Tineret: probleme sociale si grupuri vulnerabile. Obiectivele Guv. Romaniei in domeniul tineretului

Tineret: probleme sociale si grupuri vulnerabile. Obiectivele Guv. Romaniei in domeniul tineretului

Conform Barometrului de Opinie Publica Tineret1995,2000, 2003 situatia obiectiva a lipsei de locuinte conduce la un grad mare de dependenta a tinerilor fata de parinti. Conform aceluiasi studiu, 60% din tinerii de 25-29 ani locuiau, in 2000, cu parintii, 50% din tinerii casatoriti locuiau cu parintii iar 26% din tineri apreciau spatiul de locuit de care dispun ca fiind suficient pentru prezent si viitor.

In cadrul unui sondaj realizat de ICCV (1999), focalizat pe problematica locuirii, subiectii declarau, in legatura cu locuinta, urmatoarele:

Cele mai mari probleme cu locuinta le au: tinerii (85% din subiecti);familiile cu multi copii (47%)

saracii (43%);In urmatorii ani vor avea nevoie de o alta locuinta 57% din intervievati

Principalele motive pentru nevoia de o alta locuinta:spatiul insuficient al locuintei (63%);casatoria unuia din copii (46%)

Tinerii (categoria de varsta 14-29 ani) reprezinta un segment de populatie care, pe de o parte, au beneficiat de noile oportunitati oferite de societatea romaneasca din ultimii 14 ani,iar pe de alta parte au suportat masiv, costurile tranzitiei.

I. Problemele cu care se confrunta tinerii (14-29 ani) din perspectiva prevenirii saraciei si excluziunii sociale sunt urmatoarele

Persoanele tinere se confrunta cu o rata a saraciei peste valoarea medie. In ultimii ani, saracia tinerilor pare chiar a se fi accentuat. O parte importanta a tinerilor nu au independenta financiara si depind de veniturile familiei.

O pondere importanta a populatiei tinere se confrunta cu conditii de locuit precare. Majoritatea tinerilor necasatoriti locuiesc impreuna cu parintii, cei casatoriti nu-si pot permite sa cumpere / construiasca o locuinta proprie.

Unul dintre aspectele cele mai tensionate cu care se confrunta populatia tanara este situatia ocuparii: rata somajului in randul tinerilor este mai mare decat rata medie a somajului.

Multi tineri sunt tentati sa caute solutia la numeroasele probleme cu care se confrunta in emigrare. In 2003, 77,2% din totalul celor care au emigrat erau tineri de pana la 40 de ani.

Degradarea situatiei educationale a tinerilor datorita lipsei resurselor familiei pentru sustinerea financiara a studiilor, in special pentru tinerii din mediul rural si din segmentele defavorizate.

Cresterea consumului de droguri, concomitent cu scaderea varstei de la care tinerii incep sa devina consumatori. Ponderea cea mai mare a persoanelor consumatoare de droguri se inregistreaza la grupa de varsta 19-24 ani.

Cresterea delincventei juvenile si reducerea varstei la care debuteaza infractionalitatea. In special, prostitutia si proxenetismul, ca forme specifice de delincventa, ameninta in primul rand tinerele fete.

Nu exista o politica de stimulare/ incurajare a intemeierii familiei in randul tinerilor. Intemeierea unei familii este adesea descurajata de dificultatea procurarii unei locuinte, obstacolele in gasirea unui loc de munca, sansele scazute de a procura bunuri de folosinta indelungata, veniturile nesigure si mici pe care tinerii le pot obtine.

II. Grupuri vulnerabile de tineri:

- Tinerii saraci - au venituri reduse sau n-au venituri deloc si sunt dependenti de familie. Provin din familii sarace, din zone cu dezvoltare socio-economica scazuta. Riscul de a fi saraci este mai mare pentru tinerii someri, tinerii casatoriti si tinerii cu o pregatire scolara redusa.

- Tinerii someri - sunt mai numerosi printre cei cu calificare scazuta; multi tineri, dupa absolvirea studiilor (inclusiv studii superioare), trec printr-o perioada de somaj; uneori muncesc "la negru" si sunt exclusi de la drepturile angajatilor in munca; programele de formare vocationala nu sunt corespunzatoare nevoilor de pe piata muncii.

- Tinerii din mediul rural - lucreaza in gospodarie, de cele mai multe ori in familia parintilor; nu au pamant; au sanse reduse pentru calificare si specializari in profesii noi, moderne; au posibilitati reduse de invatare a limbilor straine si de utilizare a calculatorului; absolventii de scoala generala nu continua studiile, raman necalificati si astfel, nu se pot angaja; absolventii de scoli profesionale si liceu de la sate nu reusesc in intregime sa se angajeze la oras; nu au facilitati de petrecere a timpului liber si au mai putine oportunitati de participare sociala si politica.

- Tinerii cu nivel scazut de scolarizare - abandonarea scolii in clasele primare sau dupa absolvirea celor secundare, precum si lipsa calificarii ii pun in situatia de a fi exclusi de pe piata muncii.

- Tinerii casatoriti - se confrunta cu problema locuintei; nu-si pot procura bunuri de folosinta indelungata; au venituri mici, insuficiente.

- Tinerele fete - sunt supuse mai mult riscului somajului; cad victime "industriei sexului"; sunt din ce in ce mai dependente economic

- Tinerii proveniti din institutii de asistenta sociala - au greutati imense in gasirea unei locuinte si a unui loc de munca; sunt expusi unui risc ridicat de a fi atrasi in lumea delincventei; nu au familii care sa le asigure protectie sau cei care au nu se pot baza pe ele.

- Tinerii cu comportamente deviante si delincvente - sunt consumatori de alcool, droguri; fac parte din categoria "tinerilor strazii"; racolati in retele de cersit, prostitutie, pedofilie; delincventii, dupa iesirea din penitenciare, nu beneficiaza de programe de resocializare si integrare sociala.

- Tineri supradotati - sunt vulnerabili datorita greutatilor pe care le intampina in plan material si social, in efortul lor de afirmare a calitatilor exceptionale pe care le au; sunt supusi tentatiei de emigrare.

Planul National de Actiune pentru Tineret (PNA-T), document elaborat in anul 2001 sub coordonarea Ministerului Tineretului si Sportului. PNA-T, ca prim document de programare in domeniul politicii de tineret, a fost elaborat in conformitate cu Programul National pentru Aderarea Romaniei la UE, cu prevederile Programului de guvernare 2001-2004, precum si pe baza analizei contextului larg social care include, printre altele, informatii despre asteptarile tinerilor prelevate prin cercetare sociala, precum si experiente romanesti in domeniul politicii de tineret. PNA-T este aprobat de catre Comitetul Interministerial pentru Problemele Tineretului si apreciat, pe linia Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-est, ca un exemplu de buna practica si un standard pentru alte aplicatii similare de acest tip.

In cadrul PNA-T, intr-o viziune pe termen lung, este stabilit un set de principii si valori care orienteaza abordarile specifice domeniului, iar pe termen mediu, avand in vedere angajamentele ce decurg din programul de guvernare 2001-2004, sunt identificate si ierarhizate prioritatile nationale si masurile indicative subsecvente acestora

Obiectivele PNAinc in domeniul tineretului

Obiectiv 1:Sporirea participarii tinerilor la viata economica

• Dezvoltarea de programe de informare si consiliere profesionala pentru tineri.
• Modificarea si completarea legislatiei actuale cu privire la angajarea tinerilor absolventi. Stimularea angajarii tinerilor.
• Promovarea de politici nediscriminatorii cu privire la ocuparea unui loc de munca de catre tinerele femei, cu prioritate de catre tinerele mame
• Asigurarea conditiilor necesare recalificarii si reconversiei profesionale a tinerilor aflati temporar in afara pietei muncii

Obiectiv 2:Cresterea participarii sociale a tinerilor

Obiectivul 3:Atenuarea impactului factorilor de risc care conduc la marginalizarea si excluziunea sociala a tinerilor

• Construirea de locuinte sociale pentru tineri, inclusiv pentru tinerii din institutii si pentru familiile tinere cu venituri reduse
• Acces gratuit la mijloacele de planificare familiala
• Promovarea programelor de preventie a consumului de alcool, tutun, droguri.
• Finantarea de proiecte pentru grupuri de tineri aflati in situatie de risc: tineri romi, tineri din mediul rural, tineri din familii defavorizate, tineri proveniti din institutii, tineri cu dizabilitati

Obiectivul 4:      Cresterea participarii scolare, mai ales la nivelul secundar si post- secundar