea, securitatea si protectia, rezistenta la opresiune prin afirmarea drepturilor , sunt denumite drepturi "din prima generatie".

Scopul statului va fi de a conserva, promova si apara aceste drepturi ale individului ca om .

Drepturi secundare din " a doua generatie ": dreptul la munca, dreptul la educatie, dreptul la organizare sindicala, dreptul la contract colectiv de munca, dreptul la concediu platit .

Drepturi din " a treia generatie " sau internationale : dreptul la pace, dreptul la solidaritate, dreptul la mediu inconjurator sanatos .

Toate aceste 3 ( trei ) tipuri de drepturi sunt specifice in primul rand regimurilor

politice democratice .

Ganditori in domeniul social-politic care cerceteaza regimurile politice si drepturile omului fac anumite aprecieri cum ar fi : G. Burdeau , care vorbeste de 3 (trei) tipuri de drepturi:

a)     inerente naturii umane sau drepturi fundamentale cum ar fi :

- securitatea generala a individului;

- inviolabilitatea persoanei;

- libertatea intimitatii, a opiniei, a credintei;

- dreptul la proprietate si libera circulatie;

b)    drepturi complementare:

- dreptul de asociere;

- dreptul de intrunire;

- dreptul de alegere;

c)     drepturi economico-sociale:

- dreptul de a face greva, dreptul la ocrotire;

- dreptul de a cere: concediu platit, sanatate, familie etc.

Profesorul universitar Colliard vorbeste de libertati in loc de drepturi si acestea sunt:

a)     libertati fundamentale:

- siguranta personala;

- libera circulatie;

- respectul personalitatii;

b)    libertati intelectuale :

- dreptul la opinie;

- dreptul la invatamant, religie;

- libertatea presei, radioului, TV-ului;

- dreptul la intrunire si asociere;

c)     libertati economice:

- dreptul la munca;

- libertatea comertului;

- libertatea industriei ;

Drepturile conduc la asumarea unor obligatii, responsabilitati sau INDATORIRI ale fiecarui om si cetatean, care sunt necesare pentru convietuirea sociala cu ceilalti :

- legile, normele, regulile statului de drept sunt obligatorii pentru orice individ

- respectarea acestor legi sau pedepsirea pentru incalcarea lor de catre individ

- armonizarea intereselor individuale cu cele generale atunci cand este nevoie .