STADIUL CERCETARILOR REFERITOARE LA REDUCEREA EXPUNERII LA ZGOMOT PE PLAN INTERNATIONAL SI NATIONAL

STADIUL CERCETARILOR REFERITOARE LA REDUCEREA EXPUNERII LA ZGOMOT PE PLAN INTERNATIONAL SI NATIONAL.

1. STADIUL ACTUAL PE PLAN INTERNATIONAL.

Poluarea sonora la locul de munca este un fenomen insidios ce induce pierderea permanenta si ireparabila a auzului.

In tarile dezvoltate ale lumii, expunerea in mod excesiv la zgomot, reprezinta cel putin jumatate din cauza datorita careia lucratorii reclama pierderea auzului. Agresivitatea zgomotului induce pierderea auzului fiind de asemenea cea mai raspandita cauza de imbolnavire profesionala. Zgomotul mai este considerat si factorul de risc cel mai ,,scump" din punct de vedere al costurilor de imbolnavire profesionala

In ceea ce priveste expunerea la zgomot in ,industria offshore" studii si cercetari din Marea Britanie si Norvegia, au scos la iveala faptul ca zgomotul este una dintre principalele surse de insatisfactie, la locul de munca, mentionate de lucratorii de pe platformele petroliere din Marea Nordului si de langa tarmul norvegian[44].

Marea Britanie si Norvegia, doi dintre principalii producatori si exploatatori ai titeului marin din Marea Nordului, odata cu adoptarea prevederilor UE referitoare la expunerea la zgomot au elaborat programe nationale clare tinand cont de specificul fiecarui sector industrial (ex. ,,HSE Programming to cut noise at work in the United Kingdom")[24,47,48].

Programele respective au in vedere prevederile Directivei 10/2003/CE referitoare la expunerea lucratorilor la zgomot.

De exemplu, programele elaborate de britanici au ca directii principale:

intocmirea de baze de date cu informatii furnizate de catre inspectorii de munca;

tehnici de evaluare a riscurilor;

managmentul instruirii: identificarea si imbunatatirea punctelor slabe referitoare la instruirea personalului;

identificarea si diseminarea masurilor practice si rezonabile ce pot fi adoptate;

campanii cheie de infomare si modul cum pot fi acestea promovate;

In ceea ce priveste reducerea expunerii la zgomot a lucratorilor de pe platformele marine din Marea Nordului, au fost elaborate metode i solu ii de reducere a zgomotului utilizand structuri fonoizolante[18,24]:

a.       evaluarea periodica a (dar nu mai mult de 2 ani) a expunerii la zgomot;

b.      controlul la sursa;

c.       ecranarea, carcasarea surselor zgomotoase;

d.      tratamente fonoabsorbante in special in partea de odihna si recreere;

e.       utilizarea atenuatoarelor de zgomot;

f.        izolarea impotriva vibratiilor (dispecerate, camere de comanda, incaperi);

g.       cabine fonoizolante;

h.       monitorizarea expunerii in functie de nivelul de putere sonora al echipamentelor tehnice si al orelor de functionare al acestora;

STADIUL ACTUAL PE PLAN NATIONAL.

Pe plan national odata cu intrarea in vigoare a noului cadrul legislativ, adaptat directivelor europene, prin intermediul HG 49372006 si a HG 601/2007, se impune mai mult ca oricand alinierea la noile cerinte si realitati referitoare la expunerea la zgomot a lucratorilor tinandu-se seama, asa cum aratam in introducerea tezei, de cerintele si nevoile tot mai crescande de consum de energie la care este supusa si tara nostra.

Cerintele legistative amintite prevad foarte clar obligatiile care revin autoritatilor si angajatorilor si lucratorilor in ceea ce priveste securitatea si sanatatatea in munca.

Din pacate, la momentul inceperii cercetarii de fata, la nivel national nu exista un studiu, o cercetare adaptata realitatilor si cerintelor actuale, capabila sa trateze in mod explicit, clar si corect problematica expunerii la zgomot a lucratorilor de pe platformele de productie din Marea Neagra.

De aceea , plecand de la exemplul cercetarii de fata, este de dorit a urma calea unor tari dezvoltate cu traditie in explorarea si exploatarea zacamintelor marine de petrol si gaze, cum sunt Marea Britanie si Norvegia.

In Romania, expunerea la zgomot la locul de munca este o problema reala, nu putine sunt cazurile de hipoacuzie la nivel national in ultimii 10 ani. Aspectele legate de imbolnavirile profesionale la nivel national datorate zgmotului sunt tratate in continuare.

3. SITUATIA CAZURILOR DE IMBOLNAVIRE PROFESIONALA DATORATE EXPUNERII LA ZGOMOT IN ROMANIA*

Zgomotul a insotit intotdeauna activitatea omului. Expansiunea industriei de-a lungul anilor a marit numarul de oameni expusi la zgomot profesional periculos si a facut din pierderea auzului, indusa de zgomot, o problema deosebita. Paralel cu aceasta expansiune s-a petrecut o schimbare si in atitudinea societatii, care nu mai accepta invaliditati datorate unei profesiuni[51].

Organizatia Mondiala a Sanatatii a subliniat in repetate randuri, prin specialistii sai, faptul ca: " in epoca actuala, zgomotul a depasit caracterul unei noxe profesionale devenind o amenintare publica la adresa sanatatii fizice si mintale".

Prezenta zgomotului este simtita tot mai intens, atat in mediul de munca, cat si in afara acestuia, poluarea sonora atingand in zilele noastre proportii ingrijoratoare.

Expunerea la zgomot, in mediul de munca, reprezinta in momentul de fata una dintre cele mai raspandite noxe pe plan mondial. Pe masura automatizarii si mecanizarii proceselor de productie, s-a redus considerabil expunerea la pulberi si noxe chimice, dar a crescut intensitatea zgomotului.

De aceea, in prezent, zgomotul poate fi considerat una dintre cele mai dificile probleme pentru medicul de medicina muncii.

Calitatea vietii salariatului se degradeaza si cei mai afectati sunt "condamnati" la un stil de viata ce impiedica comunicarea.

Este factor etiologic principal in aparitia hipoacuziei si surditatii profesionale cand depaseste limita maxima admisa pentru expunere profesionala zilnica la zgomot de 87 dB(A), admisa in tara noasta.

Situatia cazurilor noi declarate de boli profesionale prin expunerea la zgomot in Romania:

Fig. 3.1 Evolutia cazurilor noi de hipoacuzii + surditati profesionale intre anii

Sursa de date: Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti

Zgomotul profesional reprezinta un complex de sunete cu intensitati si inaltimi variate, cu caracteristici diferite (impulsive, pure audibile), ritmice sau aritmice, produse continuu de masini, instrumente, aparate, sau discontinuu de mijloace de transport, vocea omeneasca, in timpul activitatii profesionale.

Zgomotul devine factor etiologic principal in aparitia hipoacuziei si surditatii profesionale cand depaseste limita maxima admisa pentru expunere profesionala zilnica la zgomot de 87 dB(A), admisa in tara noasta. Expunerea profesionala la zgomot se stabileste pe baza anamnezei profesionale, dovedita prin acte oficiale privind vechimea in munca in mediul cu zgomot si prin determinari de zgomot la locul de munca. Din anamneza, se obtin informatii privind dotarea si utilizarea echipamentului de protectie individual (antifoane) si colectiv (cabine fonoizolante, materiale fonoabsorbante).

Sunt utile buletinele de determinari ale intensitatii zgomotului in mediul de munca, in diagnosticul de profesionalitate a hipoacuziei si surditatii, ca si audiograma la angajare.

Din datele raportate de autoritatile de sanatate publica judetene, se constata ca in Romania exista un numar de 330.558 muncitori expusi la zgomot la valori ce depasesc nivelul admis.

Ca orice boala profesionala, hipoacuzia si surditatea profesionala are consecinte economice, atat asupra lucratorului si familiei sale, cat si asupra unitatii unde lucreaza.

Aceste efecte se concretizeaza, atat in scaderea capacitatii de munca si a veniturilor lucratorului (pensionare timpurie), cat si in suportarea cheltuielilor de catre patron, pentru reabilitarea medicala, profesionala, si sociala a bolnavilor. Este important de precizat faptul ca afectarea auzului are caracter ireversibil si invalidant pentru persoana expusa, producand o leziune care va constitui un handicap permanent.

Numarul de cazuri inregistrat in 2007 cuprinde atat surditatile profesionale: 25 cazuri, cat si hipoacuziile profesionale: 277 cazuri.

In 2007, hipoacuziile s-au produs dupa o perioada de expunere profesionala medie de 20,93 ani, iar surditatile profesionale dupa 24,68 ani. Cele mai periculoase cazuri de hipoacuzie si surditate cauzate de expunerea la zgomot s-au inregistrat in judetele Brasov, Maramures, Arges si Bistrita.

Distributia cazurilor de surditate si hipoacuzie pe judete si vechime

medie la aparitia bolii