Formele educatiei si relatiile dintre ele

Formele educatiei si relatiile dintre ele

Pornind de la varietatea situatiilor de invatare si de la gradul diferit de intentionaliete actionala , educatia se poate obiectiva in trei ipostaze: formala , nonformala si informala.

Educatia formala .Se refera la totalitatea influentelor intentionate si sistematice , elaborate in cadrul unor institutii specializate( scoala , universitate) , in vederea formarii personalitatii umane. Educatia si instruirea sunt explicite in virtutea unor obiective clar formulate , iar procesul se caracterizeaza prin intensitate , concentrare a informatziilor si continuitate. Scopul acestui tip de educatie il constituie introducerea pogresiva a elevilor in paradigmele cunoasterii si instrumentalizarea cu tehnici culturale care le vor asigura o anumita autonomie educativa.Pregatirea este elaborata in mod constient si esalonat , fiind asigurata de un corp de specialist pregatiti in aceasta directie. Educatia formala permite o asimilare sistematizata a cunostintelor si faciliteaza dez. Unor capacitate , aptitudini si atitudini necesare pt. insertia individului in societate. Ea este dimensionata prin politici explicite ale celor care se afla la putere la un moment dat. Formularul raspunde unei comenzi sociale , zestrei istorice si culturale fie in vederea formarii profesionale. "O caracteristica mai putin insemnata a educatiei formale - Teodor Cozma- o constituie act. de evaluare care este administrata in forme , moduri si etape anume stabilite , pentru a facilita reusita scolara. Trebuie sa retinem faptul ca evaluarea in cadrul ed. formale revine cu deosebire fiecarui cadru didactic si institutiei in ansamblu".

Educatia nonformala . Cuprinde totaliatea influentelor ed. ce se deruleaza in afara clasei sau prin intermediul unor act. Optionale sau facultative. Termenul nonformal desmneaza o realitate ed. mai putin formalizata sau neformalizata , dar totdeauna ce efecte formative. Act. Incluse in acest perimetru se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate si vin in intampinarea intereselor variate , individuale ale elevilor. Ceea ce este nou astaziin leg. Cu aceasta maniera de a educa rezida in organizarea ei planificata . In unele situatii , ed. nonformala poate fi o cale de ajutor pt. cei care au sanse mai mici de a accede la I scolarizare normal. Printre ed. se pot enumera:

a)      Sustinerea celor care doresc sa-si dezvolte sectoare particulare in comert , agricultira etc. ;

b)      Ajutarea pop. pt. a exploata mai bine resursele locale sau personale;

c)      Alfabetizarea

d)      Desavarsirea profesionala sai initierea intr-o noua act. ;

e)      Ed. pt. sanatate sau timpul liber etc;

Exista riscul ca act. derulate sub insemnele nonformalului sa ciltive derizoriul , sa vehiculeze o cultura minora "populara" desueta. Cum ce atentioneaza unele lucrari recente, se vor lua masuri ca , prinprocesul de popularizare a culturii datorate ed. nonformale , sa nu se prevesteasca val. Acesteia.

In mod concret , aceste influentze se exercita prin intermediul cercurilor , concursurilor , olimpiadelor scolare su sunt initiate fie de scoala fie de organizatiile de copii si de tineret , de organizatiile de parinti , confesionale etc.

Includem aici si emisiunile de radio si televiziune , special structurate si fixate pt. elevi , caracterizate prin continuitate sau frecventa ridicatasi realizate cu professionalism de catre pedagogi. Raportul ed. nonformale cu ed. formala este unul de complementarietate ,a atat sub aspectul continutului , cat si sub aspectul modalitatilor si formelor de realizare.

Educatia informala. Include totalitatea informatiilor neintentionate, difuze, eterogene, voluminoase - sub aspect cantitativ - cu care este confruntat individual in practica de toate zilele si care nu sunt selectate, organizate si prelucrate din punct de vedere pedagogic. Informatile pot fi organizate si institutionalizate, dar deseori sunt complet aleatorii, infuzate inconstient in gandirea si comportamentele indivizilor. Se pare ca educatia informala precda si depaseste ca durata, continut si modalitati de insinuare practicile educatiei formale. Cele mai semnificative mesaje informale sunt cele emise de mass-media. Pt ca o informatie obtinuta prin mass-media sa devina functionala , ea trebuie integrata, conexata si semnificata valorica in sistemul de reprezentari si cunostinte achizitionate anterior. In contextual informal de ed. initiativa invatarii revine individului ; ed. este voluntara , iar grilele de evaluare sunt altele decat in ed. formala , competent intr-un domeniu sau altul fiind criteriul reusitei.

Analiza comparative a celor trei modalirati ne face sa credem ca toate strategiile sunt necesare , avand in vedere diferentele le nivel de cadre , mijloace , continuturi si pozitii ale educatilor . aceasta variabilitate venind in intampinarea situatiilor tot mai complexe in care sunt pusi oamenii in societatea contemporana.

Educatia formala ofera:

Ca demers initial , introducerea individului in tainele muncii intelectuale organizate;

Posibilitateae a formaliza cunostintele , plecand de la achizitii istorice si practici reiesite din act.;

Recunoasterea achizitiilor individuale

Formaliarea si concretiarea achizitiilor in alte modalitati educative pe plan social;

Educatia nonformala:

Raspunde adecvat la necesitatile concrete de actiune;

Ofera un prim moment de abstractive prin extragerea de cunostinte de practica;

Facilizeaza contactul cu cunostinte plecand de la nevoikle resimtite de educati;

Demitizeaza functia de predare.

Educatia informala furnizeaza:

O sensibilitate la contactul cu mediul ambient;

Mom.declansarii unui interes de cunpastere pt. S.;

Posibilitatea trecerii de la un interes circumstantial de o integrere mai cuprinzatoare;

Posibilitatea unei explorari personale , fara obligatii sau prescriptii ferme;

O marja de libertate de act. pt. elaborarea unui proiect personal;

Posibilitatea de a gestiona propriul porces de formare.

In afara de pledoaria pt.oI integrare a celor trei ipostaze ale ed. unii autori propun modalitatii concrete de articulare , precum si sublinierea codurilor de referinta si a codurilor de interpretareprin cresterea ponderiidisciplinelor umaniste cu un grad de generalitate mai mare, prin introducerea si sporirea orelor de sinteza si/sau a orelor la dispozitia profesorului.

Articularea se poate realiza la mai multe niveuri:

In perspectiva structurilor verticale , administrativ- ierarhice , asigurand o complementarietate benefica intre act. unitara a statului si initiativele comunitatilor de baza;

In perspective structurilor orizontale . locate sau participative care asigura articularea intre def. interventi socioculturali;

La nivelul retelelor , cum ar fi centrele de sprijin dintr-o anumita zona , facilitand conlucrarea dintre mai multi factori grupali sau individuali;

Cert este ca cele trei educatii "paralele" ,chiar daca au proprul camp de act. si functionalitati diferite       , ingaduie extensiuni si intreprinderi benefice , aceasta articulare conducand la intarirea lor reciproca si la eficientizarea demersului educativ.