PROFESIONALISM, UMANISM SI OBIECTIVITATE IN PRACTICAREA SOCIOLOGIEI

PROFESIONALISM, UMANISM SI OBIECTIVITATE IN PRACTICAREA SOCIOLOGIEI

Inalte standarde profesionale. Sociologul are datoria de a plasa la cele mai inalte standarde teoretice si metodologice in activitatea sa de cercetare, invatamant si aplicare.

Optiune umanista fundamentala. Intreaga activitate profesionala trebuie fondata pe o optiune umanista ultima: persoana umana si umanitatea reprezinta entitatile supreme ale societatii pe care sociologul se angajeaza a le sprijini cu toate resursele sale profesionale. In nici o situatie de cercetare, invatamant sau aplicare a sociologiei, persoana umana nu trebuie sa fie trata ca simplu mijloc, persoana umana trebuie sa reprezinte in activitatea sociologului scopul ultim, valoarea suprema.

Respect pentru libertatea si demnitatea umana. Prin activitatea sa, sociologul trebuie sa prezerve si sa amplifice libertatea de optiune si manifestare a fiecarei persoane, grup social sau comunitati. Manipularea de orice fel reprezinta un comportament profesional inacceptabil, in mod absolut.

Optiune democratica. Sociologul trebuie sa-si fundamenteze intreaga activitate pe valorile democratiei: respectul reciproc al persoanelor, grupurilor si comunitatilor, intelegerea si acceptarea reciproca. El nu trebuie sa favorizeze un grup sau o comunitate in detrimentul altui grup sau comunitati, sa actioneze cu toate resursele sale profesionale pentru solutionarea tensiunilor si conflictelor sociale nu prin forta sau manipulare, ci pe baza intelegerii si acceptarii reciproce. In mod special atunci cand este vorba de un conflict, datoria morala a sociologului este de a evita sa devina instrumentul derularii acestuia, conseind partile, inclusiv partea care l-a angajat, sa adopte solutii pozitive, constructive, fondate pe valorile democratiei, iar nu solutii bazate pe forta sau manipulare. Prin activitatea sa, sociologul trebuie sa devina un element activ al procesului de negociere intre parti, promovand valorile fundamentale ale respectului si acceptarii reciproce.

Neutralitate axiologica si obiectivitate. In intreaga sa activitate, sociologul trebuie sa se ghideze dupa principiul neutralitatii axiologice. In nici o imprejurare el nu trebuie sa puna nici un angajament valoric mai presus de adevarul stiintific. Adevarul stiintific reprezinta valoarea morala suprema a omului de stiinta. In mod special datorita faptului ca prin insasi profesiunea sa, sociologul reprezinta un important factor social, el trebuie sa se plaseze echidistant in raport cu toate grupurile sociale, ideologiile, comunitatile componente ale colectivitatii din care face parte, sa evite orice ingerinte politice, ideologice sau partidiste in activitatea sa profesionala care ar putea distorsiona analiza corecta si obiectiva a realitatii sociale.

Declararea angajamentului social. Acceptarea de catre un sociolog a angajarii sale de catre un grup, institutie, organizatie sau comunitate pentru a promova interesele acestora, fapt care poate fi, mai ales pentru sociologul practician, foarte frecvent, trebuie sa aiba loc in conditii deontologice clar specificate:

 Angajamentul trebuie declarat in termeni expliciti. Sociologul trebuie sa faca cunoscute diferitele surse de finantare ale cercetarilor la care participa individual sau in grup si sa consemneze orice legatura pe care o are cu diferite firme, organizatii sau sponsori.

 Sociologul nu trebuie sa accepte contracte, conventii, subventii, burse de cercetare sau invatamant daca prin aceasta se produce o incalcare a principiilor deontologiei profesionale, el trebuie sa renunte la un asemenea angajament in momentul in care constata ca o asemenea angajare este de natura a implica abateri de la Codul deontologic.

 Sociologul trebuie sa influenteze partea angajatoare, cat si celelalte parti pentru a recurge la un comportament democratic in orice situatie conflictuala, la metode pozitiv-constructive, iar nu opresiv-manipulative sau bazate pe violenta. Este datoria morala a sociologului sa devina un factor activ de construire a consensului bazat pe intelegere si acceptare reciproca, pe negociere cu mijloace democratice constructive.

 Este datoria morala a sociologului de a refuza sa contribuie la actiuni opresiv-manipulative sau violente. In situatii de conflict, pentru a evita sa-si impuna cunostintele sale in mod unilateral la dispozitia unei parti, sociologului ii revine datoria de a difuza larg in cadrul colectivitatii din care face parte cunostintele sale teoretice si rezultatele empirice ale cercetarilor sale.

Optiunile valorice personale si obiectivitatea. Ca orice persoana, sociologul are dreptul la optiuni valorice proprii, la angajamente politice si ideologice. In legatura cu aceasta situatie, sociologul este dator sa intreprinda urmatoarele actiuni pentru a evita ca angajamentul sau valoric sa anuleze neutralitatea axiologica si obiectivitatea activitatii sale profesionale:

 Sa caute sa analizez si sa declare explicit cat mai detaliat cu putinta baza rationala a optiunilor sale valorice.

 Sa expuna totodata in mod explicit si detaliat si celelalte optiuni valorice alternative impreuna cu argumentatia lor rationala.

 Sa alature criticilor pe care el le face optiunilor valorice alternative, criticile aduse de catre ceilalti propriei sale optiuni valorice si aceasta cat mai detaliat cu putinta.

 Sa realizeze ceasta analiza a optiunilor valorice care se confrunta, inclusiv propria optiune, cu o completa buna credinta, in spiritul obiectivitatii stiintifice.

 Este recomandabil ca sociologul sa expuna in mod deschis si cu buna credinta punctele slabe si indoielile pe care el insusi le are in legatura cu optiunile sale valorice.

 Disputele cu ceilalti specialisti trebuie sa se realizeze in spiritul colegialitatii, onestitatii stiintifice si al respectului pentru public.

Neutralitatea axiologica in invatamantul sociologic. Organizarea invatamantului sociologic, pentru a promova principiul neutralitatii si obiectivitatii, trebuie sa se realizeze in institutii de invatamant care nu prezinta prin structura lor nici o angajare de grup social, organizatie, ideologie sau de tip sectorial. Invatamantul trebuie sa aiba un caracter academic, adica sa exprime independenta ideologica si valorica, promovand ca principii fundamentale: adevarul, respectul pentru persoana umana si pentru umanitate, pluralismul democratic al optiunilor valorice. Pentru a realiza acest lucru, procesul de invatamant trebuie sa prilejuiasca studentilor contactul egal si nediscriminatoriu, cu toate optiunile valorice personale, grupale sau sectoriale, cultivand prin aceasta o atitudine fundamentala de neutralitate axiologica. Invatamantul sociologic trebuie sa reprezinte un mijloc de inculcare a unor valori particulare, ci sa mijloceasca dialogul dintre optiunile valorice alternative, cultivand spiritul de echidistantare si analiza critica. Un asemenea spirit academic este o garantie a faptului ca sociologii angajati in diferite sisteme particulare vor actiona nu in spiritul opozitiei rigide si lipsite de intelegere dintre componentele colectivitatii ci, dimpotriva, in spiritul deschiderii reciproce, al dialogului constructiv si al imperativului crearii si recrearii continue a consensului comunitar. Acelasi spirit academic de neutralitate axiologica trebuie sa caracterizeze comportamentul profesorului de sociologie. Este o datorie fundamentala a profesorului de sociologie sa evite angajamentul valoric, politic si ideologic unilateral si exclusivist. El trebuie sa reprezinte pentru studentii sai un model exemplar de analiza stiintifica echidistanta, obiectiva, bazata pe respectul fata de optiunile valorice alternative, angajamentul valoric personal al studentului si valoarea suprema a dialogului si consensului.

Publicarea rezultatelor cercetarilor sociologice in spiritul profesionalismului si al neutralitatii axiologice. In acest sens:

 In toate fazele cercetarii - elaborarea metodologiei de culegere a datelor, culegerea propriu-zisa a acestora, analiza si interpretarea acestora, sociologul trebuie sa manifeste o grija deosebita pentru ca procedurile utilizate sa fie stiintifice si obiective, excluzandu-se atat influenta optiunilor valorice personale cat si ingerintele de natura politica, ideologica, partidista sau a intereselor angajatorului.

 In prezentarea cercetarii, rezultatele obtinute trebuie sa fie comunicate complet, fara omisiuni de date importante. Selectia datelor ce urmeaza a fi date trebuie sa aiba loc doar pe criteriul relevantei stiintifice, interesele personale (provenite din angajamentul valoric al autorului sau din ratiuni de succes stiintific) sau cele de grup sau de angajare social-institutionala nu trebuie sa aiba nici un rol.

 Orice distorsionare constienta a datelor, in diferitele faze ale cercetarii, reprezinta o incalcare deosebit de grava a eticii profesionale si trebuie condamnata. Exista o singura exceptie de la cerinta publicarii integrale a datelor obtinute prin cercetare: daca prin aceasta se aduc prejudicii, in conditiile normale ale dialogului si negocierii democratice, vreunei parti. Decizia de a nu face publice datele unei cercetari din acest motiv revine exclusiv cercetatorului si ea trebuie sa fie temeinic motivata. In mod special cercetatorul trebuie sa analizeze cu toata responsabilitatea morala cerintele angajatului d a nu publica datele rezultate din cercetare, cat si cele referitoare la modul in care ele ar putea fi publicate. Este de preferat ca, in contractul cu angajatorul (sponsorul cercetarii), sociologul sa-si rezerve libertatea de a face publice datele rezultate din cercetare, in forma pe care el o considera adecvata. Un asemenea lucru reprezinta o garantie importanta a neutralizarii unilaterale si manipulative a activitatii sociologului de catre angajator.

 In masura in care nu sunt lezate drepturile anumitor indivizi, grupuri sau comunitati prin publicarea sau comunicarea modului in care au fost culese, autorii cercetarilor sunt obligati, la solicitarea altor membrii ai comunitatii sociologice, sa puna la dispozitia celor interesati metodologia si instrumentele utilizate, volumul esantionului investigat, scalele de masurare si evaluare ce ar putea proba seriozitatea si credibilitatea cercetarii.

 Cercetatorii au datoria morala de a pune la dispozitia colegilor lor datele rezultate din cercetare, dupa publicarea analizelor, pentru analize secundare, gratuit sau la un pret rezonabil.

Sociologii trebuie sa-si aleaga acele metode si mijloace de investigatie care sa le permita culegerea, analiza si interpretarea cat mai corecta a realitatii sociale. In nici o situatie si pentru nici un considerent, de orice natura ar fi el, ei nu trebuie sa deformeze sau sa denatureze datele privitoare la realitatea sociala, prin modificarea, ajustarea sau corectarea lor.

Onestitate profesionala. Atat in relatiile cu utilizatorii serviciilor sociologilor, cat si cu publicul, este o datorie elementara aceea de a ne exprima cu claritate limitele disciplinare si cele specifice proiectului de cercetare in cauza. In orice caz, este apreciat a fi un comportament aducator de prejudicii profesiei si valorilor democratice, reclamarea unei autoritati a demersului sociologic dincolo de puterea lui efectiva. In declararea rezultatelor scontate, sociologul trebuie sa precizeze cu claritate obiectivele specificate care par a fi posibil de atins (declararea unor obiective si rezultate excesiv de generale, este de natura a induce in eroare), precum si limitele pe care le prelimina. In prezentarea rezultatelor efective ale cercetarii sale ale aplicarii unor cunostinte sociologice, sociologul trebuie sa fie cat mai critic cu putinta, indicand un spirit de obiectivitate ceea ce considera ca s-a realizat pozitiv, cat si ceea ce crede ca reprezinta limite sau ridica semne de intrebare. El trebuie sa ofere colegilor sai din comunitatea stiintifica toate datele necesare pentru evaluarea independenta a validitatii rezultatelor obtinute.

Protectia colectivitatii de impostura stiintifica. In cazul in care persoane neatestate si necalificate din punct de vedere profesional desfasoara activitati de cercetare sociologica, contestabile din punct de vedere stiintific sau lipsite de probitate morala, cu impact negativ asupra colectivitatii, Asociatia Sociologilor din Romania, cat si fiecare membru al sau au obligatia morala de a lua atitudine, dezvaluind in cadrul massmedia comportamentul incriminat. Masurile de protectie a colectivitatii impotriva comportamentului lipsit de profesionalism si / sau moralitate pot merge pana la chemarea persoanelor sau organizatiilor implicate in fata instantelor judiciare.

Corectitudinea profesionala. Sociologii nu trebuie sa-si foloseasca cunostintele profesionale si stiintifice in scopuri ilicite sau frauduloase. Ei nu trebuie, in nici un caz, sa insele increderea persoanelor implicate in cercetare, fiind constienti de faptul ca actiunea incorecta a unui specialist sau echipe de specialisti poate diminua sensibil, prestigiul sociologiei ca stiinta, impiedicand accesul in viitor la informatii si date, demotivand cooperarea populatiei, afectand negativ cererea de servicii sociologice, producand o diminuare a credibilitatii sociologiei ca profesie.

Seriozitate profesionala. Odata acceptat un contract de cercetare sau de aplicare sau de aplicare a cunostintelor sociologice, specialistul trebuie sa faca tot ceea ce ii sta in putinta pentru a realiza, la un nivel inalt de profesionalism si la termenul stabilit, lucrarea angajata sau functia pentru care este angajat.

Responsabilitatea profesionala pentru comunitatea sociologica. Fiecare sociolog, cercetator, profesor sau practician trebuie sa depuna un efort continuu pentru a-si perfectiona pregatirea profesionala la nivelul atins de stiinta, fiecare membru al comunitatii are datoria morala de a difuza rezultatele cercetarii sale stiintifice, didactice si practice si sa sprijine prin toate mijloacele pe ceilalti membrii ai comunitatii stiintifice, sa-si perfectioneze continuu calificarea profesionala.

Corectitudine colegiala. Cand mai multi sociologi, inclusiv studenti, sunt implicati in proiecte comune, inca de la inceput trebuie formulate acorduri mutuale acceptate cu privire la diviziunea muncii, plata muncii, accesul la date, drepturile de autor, precum si alte drepturi si responsabilitati. In masura in care aceste acorduri trebuie modificate pe parcursul, aceasta trebuie sa se faca cu acceptul participantilor.