EXPERIMENTE NEOFAMILIALE SI "SIMULACRE" ALE FAMILIEI ACTUALE

Exista cateva forme particulare:

Semicasnicia - un experiment neofamilial avand ca scop prelungirea

casatoriei din punct de vedere legal, in ciuda degradarii semnificative a complexului relational marital.

Se intalneste la cuplurile cu relatii tensiv-conflictuale clasice si consta in adoptarea si exercitarea incompleta

a rolurilor maritale de catre unul sau ambii soti.

Astfel, unul dintre soti poate fi implicat partial in viata familiala ca sot sau parinte, el poate fi angajat intr-o

relatie extraconjugala, isi poate exercita partial functiile parentale, in sensul ca asigura suport financiar dar il neglijeaza pe cel emotional-afectiv, necesar copiilor. De asemenea, poate participa la exercitarea in comun a menajului, dar nu si la luarea deciziilor financiare.

Pseudocasnicia, ceea ce noi numim "vieti paralele"      constituie forma de manifestare cea mai grava a

psihosociopatologiei maritale, consta in adoptarea si exercitarea neautentica a rolului conjugal-parental.

Astfel de casatorii bazate, pe un sistem de interese reciproce, de obicei economice si sociale, se realizeaza sub influenta sau la hotararea unor terti, de regula parintii, pe baza unor intelegeri de ordin material (casatoria de convenienta).

UNIUNILE HOMOSEXUALE

Notiunea de homosexual desemneaza preferinta sexuala pentru persoane de acelasi sex. Atat la barbati cat si la femei, homosexualitatea rezulta din anumite complexe inconstiente. Este posibil sa fie vorba despre un sentiment de inferioritate, teama de esec impulsionandu-l pe individ sa caute un partener de acelasi sex cu el. De-a lungul timpului, homosexualitatea a fost considerata pacat, viciu, boala, tulburare de comportament sau comportament normal.

Conceptia religioasa considera homosexualitatea un "pacat contra naturii", dar nu trebuie ignorat faptul ca normalul si patologicul sunt numai niste constructe sociale, Goethe afirmand ca natura nu trebuie sa justifice nimic pentru ca totul exista in natura.

Comportamentul homosexual este pus pe seama mai multor cauze:

absenta sau deficitul hormonului androgen (care stimuleaza dezvoltarea caracterelor sexuale masculine) parental;

dezechilibrul sau deficientele altor hormoni, precum testosteronul la baieti si estrogenii la fete;

nerezolvarea complexelor oedipiene;

abuzul sexual in timpul copilariei;

experientele heterosexuale nesatisfacatoare.

La ora actuala, Asociatia Americana de Psihiatrie considera homosexualitatea ca pe o "orientare alternativa a

sexualitatii". Din perspectiva functiilor realizate, constatam urmatoarele:

nu se poate manifesta functia de reproducere si de socializare;

latura economica este putin importanta;

functiile maximizate sunt functia sexuala si cea de solidaritate.

Este evident insa ca functia sexuala reprezinta motivatia existentei uniunilor homosexuale. O situatie deosebita este reprezentata de faptul ca exista homosexuali care au fost implicati in mariaje heterosexuale o perioada de timp, perioada in care au existat sau nu copii.

In aceasta situatie apar desigur probleme legate de evolutia si maturizarea psihologica a copilului rezultat, ca viitor adult. Concluzionand, homosexualitatea trebuie privita cu toleranta, iar pentru a o intelege trebuie sa renuntam la etichetare, la prejudecata si la stigmatizare.

Grupul comunitar sexual

A aparut in anii 60, 70 ca o replica sau o formula de protest la adresa restrictiilor privind fidelitatea si a ipocriziei din familia strict monogama. Asa-numitii "tineri furiosi" ai sfarsitului de secol si-au cautat o noua mistica si au gasit acea comunitate sexuala in grup. Intr-o viata moderna, care cultiva anonimatul si superficialitatea, aceasta "neoformatie" familiala spera sa satisfaca nevoia de comunicare, de caldura si de atentie la care aspira fiecare persoana.