Parentalitatea la adolescenti

Parentalitatea la adolescenti

Principalele motive pentru care adolescentii devin parinti, (dupa Mitrofan N. si C. Ciuperca) sunt :

1) atitudinea societatii fata de sarcina adolescentelor. Familiile de origine incearca sa ofere suport implicandu-se emotional, financiar si fizic. La nivel comunitar exista programe de asistenta sociala pentru adolescentele care urmeaza sa nasca,      pentru cele care au nascut, dar si pentru parintii acestora;

2) neglijarea unei contraceptii adecvate de catre adolescentii activi sexual - unele studii evidentiaza ca adolescentii care au cunostinte despre contraceptie isi accepta mai usor sexualitatea si comportamentul sexual decat cei care nu le folosesc;

3) motivatiile personale care incurajeaza graviditatea cum ar fi :

speranta de a obtine mai multa atentie de la familie sau prieten;

dorinta de a avea un copil pe care sa-l rasfete si care sa fie foarte pretuit de cei din jur;

invoiala sexuala cu un partener;

graviditatea intentionata, ca urmare a dorintei de a pedepsi sau de a-si lua revansa in fata unor parinti dominatori;

dorinta de a obtine dragoste neconditionata de la o alta faptura umana.

Consecintele parentalitatii la adolescenti. Se raporteaza consecinte pe termen scurt (constientizare mai ales la mamele adolescente si de parintii lor) si pe termen lung (percepute ca fiind intense si importante, in special de catre personalul scolii). (R. Enache).

Implicatiile educationale ale parentalitatii adolescentilor se refera in primul rand la restrangerea posibilitatilor de finalizare a studiilor, cu consecinte directe de profesionalizare scazuta. Adolescentele care raman insarcinate chiar si la 18-19 ani, renunta la scoala intr-un procent destul de mare. Cu cat varsta este mai mica la nasterea copilului, cu atat sansa de reluare a studiilor scade. Abandonul scolar are efecte pe termen lung : deficiente semnificative in educatie, slujbe cu prestigiu scazut si venituri mici. Toate acestea vor agrava educatia mamelor fata de copii, in cazul in care acestea vor pastra copilul. Daca adolescenta mama se casatoreste, in general destul de devreme, de cele mai multe ori aceasta casatorie este instabila.

Dupa N.Mitrofan si C.Ciuperca consecintele parentalitatii la adolescenti sunt urmatoarele :

sanse reduse de finalizare a studiilor cu implicatii negative multiple in planul profesionalizarii: deficiente educationale, satisfactii scazute in munca;

casatorii timpurii, de obicei instabile (una din cinci casatorii la adolescente se termina printr-un divort in primul an, una din trei in sase ani);

resurse financiare limitate;

consecinte in relatia parinte - copil, unii autori afirma ca mamele adolescente pot fi la fel de competente ca si mamele mai in varsta in timp ce altii atrag atentia asupra relatiilor distorsionate, abuzive si nesatisfacatoare din punct de vedere amotional;

expunerea copilului la un risc biologic si psihologic mai mare decat al copilului nascut de mame adulte:

studiile evidentiaza o rata crescuta a nasterilor premature si o greutate scazuta a copilului la nastere ( mai ales la mamele provenite din medii sociale mai sarace);

rata mortalitatii la copiii nascuti de mame adolescente o depaseste pe cea a copiilor mamelor trecute de 20 ani;

riscul unor deficiente (retard mintal, handicapuri fizice, diabet, malformatii congenitale);

lipsa cunostintelor si a experientei de asigurare a unei diete corespunzatoare copilului.

Cei mai multi parinti adolescenti se confrunta cu probleme sociale.

Mamele si tatii adolescenti deseori nu reusesc sa se acomodeze cu trecerea rapida de la adolescenta la responsabilitatile unei noi familii.