SOCIETATEA INFORMATIONALA, LOCUL SI ROLUL EI IN DEVENIREA MODELULUI DE CIVILIZATIE DURABILA

SOCIETATEA INFORMATIONALA, LOCUL SI ROLUL EI IN DEVENIREA MODELULUI DE CIVILIZATIE DURABILA

The informational society, its place and role within making stable civilization model

Abstract The informatization of the society is an objective law and an inevitable process which substantially contributes to ensure the planetary security of the humanity. This article examines aspects and particularities that referred to the content of the contemporary informational society, to the role and impact of this society over the realization of the stabile development model of the noospheric orientation, as practically as theoretically.

Key words: informational society, planetary security, stabile development, inoffensive development, noospheric development, social intellect, biospherical and noospherical economy, anticipated teaching, stabile civilization, integrated intellect.

Pe parcursul ultimilor trei decenii in literatura filosofico-economica permanent se vorbeste despre un nou fenomen neordinar, despre comunitatea informatizata, fiind mai apoi "botezata" - societate informationala (SI), precedata de societatea industriala. Societatea informationala - al treilea val in dezvoltarea omenirii - constituie rezultatul procesului de informatizare de o mare amploare (de proportii mari) si de o aprofundare perpetuie ce se manifesta ca una din legitatile progresului social si a celui tehnico-stiintific 1], initiind in fata civilizatiei contemporane noi orizonturi in materia supravietuirii si dezvoltarii globale. In contextul nominalizat in articol se examineaza particularitatile, esenta si continutul societatii informationale contemporane, locul si rolul acesteia in devenirea civilizatiei planetare durabile, adica in devenirea societatii inofensive, societatii noosferice.

Reamintim, in aceasta ordine de idei, ca Summitul de la Rio de Janeiro (1992) a argumentat la justa valoare importanta dezvoltarii durabile (DD) pentru asigurarea securitatii totale a Planetei, dar cu regret doar la nivel declarativ, adica ne propunind mecanisme concrete de realizare a acesteia (DD). Noi consideram ca una din principalele pirghii de a institui dezvoltarea durabila in practica mondiala reprezinta initierea si apoi organizarea veritabila a procesului de noosferizare, adica inserarea ratiunii si nu in ultimul rind a intelectului in toate sferele de activitate ale omului. Conchidem cu toata certitudinea ca problema devenirii noosferei se identifica cu solutionarea problemei dezvoltarii inofensive (durabile) [2].

Insa noosfera nu este un musafir, nu va "sosi" pe neasteptate, nu va aparea de la sine insusi printr-o simpla transformare automata a biosferii, dupa cum prognoza marele ginditor rus al sec. al XX-lea V.I. Vernadski. Astazi a devenit clar ca nu biosfera, dar sociosfera, traversind diverse etape, se va modifica in sfera ratiunii. Insa realizarea acestui proces-proiect necesita cheltuieli enorme (materiale si intelectuale), pe care trebuie sa le suporte omenirea [3]. Apare intrebarea: in ce directie si in ce mod de axat aceste speze?

E cunoscut faptul ca prima faza a sferei ratiunii - societatea informationala, drept rezultat al informatizarii, este menita sa constituie baza transformarilor cardinale a calitatii vietii omului si a asigurarii securitatii lui in context global [4]. "Asaltul", "presiunea" informaticii si a informatiei, drept sursa principala (fundamentala) a dezvoltarii inofensive (durabile), trebuie sa fie canalizata pe o cale de orientare umanista. In asa fel va fi asigurata evolutia informatizarii ca un proces tot mai deplin de asimilare a informatiei pentru sporirea substantiala a nivelului intelectual al civilizatiei, pentru restructurarea umanista a activitatii fiecarui individ si a societatii in ansamblu, pentru democratizarea veritabila a celei din urma, pentru traversarea spre o civilizatie durabila.

Actualmente devine extrem de important de a include in acest proces cit mai activ si tara noastra [5]. In caz contrar vom confrunta raminerea in urma vis-a-vis de progresul mondial tehnic si cel social. Doar tendinta procesului de informatizare la etapa actuala este constituirea societatii informationale initial in tarile-lider (SUA, Japonia, Franta, Germania etc.) iar in perspectiva (catre anii '50 ai sec. al XXI) - in proportii planetare.

Care-s particularitatile societatii informationale contemporane si a celei din viitorul apropiat, care-i locul si impactul ei in devenirea civilizatiei planetare durabile?

1. In procesul de tranzitie spre o dezvoltare durabila societatea bazata pe cunostinte radical schimba coraportul dintre factorii si mecanismele informational-spirituale si cele energetico-materiale ale dezvoltarii civilizationale. Succesul trecerii spre o dezvoltare inofensiva de o orientare planetara tin de realizarea strategiei societatii informationale de a asigura prioritatea factorilor si surselor intelectuale vis-a-vis de cele energetice si de cele de substanta.

2. Statul in noua civilizatie nicidecum nu va disparea, din contra, drept sistem sinergetic (sistem deschis, dezechilibrat, aliniar si autoorganizat) isi va perfectiona structura si functiile sale, isi va modifica radical rolul sau in dirijarea globala. Acest fapt se va realiza conform principiului celor "cinci inele", care prevede ca intr-o tara neprimejdioasa (din toate punctele de vedere) sa aiba loc interactiunea permanenta si veritabila a celor cinci puteri independente: legislativa, executiva, judiciara, a informatiei si cea a intelectului

3. O particularitate aparte a societatii informationale mature in proportii globale tine de faptul ca in cadrul ei se va crea un intelect neordinar - intelectul integral (social), atit de anevoios pentru asigurarea existentei umane. Nucleul acestui fenomen il va constitui nu doar tehnica si tehnologiile scientofage, si nu numai procesul de informatizare, dar mai importanta aici devine latura sociala, adica posibilitatea si acordul popoarelor, a statelor comunitatii mondiale de a crea un asa institut; caruia i s-ar putea delega functia de autodirijare globala.

Fara indoiala ca omenirea va confrunta multe greutati in aceasta directie, dar alte cai de depasire a crizei ecologice globale, de ocolire a primejdiei ce ne pindeste astazi permanent nu exista. Intelectul integral (social) in comun acord cu constiinta si cu mentalitatea noosferica va oferi civilizatiei informationale contemporane ocazia de a preveni omnicidul planetar. Concomitent inca o data mentionam ca cheia de baza in acest proces ii va reveni nu tehnicii informationale performante (industriei informatice), dar modificarii constiintei individuale si celei sociale, regulilor si traditiilor de comportament ale omului, atitudinii celui din urma fata de natura vie, de biosfera, adica realizarii principiilor bioetice in practica umana de proportii globale

4. Alt moment important ce tine de perspectiva societatii informationale se refera la capitolul corelatiei dintre existenta sociala si constiinta sociala. Pina in prezent eram convinsi, ba chiar si astazi ca odinioara consideram ca existenta determina constiinta , adica aminam retragerea promovarii absolute a doctrinelor marxiste. Actualmente acest lucru nu mai poate fi tolerat, situatia pe Terra s-a schimbat radical. Este evident ca in civilizatia ulterioara durabila totul trebuie sa fie exact invers: constiinta sociala permanent va anticipa existenta sociala. Aceasta neordinara legitate ne obliga a dirija actiunile omului de pe pozitiile ratiunii, ceea ce a fost si prelungeste sa fie imposibil de realizat in conditiile societatii industriale.

Postulatul numai ce formulat nu este o declaratie. Intr-adevar, constiinta nu poate ramine in urma existentei, fiindca o asa circumstanta provoaca spontaneitatea procesului istoric natural, lipsa absoluta de maniabilitate a acestuia (a procesului istoric) la nivel planetar. Noile mecanisme de orientare noosferica (durabila) in societatea informationala fara indoiala vor contribui esential la solutionarea problemei nominalizate. In asa fel anume societatea fundamentata pe informatie devine baza intelectuala a supravietuirii omenirii si o etapa de tranzitie de la o dezvoltare stihinica neghidata si care e in stare sa produca diverse cataclisme globale, spre una ecologica, inofensiva prin intermediul intelectului planetar si al democratiei noosferice.

5. Societatea informationala, dupa cum deja s-a mentionat, nu poate fi identificata cu cea noosferica, ea reprezinta doar prima faza a acesteia (infosfera). Pe parcursul formarii infosferei ecologia va deveni un domeniu de activitate mult mai prioritar decit cel economic, iar in final va aparea un nou model, un nou gen de economie - economia biosferico-noosferica [8], distincta de cea de piata, dar care se va inscrie adecvat si nepericulos in biosfera Terrei, adica va "stima" intru totul legitatile dezvoltarii naturale a acestui sistem sinergetic, posedind in rezultat cu caracter rational. "Dezvoltarea durabila niciodata nu va aparea in granitele economiei mondiale, ce se fundamenteaza doar pe actiunile fortelor de piata." [9] ne preveneau,chiar ne preintimpinau membrii Clubului de la Roma Alexander King si Bertrand Schneider, iar directorul Institutului de Clima, Ecologie si Energetica din Republica Federala Germana E. fon Weizscker nu mai putin sincer ne povatuia: "Socialismul birocrat s-a prabusit fiindca nu admitea preturilor sa spuna adevarul economic. Economia de piata va distruge mediul ambiant si pe sine insusi daca nu va permite preturilor sa spuna adevarul economic" [10]. Aceste opinii nu pot fi neglijate si deci apare necesitatea de a transforma relatiile de piata in altceva, despre ce economistii pina cind nici nu pomenesc, trec totul in tacere.

6. Tranzitia civilizatiei spre o dezvoltare durabila, dupa cum s-a mentionat, este nemijlocit impulsata de devenirea societatii informationale de orientare noosferica. In asa situatie modul de instruire in comunitatea respectiva trebuie sa se prezinte si sa functioneze drept o componenta a sferei ratiunii si deci sa fie un model anticipat. Paralel amintim ca in afara procesului de informatizare crearea unui sistem instructiv calitativ nou practic devine imposibil. Orientarea noosferica anticipata a acestui sistem va fi determinata de asa trasaturi cum ar fi: globalizarea, continuitatea, individualizarea si demasoficarea instruirii, diversitatea standardelor educative si accesul spre instruirea, informatizarea, umanitarizarea, ecologizarea si cosmizarea celei din urma etc. Modul de instruire anticipat e logic al defini ca un astfel de model educativ calitativ autoorganizat, care e orientat spre o dezvoltare anticioata in socium si spre o aceiasi (anticipata) reflectare a realitatii cu scopul crearii societatii durabile (inofensive).

Conform unei astfel de abordari se va modifica tot sistemul educativ, care in proportii majore va contribui la formarea personalitatii de tip nou, adica cu stereotipuri axiologice, cognitive, conceptuale, comportamentale etc. caracteristice culturii de orientare noosferica. Anume tehnologiile noi scientofage permit din start a crea spatiul unic planetar informational, spatiul mondial de cunostinte (logosfera), iar in baza lor a constitui intelectul integral (social) al civilizatiei contemporane, despre ce am pomenit deja. In asa situatie sporeste rolul sistemului de instruire, scopul, sarcinile si continutul caruia e necesar de orientat spre asigurarea devenirii societatii informational-ecologice durabile cu o cultura inalta umanistica, tehnologica si ecologica.

In fine, e nevoie de subliniat ca informatizarea nu se limiteaza doar la constituirea societatii informationale si nu se reduce doar la acest proces. La etapa infonoosferei procesul de devenire a societatii informationale in principiu coincide cu informatizarea. Dar cea din urma se desfasoara mai departe, solutionind sarcinile crearii econoosferei, cosmonoosferei, astronoosferei etc. Din acest punct de vedere informatizarea societatii se pomeneste o legitate mai fundamentala decit devenirea societatii informationale. Se pot evidentia si alte particularitati ale societatii informationale contemporane, dar acestea revin altui aspect al celei din urma - celui demografic, economic, politic, religios etc., care pot fi analizate, examinate in alta lucrare.

Note:

1. A se vedea: Tirdea Teodor N. Informatizarea, cunoasterea, dirijarea sociala. Eseuri filosofice. Chisinau, 1994, si alt.

2. A se vedea: Tirdea Teodor N. Elemente de informatica sociala, sociocognitologie si noosferologie. Chisinau, 2001, p. 145-159

3. A se vedea:

A se vedea:

A se vedea: Afaceri electronice: teorie si practica . Red. resp. Ion Bolun. Chisinau, 2001

6. A se vedea:

A se vedea: Tirdea Teodor N. Filosofie si Bioetica: istorie, personalitati, paradigme. Chisinau, 2000, p. 202-232

8. A se vedea: Цырдя Ф.Н., Урсул А.Д.       Afaceri electronice: teorie si practica, p. 186-190

Первая глобальная революция: Доклад Римского клуба. М., 1991. С. 84

10. Cit. dupa: Шмидхейни С. и др.       Смена курса. Перспективы развития и проблемы окружающей среды: подход предпринимателя. М., 1994. С. 15