Rolurile justitiei terapeutice in tratamentul infractorilor consumatori de droguri

Rolurile justitiei terapeutice in tratamentul infractorilor consumatori de droguri

Sistemele de administrare a justitiei au fost asaltate si paralizate de fluxul de cazuri privind consumatorii de droguri, ceea ce a generat doua modele de interventie in investigarea lor:

Ø      Instante ce se concentreaza pe procedurile standard de sanctionare si supraveghere in stare de libertate ( Expedided Drug Case Management);

Ø      Instantele focalizate pe supravegherea tratamentului pentru infractorii consumatori de droguri in scopul corectarii comportamentului adictiv ( Drug Treatment Courts).

Instantele privind tratamentul dependentei de droguri functioneaza pe baza unui principiu, conform caruia abuzul de substante este o tulburare cronica, progresiva si recidivanta ce poate fi tratata, solutionata cu succes. Prin cooperarea institutiilor locale de aplicarea a legii, a organismelor comunitare privind tratamentul drogurilor si sistemul instantelor, infractorii consumatori de droguri au posibilitatea de a-si depasi comportamentul dependent.

Abuzul de droguri, din punct de vedere al problemei infractorilor consumatori de droguri, raportat perspectivei medicale si terapeutice, nu este perceput ca un esec moral, ci ca o conditie ce necesita retete terapeutice. In opozitie fata de paradigma traditionala a justitiei penale, in care abuzul de droguri era conceptualizat ca o alegere libera a unui infractor capabil sa discearna intre ceea ce este bine si rau, instantele privind tratamentul dependentei de droguri s-a focalizat pe tratarea abuzului ca o boala biopsihosociala. Termenul biopsihosocial sugereaza credinta ca factorii biologici, psihologici si sociali sunt stransi legati de dezvoltarea comportamentului dependent. Multe studii au acreditat ideea ca dependenta de droguri este o boala multidimensionala, a carei cauze nu este in mod necesar o problema legata strict de droguri. Cand sistemul de justitiei penala abordeaza dependenta de droguri ca o conditie ce impune un raspuns terapeutic, instantele privind tratamentul dependentei de droguri constituie cel mai adecvat mijloc prin care sistemul poate gestiona adictia delincventului consumator de droguri. Abordarea terapeutica a problemei consumului de droguri, determina focalizarea acestor instante pe cauza biopsihosociala a utilizarii repetate de droguri.

Noile instante promoveaza recuperarea infractorilor dependenti de droguri. Atingerea acestui scop presupune abordarea in echipa, cooperarea si colaborarea judecatorilor, procurorilor, comisiei de aparare, consilierilor de probatiune, furnizorilor locali de servicii si aportul intregii comunitati.

Instantele privind tratamentul dependentei de droguri, constituie un mariaj intre comunitatile care au initial separate si comunitatile de tratament, instantele, reprezentantii apararii, procurorii. Delincventul consumator de droguri dobandeste statutul de client al instantei si al judecatorului. Schimbarea statului delincventului dependent de droguri in client, va determina pe procurori, pe comisia de aparare sa-si schimbe rolurile traditionale si sa-si indeplineasca functiile necesare recuperarii individului din comportamentul adictiv. Echipa se va focaliza pe recuperarea clientilor si pe dobandirea unui comportament specific cetateanului ce respecta legea. In esenta, lucrul cel mai bun ce trebuie realizat pentru client este oferirea celui mai bun rezultat in viata si mai putin oferirea celei mai bune solutii juridice. Instantele privind tratamentul dependentei de droguri sunt focalizate pe nevoile de tratament ale delincventului, fara sa accentueze formalismul legal si traditional al instantelor.

Instantele, ca un sistem organizat, responsabil, distribuie responsabilitatile programului celorlalte institutii implicate reponzabilandu-le in prealabil. Mergand pe aceasta structura de responsabilitate, judecatorul si personalul prezent in instanta sunt insarcinati pentru cel putin un an pentru a asigura institutiei si clientului continuitatea de-a lungul intregului proces de tratament.

In perioada de recuperare, dlincventului I se aplica o pedeapsa inteligenta, ceea ce semnifica ca puterea coercitiva a instantei este focalizata catre sprijinirea si incurajarea delincventului adictiv sa urmeze complet tratamentul.

Pe parcursul procedurilor, rolurile practicienilor din sistemul de justitie si al furnizorilor de tratament se modifica, se completeaza si metamorfozeaza, dand voie instantelor sa devina in principal terapeutice, in timp ce raman institutii de drept penal:

Ø      Judecatorul - situat in centrul mediului de colaborare al practicienilor. Reprezinta elementul cheie, ce se focalizeaza pe intelepciune si responsabilitate. Devine un motivator deosebit de important in reabilitarea delincventului.

Ø      Procurorul - devine parte integranta a echipei terapeutice, conlucreaza cu reprezentantul apararii pentru a alege eligibilitatea cazului directionandu-se in functie de criteriile stabilite anterior ( istoria de violenta a acuzatului sau gradul de risc pentru ordinea publica ). Rolul procurorului este de a proteja publicul, societatea de comportametul delincvential/dezadaptativ prezent sau viitor al delincventului dependent de droguri. Procurorului I se solicita sa nu completeze dosare suplimentare importiva delincventului, in situatia in care este testat pozitiv si sa urmareasca indeplinirea tuturor conditiilor impuse fiecarui client.

Ø      Comisia de aparare - are rolul de a minimiza expunerea clientului la sanctiuni penale si de a se asigura ca, clientul va ramane in cadrul programului de tratament pana la finalizarea lui.

Ø      Furnizorii de tratament - sunt cei care urmaresc cu atentie intregul process, informeaza instanta cu privire la progresele obtinute de client, astfel incat sa-I fie furnizate recompense si sanctiuni in mod correct. Analiza si consultanta furnizorilor de tratament genereaza utilizarea puterii coercitive a instantelor privind tratamentul adictiei intr-o forma de autoitate eficienta, directionata catre obiectivul terapeutic.

Instantele prvind tratamentul dependentei de droguri reprezinta un tip de sistem axat pe tratament terapeutic capabil sa identifice cauzele profunde ale infractiunilor privind drogurile, oferind alternativa de a interveni si a stopa lantul drogurilor si al infractionalitatii.

Programele instantelor privind drogurile cumuleaza sistemul juridic si tratamentul intr-un singur model in abordarea adultiilor, copiilor I familiilor. Se pune accent pe colaborarea multidisciplinara, intrucat sistemul juridic nu cunoaste foarte multe aspecte despre tratament, iar tratamentul la randul lui poseda cunostinte in linii generale despre sistemul juridic. Pentru ca aceste programe sa fie eficiente si sa functioneze este necesar ca fiecare practician, indiferent de domeniul in care activeaza, sa inteleaga filosofia si practica celorlalti membrii ai echipei. Se impune, intr-o mare masura, specializarea personalului sau respecializarea acestora, prin organizarea de trening-uri.

Succesul instantelor privind drogurile, este garantat, intr-o mare masura, de judecatorul care introduce programele in cadrul juridisctiei si care ii detremina pe particpantii - cheie sa sprijine actiunile derulate. In consecinta, implicarea juridica este deosebit de importanta pentru sucesul programului.

Scopul instantelor privind drogurile nu este doar stoparea circuitului dependentei si continuitatea infractiunii, ci si demonstreze comunitatii ca raspunde in mod adecvat nevoilor acesteia: " Justitia terapeutica este eficienta partial, deoarece promoveaza procedurile juridice si interactiunile judecator - acuzat pe care publicul le considera juste si oneste" .

Justitia terapeutica, ridica semne de intrebare referioate la modalitatea in care practica judiciara poate opera cu restructurarea cognitive sau daca perpetueaza disonanta. Aceasta chestiune impune o analiza a procesului de pledare in instanta.

Cand judecatorii iau in considerare cazurile in care persoanele pledeaza pentru vinovatie, este necesar ca instanta sa perceapa pledoaria ca fiind voluntara, ca avand o baza factuala .

Sunt diverse tipuri de comportament al judecatorilor care accepta pledoaria partii acuzate. Unii judecatori sunt directionati asupra a ceea ce se inregistreaza, evitand sa aiba de a face cu acuzatul; ei considera ca, acuzatul poate dauna inregistrarea. Acestia sunt centrati pe declaratia procurorului, si a aparatorului. Aceste tipuri de instante presupun o implicare minimala a acuzatului.

De cealalta parte sunt judecatori, care intretin un dialog deschis cu acuzatul: "Bine, ai realizat ce acuzatie ti se aduce. Te rog sa-mi spui cu propriile cuvinte ce s-a intamplat" . Acest tip de comportament poate fi mult mai eficient decat primul, pentru ca reprezinta un pas in confruntarea cu negarea, minimalizarea, sprijinand si incurajand acuzatul in asumarea responsabilitatii.

Programele de reabilitare aparute sunt axate in principal, pe abordarea cognitiva sau comportamentalista, care promit un tratament cognitive comportamental, ce sprijina acuzatul sa reconstituie lantul evenimentelor ce au generat infractiunea si sa-l determine sa se opreasca si sa gandeasca in ansamblu. Aceste programe il va ajuta pe acuzat sa contientizeze urmatoarele lucruri:

Ø      Situatiile cu risc inalt;

Ø      Modul de evitare / depasire al situatiilor cu risc inalt.

Terapeutii au dezvoltat abordari, au creat moduri prin care sa-l determine pe acuzat sa-si construiasca un plan de interventie.

Programul "rationament - reabilitare", este unul de acest tip, care il invata pe acuzat cum sa realizeze o schimbare la nivel cognitiv, sa se opreasca si sa reflecte asupra consecintelor, sa anticipeze situatiile cu risc crescut si sa invete sa le depaseasca.

Toate aceste programe au rezultate positive din perspective justitiei terapeutice. Aceste tipuri de programe de rezolvare a problemelor, rationament si reabilitare pot fi in mare masura utilizate in contextul corectional si comunitar.