RESPECTUL DE SINE SI VIOLENTA

Introducere:

Acolo unde respectul reciproc lipseste, binele este in suferinta, iar raul, mereu zdravan, mereu la panda, poate lovi oricand si in orice.

Cred ca acesta este un adevar de necontestat atat in familie, intr-o comunitate, cat si intr-o tara, intr-un grup de tari sau pentru intreaga planeta. Respectul fata de ceilalti este cel mai evident semn al respectului fata de sine.

Nu ne nastem cu el, il dobandim ,insa daca il dobandim, cu siguranta se va dobandi prin educatie. Abandonarea respectului reciproc nu poate aduce decat suspiciuni, vrajba, violenta.

Tot ce se incearca a se construi in absenta acestui respect de sine este subred, mai repede sau mai tirziu el se va prabusi si va da nastere la ciocniri devastatoare. Asa se destrama familii, asa apar rafuielile violente in comunitati si tot la fel populatia unei tari isi pierde increderea in institutiile ei si genereaza miscari de necontrolat, dupa cum la fel in relatiile dintre tari apar conflicte violente, ce nu o data ajung sa fie rezolvate cu armele.

Cred ca orice societate poate fi 'cantarita' daca ea atarna greu inspre bine sau inspre rau, tocmai cu respectul dintre membrii ei, dintre acestia si cei aflati la conducerea sa.

Daca respectul reciproc exista, inseamna ca societatea este asezata intr-o stare de bine sau macar inspre bine.

Dimpotriva, absenta lui, care arata si gradul de civilizatie la care a ajuns un popor, nu poate sa ne spuna decat faptul ca in acea societate cele rele sint intr-un proces de proliferare, iar cele bune intr-un nefericit reflux.

Dintr-o astfel de perspectiva, care, bineinteles, poate fi amendata, ne intrebam daca functioneaza la noi respectul reciproc?

Cred ca nu, sunt doar ici si colo oaze in care acest respect este prezent. In rest, de la familie, de la strada si pana la cele mai inalte foruri ale societatii respectul nu este pretuit, el este mai mult mimat in diferite circumstante.

Cum politicul este peste tot, cum el hotaraste mersul lucrurilor in tara, firesc ar fi ca oamenii politici sa fie un exemplu in aceasta privinta.

Nu cred ca gresesc spunand chiar apasat ca nu sunt

In competitia lor pentru putere, ei nu se respecta unii pe altii si cu atat mai putin, nu-i respecta pe cei care le-au dat mandatul.

De aceea populatia nu are increderea ce s-ar cuveni in institutiile statului, in cele de decizie importanta. Multi dintre oamenii nostri politici se comporta in relatia cu altii ca si cum si-ar fi abandonat respectul de sine, prin dispret si aroganta fata de ceilalti, prin netinerea cuvintului dat, prin nerespectarea adevarului.

Un astfel de comportament de 'sus' nu poate ramine fara consecinte 'jos', in randul celor numiti oameni obisnuiti.

De aici exemplul in rau de punere in lucru a intolerantei, a urii, a tot felul de faradelegi. Aroganta, ura, violenta si alte asemenea urate manifestari bantuie acum printre noi, iar respectul reciproc se afla intr-o stare de mare dispret.

De aceea am ajuns acum ca fiecare dintre noi sa nu mai fie stimulat pe masura valorii sale, ci pentru utilitatea sa politica, economica, artistica etc.

In momentul in care aceasta utilitate nu mai exista, pentru partidele sau cercurile respective, tu, ca individ, orice valoare umana ar purta fiinta ta, devii un nimeni.

Cu siguranta pe aceasta tema se pot spune mult mai multe

In absenta respectului reciproc putem aborda nenumarate tipuri de subiecte referitoare la violenta si respect de sine, si anume:

a).violenta si respectul de sine in familie ;

b).violenta prin nevoia de protejare a respectului de sine (exp. penitenciare) ;

c).violenta si sacrul ;

d).violenta stradala ;

e).conflicte violente intre elevi si profesori ;

f).impunerea respectului de sine prin violenta verbala cat si nonverbala ,etc.

Ca si exemplu voi alege subiectul  Violenta stradala  deoarece o putem intalni la fiecare pas

Auzim zilnic de violenta stradala, dar nu-i dam atentie pana cand noi insine sau cineva drag noua devine victima unei crime violente sau agresiuni fizice stradale.

E bine de stiut ca nimeni nu are dreptul sa te desconsidere, sa-ti raneasca sufletul, sa te loveasca fizic sau sa-ti limiteze libertatea si drepturile.
Un individ nu recurge la violenta decat in masura in care este constrans sa rezolve o contradictie intre obiectivele pe care le urmareste si posibilitatile pe care societatea i le ofera.
Fie ca violenta stradala provine dintr-o incalcare a legalitatii, fie dintr-un atentat la bunurile moravuri, ea pare sa fie in majoritatea cazurilor opera unor persoane provenite din parti inferioare ale societatii. De cele mai multe ori periferia urbana constituie o adevarata scoala a delincventei.
In gandirea comuna exista ideea ca se poate vorbi de violenta doar atunci cand se manifesta fizic.

Violenta se poate manifesta la fel de bine si in plan psihologic, dar deoarece nu lasa urme vizibile, acest tip de trauma este deseori usor de ignorat.
Orice individ poate deveni delincvent daca i se ofera ocazia sau daca circumstantele il indeamna spre actul infractional.

Actiunea delincventei permite obtinerea anumitor avantaje mai repede si mai usor decat prin respectarea legii, ceea ce il determina pe individ sa comita acte anti-sociale decat sa ramana onest.

Violenta stradala cuprinde:

a).Criminalitate (furturi si crime) mai ales in metropole ,90% din autori sunt barbati;
b).Vandalism= distrugere de bunuri;

c).Scandaluri= isterie si violente la concerte, meciuri de fotbal sau alte evenimente ;

d).violenta dintre bande= confruntari violente intre bande rivale de tineri.

Violenta si abuzul pot aparea oricand si pot imbraca mai multe forme si anume:

-agresiuni fizice

-amenintare

-abuz psihic

-abuz verbal

-abuz sexual

-umilirea

-violul

-cearta

Motto :

'Violenta este arma celor slabi', relata parintele independentei Indiei pe numele sau real,

Mohandas Karamchand Gandhi (*2 octombrie 1869, Porbandar/Kathiawar - 30 ianuarie 1948, New Delhi)