Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Statistica

ANALIZA FINANCIARA A S.C. LIN S.R.L.

finante



+ Font mai mare | - Font mai mic



CUPRINS



Capitolul I

Abordarea teoretica a conceptului de analiza a situatiei financiare

1.     INTRODUCERE

2. ANALIZA BILANTULUI

2.1 Bilantul patrimonial. Bilantul functional 2.2 Continutul bilantului 2.3 Ratele de structura a bilantului.

3. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

3.1 Descrierea contabila. Activul net contabil 3.2 Trezoreria neta. Cash-flow-ul.

3.2.1 Fondul de rulment (FR)

3.2.2 Necesarul de fond de rulment (NFR)

3.3 Indicatori ai echilibrului financiar

4. ANALIZA RATELOR DE LICHIDITATE

5. ANALIZA RATELOR DE SOLVABILITATE

6. ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE

7. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE

7.1 Analiza ratei economice de rentabilitate

7.2 Analiza ratei financiare de rentabilitate

7.3 Analiza ratei de rentabilitate comerciala 7.4 Analiza ratei de rentabilitate a resurselor consumate

CAPITOLUL II

Analiza situatiei financiare la SC LIN RO SRL Timisoara

CAPITOLUL III

Tabele

CAPITOLUL IV

Concluzii si propuneri

Bibliografie

CAPITOLUL I

ABORDAREA TEORETICA A CONCEPTULUI DE ANALIZA A

SITUATIEI FINANCIARE

1.     INTRODUCERE

Obiectivele diagnosticului financiar-patrimonial sunt deosebit de complexe.

Aceasta complexitate decurge din varietatea de pozitii ocupate de cei care-l realizeaza, si, ca o consecinta, din diversitatea de puncte de vedere, de obiective pe care si le propun, respectiv de informatii la care au acces.

Cand problema diagnosticului este pusa din interiorul firmei (diagnostic financiar intern), aceasta are ca obiectiv detectarea unor eventuale situatii de dezechilibru financiar, in scopul identificarii originii si cauzelor ce le-au generat si al stabilirii masurilor de remediere. Intrucat se bazeaza pe intregul sistem de informatii privind activitatea firmei, diagnosticul intern abordeaza, in toata complexitatea lor, probleme privind: dimensiunea, structura si valoarea patrimoniului; rentabilitatea; riscul etc.

In fundamentarea unor decizii, partenerii externi ai intreprinderii pot, de asemenea, sa se bazeze pe informatii furnizate de analiza financiara (diagnostic financiar extern). Exemplul clar il constituie procedura utilizata de banci pentru studierea cazurilor de cerdite ale firmelor. Cu aceasta ocazie, bancile urmaresc capacitatea intreprinderii de a-si achita obligatiile si acorda in acest context o atentie deosebita analizei valorii intreprinderii, a lichiditatilor si solvabilitatii acesteia.

Intreprinderile terte folosesc diagnosticul financiar pentru fundamentarea deciziilor privind patrunderea in capitalul altei firme sau pentru aprecierea soliditatii

unui concurent.

Intr-o economie de piata, studiul activitatii unei firme printr-o optica financiara este realizat si de alti parteneri. Organele administrative de stat local sau privatizarii, fuzionarii, vanzarii de active, cotatiei la bursa etc.

Diagnosticul financiar extern se bazeaza pe informatiile contabile si financiare

furnizate de intreprinderi, potrivit reglementarilor legale in vigoare (Bilantul contabil,

Contul de profit si pierderi, Anexa la bilant), precum si pe datele furnizate de presa economica si financiara.

Suportul analizei financiare - bilantul - constituie o sursa de informatie pertinenta pentru formularea diagnosticului orientat spre aprecierea conditiilor de echilibru financiar, a solvabilitatii si a structurii financiare a intreprinderii. Anexele la bilant au rolul de a ghida analistul in intelegerea si interpretarea situatiei financiare, in clasificarea unor aspecte privind politica de investitii si cea financiara. Pentru realizarea unui diagnostic financiar intern, se folosesc si alte informatii oferite de evidenta contabila, statistica si operativa a firmei.

Informatia financiara nu poate fi pe deplin inteleasa daca se ignora specificul activitatii, precum si rezultatele exploatarii. Astfel, intreprinderea fluxurilor financiare

se face in maniera diferita, in functie de faza de expansiune, maturitate sau declin in care se afla firma. De aceea se impune completarea datelor financiar-contabile cu informatii privind potentialul tehnic si uman (calitatea echipamentului, gradul de modernizare al acestuia, calificarea salariatilor, nivelul productivitatii muncii), potentialul comercial (calitatea produselor si retelei de distributie, nivelul preturilor etc), intensitatea concurentei si pozitia firmei pe piata, imaginea firmei si produselor sale etc. Toti acesti facori determina competitivitatea firmei si influenteaza performantele sale financiare. Luarea lor in considerare in realizarea diagnosticului financiar va permite caracterizarea fiecarei activitati a intreprinderii in termeni de nevoi financiare, de rentabilitate si risc.

Creata initial pentru a furniza bancherilor instrumente de studiu al dosarelor de

credite, analiza financiara raspunde in momentul actual unei diversitati de nevoi: fundamentarea deciziilor de gestiune, pregatirea unor negocieri privind achizitionarea

de active, fuzionarea unor firme etc. Totodata, variabilele financiaree au capatat importante sporite in procesele de elabrare si de evoluare ale politicilor de dezvoltare

a intreprinderilor.

Bogatia metodelor si amploarea cimpului de aplicare fac astfel din analiza financiara un element fundamental al teoriei si practicii economico financiare.

2.     ANALIZA BILANTULUI

1.1.         Tipuri de bilant

Prin continutul sau, bilantul contabil ofera informatii esentiale pentru evaluarea si analiza valorii intreprinderii.

Subordonat acestui scop, in teoria si practica din domeniu se remarca o serie

de abordari conceptuale, dintre cele mai raspandite fiind:

A.    Bilantul patrimonial.

B.     Bilantul functional.

A.   Bilantul partimonial

Conceptia originala a bilantului este conceptia patrimoniala. Bilantul este un

inventar al averii intreprinderii, realizat in vederea masurarii valorii reale a patrimoniului apartinand diversilor agenti economici.

Bilantul patrimonial prezinta interes pentru actionarii care sunt proprietarii intreprinderii si care doresc sa cunoasca valoarea patrimoniului si pentru creditori, pentru care activul reprezinta garantia ultima a recuperarii drepturilor lor.

Construirea bilantului patrimonial are drept criteriu:

         pentru activ: - gradul de lichiditate al diferitelor elemente

         pentru pasiv: - gradul de exigibilitate, timpul cat sursa ramane la dispozitia intreprinderii.

Avand in vedere cele de mai sus, structura bilantului patrimonial se prezinta astfel:


ACTIV

PASIV

IMOBILIZARI (nete)

- necorporale

- corporale

- financiare

STOCURI

VALORI REALIZABILE PE

TERMEN SCURT

DISPONIBILITATI

CAPITAL SOCIAL

REZERVE

SUBVENTII

PROVIZIOANE

REZULTATUL EXERCITIULUI

DATORII PE TERMEN LUNG SI

MEDIU

DATORII PE TERMEN SCURT

- imprumuturi

- furnizori

- obligatii fiscale

- obligatii sociale

- obligatii fata de salariati

Intr-o grupare mai concentrata, cele 2 structuri (rezumate) ale activului si pasivului se prezinta astfel:

ACTIVE IMOBILIZATE (nete)

CAPITAL PERMANENT

ACTIVE CIRCULANTE

DATORII PE

TERMEN SCURT

In tabelul urmator, vom prezenta pe larg un bilant contabil

BILANT

incheiat la ..

ACTIV

PASIV

IMOBILIZARI NECORPORALE

Cheltuieli de constituire si de cercetare-dezvoltare

Alte imobilizari

Imobilizari in curs

Total

IMOBILIZARI CORPORALE Terenuri Cladiri si constructii speciale Masini si utilaje

Alte imobilizari corporale

Creante imobilizate

Total

I ACTIVE MOBILIZATE-TOTAL

STOCURI

Stocuri de materii si materiale, obiecte de inventar

Productie in curs de executie si produse

Animale

Marfuri

Total

ALTE MIJLOACE CIRCULANTE

Avansuri acordate furnizorilor Clienti si conturi asimilate Actionari-capital subsris si nevarsat

Alte creante

Titluri de plasament

Conturi la banci, casa s acreditive

Total

II ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL

CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE

Cheltuieli constatate in avans

Diferente de conversie

III CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE-TOTAL

CAPITAL SOCIAL sau INDIVIDUAL

- din care: capital subscris varsat

Prime legate de capital

Diferente de reevaluare

Rezerve

Rezultatul reportat

Rezultatul exercitiului (profit sau pierdere)

Fonduri

Subventii pentru inestitii

Provizioane reglementate

I CAPITALURI PROPRII - TOTAL

Provizioane pentru riscuri

Provizioane pentru cheltuieli

II PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

Imprumuturi si datorii asimilate

Furnizori si conturi asimilate

Avansuri primite de la clienti

Alte datorii

III DATORII-TOTAL

Venituri inregistrate in avans

Diferente de conversie

IV CONTURI DE REGUARIZARE SI ASIMILATE-TOTAL

TOTAL PASIV

ALTE INFORMATII

1)      Credite pe termen mediu si lung

2)      Credite si imprumuturi pe termen scurt

3)      TOTAL CREDITE SI IMPRUMUTURI

IV PRIME PRIVIND RAMBURSAREA OBLIGATIUNILOR

TOTAL ACTIV

4.Cifra de afaceri

5. Profilul brut

6. profilul net

7.Dividente brute


3. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Analiza financiara urmareste sa evidentieze modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilant) si treptele de acumulare baneasca de rentabilitate ale activitatii intreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de profit si pierderi).

Bilantul sintetizeaza starea patrimoniala a intreprinderii la un moment dat, in timp ce contul de rezultate sintetizeaza rezultatul fluxurilor economice si financiare de iesire pe perioada considerata. informatia comuna care se regaseste in cele doua documente de sinteza este rezultatul net (profit sau pierdere), ca o reflectare a rentabilitatii intreprinderii (intrari, prelucrari, iesiri) si a noii stari patrimoniale a acesteia.

Metodologia de analiza a situatiei financiare cu ajutorul datelor din bilant se bazeaza, in primul rand, pe corelatiile interne existente intre elementele patrimoniului,

aflate in activul bilantului sub forma activelor (mijloacelor economice) de care dispune intreprinderea pentru realizarea activitatii sale de productie, lucrari sau servicii si, respectiv, in pasivul bilantului, sub forma surselor financiare de formare a activelor imobilizate si circulante.

De asemenea, se analizeaza si rezultatele financiare ale intreprinderii (profit si pierderi).

Tipurile de analiza a bilantului au in vedere structura acestuia, pe grupe de activ si pasiv, si sunt urmatoarele:

         analiza pe orizontala, care cuprinde corelatiile dintre activ si pasiv (mijloace si surse), si care evidentiaza masura in care activele imobilizate si circulante (mijloacele economice) s-au format pe baza surselor financiare corespondente din pasiv;

         analiza pe verticala: structura grupelor, capitolelor, posturilor si elementelor;

         analiza combinata, pe orizontala si pe verticala (cu accent pe utilizarea metodei ratelor)

3.2            DESCRIEREA CONTABILA.

ACTIVUL NET CONTABIL (ANC)

Ca reflectare a starii patrimoniale, bilant stabilit la sfarsitul perioadei de gestiune (a exercitiului financiar) descrie separat elementele de activ si de pasiv ale

intreprinderii.

Activul se compune din bunuri detinute de intreprindere (drepturi de proprietate exercitata asupra lucrurilor) si creante (drepturi asupra tertilor).

Pasivul se compune din capitaluri proprii si, intr-o masura considerabila, din datorii contractate de intreprindere si nerambursate inca.

Diferenta dintre activul total si datoriile totale contractate da o prima si principala evaluare (contabila) a intreprinderii la data incheierii exercitiului. Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului reda situatia neta a intreruperii, respectiv averea neta a actiunilor (valoarea contabila a activului diminuata cu valoarea datoriilor).

Intr-o serie de lucrari privind evaluarea intreprinderilor, patrimoniul net este calculat prin urmatoarele metode:

a)      metoda activului net contabil

b)      metoda activului net corijat (corectat)

c)      metoda valorii totale nete

         a)Activul net contabil este egal cu valoarea contabila a activului, diminuata cu valoarea datoriilor.

Deci acesta poate fi calculat cu una din formulele:

a1) ANC = AT - PASIVE EXIGIBILE

a2) ANC = TOTAL CAPIT. PRORIU - DIVIDENTE

Determinarea ca diferenta dintre activul net si pasivele exigibile se regaseste si

in practica financiara romaneasca. Astfel:

PATRIMONIUL NET = ACTIVE TOTALE - PASIVE EXIGIBILE

- Active imobiliare - Datorii financiare

- Active circulante - Datorii din exploatare

- Stocuri - Datorii diverse

- Creante certe

- Disp. Ban. si plasam.

Situatia neta este cel mai adesea pozitiva si crescatoare, ca efect al unei gestiuni economice sanatoase. Aceasta situatie marcheaza de fapt atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, si anume maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finantat din aceste capitaluri.

Cresterea situatiei nete este consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulari, provizioane reglementate, reporturi din exercitiul precedent, subventii etc.

Situatia neta poate avea, in cazuri prefalimentare, valoare negativa. Aceasta semnifica o depasire a activului real de catre datoriile totale contractate de intreprindere. O astfel de situatie neta este consecinta incheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare. Suma acestor pierderi a consumat, integral, capitalurile proprii, iar partea neacoperita ramane in sarcina creditorilor, ca rezultat al asumarii riscului de insolvabilitate a intreprinderii.

Deci, situatia neta poate indica fie o imbogatire (o crestere a capitalului propriu) in cazul realizarii si reinvestirii de beneficii sau, dimpotriva, o saracire (o micsorare a capitalurilor proprii), in cazul inchiderii exercitiului cu pierderi.

         b) Activul net corectat (reevaluat) se obtine prin corectare si reevaluarea activului net contabil. Esenta metodei consta in inlocuirea valorii nete contabile cu valoarea de piata.

         c) Valoarea totala a intreprinderii se obtine adaugand la activul net corectat elementele corporale si elementele din afara exploatarii.

ACTIV NET CONTABIL

+

CORECTII

=

ACTIV NET CORECTAT

+

ELEMENTE NECORPORALE

=

VALOAREA TOTALA A INTREPRINDERII

ELEMENTE DIN AFARA EXPLOAT

3.2 TREZORERIA NETA. CASH-FLOW-ul

Trezoreria firmei reflecta imaginea disponibilitatilor monetare aparute din evolutia curenta a incasarilor si platilor, disponibilitati care trebuie sa faca fata scadentelor, in mod continuu. Se calculeaza ca diferenta dintre fondul de rulment (FR) si necesarul de fond de rulment (NFR).

Intr-o exprimare mai generoasa, trezoreria reprezinta disponibilitatile banesti pe care le are la un moment dat firma in banca si in caserie.

T=FR-NFR

3.2.1. FONDUL DE RULMENT (FR)

 

 

Bilantul este instrumentul de reflectare 2a echilibrului financiar al intreprinderii la incheierea exercitiului, de reflectare materiala (prin active) a modului de utilizare a capitalurilor proprii si imprumutate. Bilantul ofera, deci, criterii de apreciere a echilibrului financiar la un moment dat si baza de calcul pentru elaborarea bugetelor intreprinderii.

Din punct de vedere financiar, fiecare elment de activ reprezinta o alocare de fonduri banesti in vederea constituirii unor structuri de productie adecvate intentiilor productive ale intreprinderilor. Asa cum s-a mentionat, elementele de activ sunt structurate dupa gradul lor de lichiditate, cu scopul de a obtine cea mai operativa recuperare a capitalurilor investite si o rentabilitate ridicata.

In bilant se inscriu mai intai activele mai putin lichide (cu perioada cea mai mare de recuperare): imobilizarile necorporale (brevete, licente, marci de fabricatie si comerciale, studii etc.), apoi corporale si in sfarsit cele financiare. Datorita rotatiei lente a capitalurilor investite in aceste active, ele se mai numesc si alocari permanente (stabile).

Se inscriu apoi activele circulante (stocuri, creante, lichide mult mai lichide decat imobilizarile, din care cauza ele sunt numite alocari ciclice (temporare), recuperarea capitalurilor investite facandu-se dupa incheierea unui ciclu de exploatare. In cele din urma, in activul bilantului se inscriu eventualele pierderi, care se asimileaza cu diminuarea (distrugere) de capitaluri proprii.

Pasivul bilantului reflecta, din punct de vedere financiar, si provenienta a capitalelor proprii si imprumutate. Pasivele structurate dupa gradul de exigibilitate (capacitatea lor de a fi scadente la un moment dat). Mai intai se scriu capitalurile anterioare (rezerve) si din surse publice (subventii, reglementate). In mod practic, aceste surse nu au o scadenta (situatii de faliment), nu sunt deci exigibile si de aceea se mai numesc surse permanente (stabile).

Tot in categoria surselor permanente se inscriu si financiare, respectiv imprumuturile contractate pe termen lung scadente mai indepartate.

Datoriile pe termen scurt (credite, furnizori, decontari) sunt mai exigibile, si de aceea sunt numite surse ciclice (temporare). In mai mare parte, ele sunt contractate pentru necesitatile de productie si intalnim adesea sub denumirea de datorii (ale ciclului de exploatare).

Alocarile permanente (in imobilizari) sunt in principiu din surse permanente (capitaluri proprii si datorii financiare). Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente alocare a fondurilor banesti, cu atat intreprinderea dispune de o securitate care o pune la adapost de evenimente neprevazute.

Acest surplus de surse permanente degajat de ciclul de finantare al institutiilor poate fi "rulat" pentru reinnoirea stocurilor si creantelor. Aceasta utilizare potentiala a marcat si denumirea lui, si anume aceea de fond de rulment. El este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

FR = SURSE PERMANENTE - ALOCARI PERMANENTE

FR = (CAPIT. PROPRII + DAT. FINANCIARE) - IMOBILIZARI NETE

 

unde:

DAT. FINANCIARE = imprumuturi pe termen mediu si lung

CAPIT. PRORII + DAT. FINANCIARE = CAPITAL PERMANENT

Structura bilantului pentru calculul fondului de rulment

ACTIV PASIV

FOND DE RULMENT

(pozitiv)

Imobilizari nete

Capitaluri proprii

Capital permanent

Imprumuturi pe termen mediu si lung

Active circulante

Datorii de exploatare

Structura bilantului pentru calculul fondului de rulment

ACTIV PASIV

FOND DE RULMENT

(negativ)

Imobilizari nete

Capitaluri proprii

Capital permanent

Imprumuturi pe termen mediu si lung

Active circulante

Datorii de exploatare

Din cele doua metode ilustrate mai sus putem deduce ca fondul de rulment (FR) poate lua valori pozitive sau negative

In cazul in care:

FR > 0 inseamna CAPIT. PERM > IMOB. NETE deci intreprinderea isi mareste cota si gradul de participare la

autofinantare.

FR < 0 indeamna CAPIT. PERM < IMOB. NETE deci o parte

surselor ciclice au fost utilizate pentru procurarea de

active stabile (s-au facut investitii din datorii pe termen scurt).

Analizandu-l in structura sa, FR poate fi:

      • FR propriu (FRP)
      • FR imprumuturi (FRI)

a) FRP = CAPIAL PROPRIU - IMOB. NETE

Acest fond de rulment propriu poate creste prin:

� constituirea de rezerve

𪵡 amortizari

𪵡 profit nerepartizat

𪵡 cresteri de capital prin emitere de noi actiuni

𪵡 subventii

b) FRI = FR - FRP

Fondul de rulment imprumutat are rolul de a reflecta participarea imprumuturilor pe termen mediu si lung la constituirea fondului de rulment (FR).

Intr-o tratare mai pe larg a analizei fondului de rulment, se are in vedere utilizarea mai multor categorii de fond de rulment:

         fondul de rulment provizionat, permanent autocalculat sau planificat, cunoscut sub denumirea de fond de rulment necesar (indispensabil), fond de rulment ideal (dupa norme), fond de rulment minim sau fond de rulment dorit (FRN)

         fonul de rulment real, care la randul sau, dupa modul de calcul, poate fi: social, propriu, permanent (total); notat cu FRR.

Comparand cele doua categorii de fonduri de rulment, pot sa apara urmatoarele situatii:

a)      FRR > FRN - diferenta reprezinta un excendent de fond de rulment fata de

cel autocalculat;

b) FRR < FRN - diferenta reprezinta un deficit de fond de rulment fata de cel

autocalculat;

c) FRR = FRN - egalitatea reflecta corespondenta, la momentul respectiv, intre fondul real si cel antecalculat.

Analiza se efectueaza cu ajutorul datelor antecalculate bugetele de venituri si cheltuieli, executia acestuia si bilantul conta rezolvandu-se urmatoarele probleme:

analiza diagnostic a modului de fundamentare a fondului rulment antecalculat;

         determinarea marimii fondului de rulment real si comparea lui cu cel antecalculat pentru stabilirea excedentului, deficitului de fond de rulment, a cauzelor si a masurilor evitare a abaterilor;

         compararea fondului de rulment real cu nevoia de fond rulment (cerintele si stocurile de active circulante neacoperite cu obligatii pe termen scurt) si determinarea plusului minusului de fond de rulment real fata de stocuri.

In literatura de specialitate se mai utilizeaza si alte procedee de determinare a fondului de rulment, sub diferite denumiri, care au vedere si structura actuala a bilanturilor intocmite in tarile din CEE:

Fondul de rulment net

global (FRNG)

=

CAPIT. PROPRII + AMORTISM. Si PROVIZIOANE + DAT. FINANCIARE ACTIVE IMOBILIZATE LA VALOAREA LOR BRUTA

Fondul de rulment real

(FRR)

=

ACTIVE CIRCULANTE - PROVIZ. PTR. RISC SI CHELT.- DATORII PE TERMEN SCURT

3.2.2 NECESARUL DE FOND DE RULMENT (NFR)

Necesitatile de finantare ale productiei, respectiv ale ciclului de exploatare sunt acoperite in cea mai mare parte din surse temporare corespunzatoare (datorii de exploatare; furnizori, creditori etc.). Diferenta dintre necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datorii de exploatare este numita necesar de fond de rulment

.

NFR = ALOCARI CICLICE - SURSE CICLICE

NFR

=

- STOCURI

- CREANTE CLIENTI

- ALTE CREANTE

DIN EXPLOATARE

___

- FURNIZORI

- ALTE DATORII

LEGATE DE

EXPLOATARE

  • Daca aceasta diferenta este pozitiva, atunci ea semnifica un surplus de nevoi temporare (ciclice) in raport cu sursele temporare (ciclice) posibile de mobilizat. O atare situatie poate fi judecata ca fiind normala daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Astfel, NFR poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare (s-au incetinit incasarile si s-au urgentat platile).
  • Daca diferenta este negativa, rezulta un surplus de surse temporare (ciclice) in raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante. Ea poate fi apreciata pozitiv, daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadente mai relaxate. In caz contrar, acesta nu poate fi decat consecinta unor intreruperi temporare in aprovizarea si reinnoirea stocurilor. Daca fondul de rulment la un moment dat (la incheierea exercitiului) este superior nevoii de fond de rulment, atunci excendentul de financiare se regaseste sub forma unei trezorerii nete concretizate in disponibilitati banesti in conturi bancare si in casa.

TN = FT - NFR

Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente. Inregistrarea unei trezorerii nete in cadrul mai multor activitati succesive demonstreaza succesul intreprinderii in viata economica si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei ei pe piata.

  • TN > 0 este rezultatul intregului echilibru financiar al intreprinderii. Exercitiul financiar s-a incheiat cu un surplus monetar lent expresia concreta a profitului net din pasivul bilantului. Acest excedentar de trezorerie urmeaza sa fie plasat eficient si in deplina siguranta pe piata de monetar sau financiara. Plasamentul monetar sau financiar urmareste trei obiective: (1) lichidarea valorilor mobile de plasament (VMC) cumparare; (2) rentabilitate (VMC); (3) securitate (VMC). De aceea se recomanda cumpararea unor VMC usor negociabile si buna reputatie pe piata de capital.
  • TN < 0 reflecta un dezechilibru financiar la inchiderea exercitiului. Deficitul monetar astfel constatat a fost acoperit prin angajarea de noi credite (de trezorerie sau de scont). In aceasta situatie, se urmareste obtinerea celui mai mic cost al noilor credite prin negocierea mai multor surse de astfel de capital.

* * *

Crestera trezoreriei nete pe perioada exercitiului financiar reprezinta "CASH-

FLOW"- ul perioadei respective, respectiv fluxului de numerar al exercitiului:

CF = TN1 - TN0

In conditiile constantei nevoii de fond de rulment, cash-flow-ul ar fi egal cu profiturile nete si amortizarile acumulate, si ar exprima disponibilitatea monetara efectiva pentru dezvoltarea si prosperitatea intreprinderii.

Un cash-flow pozitiv se interpreteaza ca o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor. Aceasta reprezinta o imbogatire a activului real, o confirmare a majorarii averii proprietarilor. Un cash-flow negativ sugereaza o diminuare a capacitatii reale de finantare a investitiilor, ceea ce rezulta intr-o saracire a activului net real, o reducere a valorii proprietatii.

Se poate deci concluziona ca trezoreria este determinata de rentabilitatea economica. Este usor de demonstrat ca intre rentabilitate si lichiditate (reflectata in trezorerie) sunt relatii de interconditionare. Profiturile suplimentare obtinute prin cresterea rentabilitatii vor fi repartizate pentru finantarea actiunilor de modernizare si cointeresare a factorilor de productie. Factorii de productie astfel stimulati, vor determina o accelerare a rotatiei capitalurilor intreprinderii, iar gradul mai ridicat de lichiditate este un factor de sporire a rentabilitatii.

Se remarca, de asemenea, dependenta trezoreriei si fata de variatia NFR, respectiv a decalajelor intre incasarile creantelor si platile datoriilor scadente. In aceste conditii, o intreprindere rentabila nu are in mod automat si o trezorerie neta pozitiva, aceasta din urma depinzand de variatiile necesitatilor de finantare si, mai departe, de variatiile termenelor de scadenta a incasarilor si platilor.

3.3 INDICATORI AI ECHILIBRULUI FINANCIAR

In principiu, ca regula generala a echilibrului financiar al intreprinderii, o parte din capitalurile permanente este destinat acoperirii nevoilor ciclice (temporare), reinnoibile permanente in cadrul ciclurilor de exploatare succesive a intreprinderii. Aceasta regula de finantare a activelor circulante este realizata prin existenta FR, parte din capitalurile permanente degajate in partea de sus a bilatului pentru a acoperi nevoi de finantare din partea de jos a bilantului.

De aici se degaja parerea aproape unanima a analistilor financiari potrivit careia FR reprezinta cel mai important indicator al echilibrului financiar al intreprinderii.

.


Alti analisti financiari apreciaza ca, dimpotriva, FNR este indicatorul cel mai relevant al echilibrului financiar, intrucat evidentiaza acele nevoi temporare, reinnoibile permanent in cadrul ciclurilor de exploatare succesive ale intreprinderii.

Noi subscriem parerii potrivit careia ambii indicatori au o valoare informativa importanta in analiza echilibrului financiar.

In starea de echilibru financiar, FR ar trebui sa fie egal cu NFR si sa degaje o trezorerie neta pozitiva

FR=(ACR + Db) - (Dex + Drt)

rezulta

FR = (ACR - Dex) + (Db - Drt)

de unde rezulta

FR = NFR + TN

Din ultima relatie rezulta ca principala componenta a echilibrului financiar este FNR, indicator a carui marime este dependenta direct proportional de cifra de afaceri si poate fi previzibila in functie de politica viitoare a managementului intreprinderii privind vanzarile.

Fondul de rulment poate fi analizat, in continuare, in functie de structura capitalurilor permanente: capitaluri proprii (CPR) si datorii financiare (DFN).

Aceasta analiza ar pune in evidenta masura in care echilibrul financiar se asigura prin capitalurile proprii, respectiv gradul de autonomie al intreprinderii.

In aceasta situatie, vom avea doi indicatori care ne arata gradul de autonomie al intreprinderii, respectiv gradul de dependenta al activitatii de exploatare fata de piata de capitaluri:

         a) fondul de rulment propriu (FRP)

FRP = CPR - Imob.nete

         b) fondul de rulment imprumutat (FRI).

FRI = FR - FRP

Se mai calculeaza un indicator al echilibrului financiar, si anume fondul de rulment minim necesar (optimal), adica acel fond de rulment care mentine echilibrul financiar al intreprinderii la cel mai scazut cost al procurarii capitalurilor.

Aceasta ultima politica de echilibru dintre FR si NFR este cea care asigura cel mai bine realizarea obiectivelor financiare si de lichiditate: diminuarea disponibilitatilor "lenese" va determina cresterea rentabilitatii. Iar reducerea solicitarilor de credite pe termen scurt va determina cresterea capacitatii de plata, respectiv cresterea autonomiei financiare a intreprinderii.


4.     ANALIZA RATELOR DE LICHIDITATE

Lichiditatea este capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt; gradul de lichiditate este o oglinda a activitatii desfasurate de intreprindere, a situatiei financiare la un moment dat.

Analiza lichiditatii se efectueaza atit de societatile comerciale dar mai ales de catre mediul extern acesteia; si anume, banci, creditori, actionari, furnizori etc.

Pentru analiza lichiditatii se utilizeaza 3 rate de lichiditate:

a) RATA DE LICHIDITATE CURENTA: - capacitatea firmei de a-si onora obligatiile exigibile pe termen scurt din activele curente totale exigibile.

rlc = AC/PC x 100

Unde: AC=STOC + CREANTE + DISP.BAN.

PC=DAT. EXPL. + CRED. T. SCURT

Pentru a trage concluzii corecte cu privire la acest indicator se vor analiza structura activelor curente si a pasivelor curente.

Se apreciaza ca o marja de siguranta, ca valoare rlc sa fie mai mare de 120 %.

La acelasi nivel al rlc intalnim insa situatii diferite, sub o rata de lichiditate curenta buna putand sa se ascunda situatii defavorabile.

b) RATA DE LICHIDITATE RAPIDA (TESTUL ACID):

- capacitatea firmei de a-si onora obligatiile exigibile din acele active curente care pot fi transformate rapid in lichiditati

rlc= AC - S/PC x 100

Se elimina stocurile pentru ca au cel mai scazut grad de lichiditate dintre cele 3 elemente componente ale AC.

Se apreciaza ca favorabil un raport de 2/3 (0,66 sau 66%). Adesea bancile impun o limita a acestei rate de 80%. In cadrul acestui indicator o influenta decisiva o au viteza de rotatie a stocurilor (Vrs), a creditelor clienti (Vrc) si a furnizorilor (Vrf) in sensul ca, daca:

1.      Vrf < Vrc scade presiunea asupra lichiditatii rapide si invers

2.      cu cat Vrs este mai mare cu atat creste lichiditatea si invers.

c) RATA LICHIDITATII IMEDIATE (FOARTE RAPIDA):

- ne arata marimea in care firma isi poate acoperi obligatiile totale din disponibilitati:

rlc= DISP.BANESTI/OBLIG.TOTALA =

= DISP.BANESTI/DAT.EXPL.+ CRED.T.SCURT

Se considera ca favorabil un raport de 0,3 (30%).

CONCLUZII

1.      Aprecierea lichiditatii se face in functie de marimea raportului tinand seama de specificul activitatii si de ratele de lichiditate ale altor agenti cu profil similar;

2.      Tendinta lichiditatii pune in evidenta degradarea capacitatii de plata a firmei, sau, dimpotriva imbunatatirea acesteia.


5.     ANALIZA RATELOR DE SOLVABILITATE

Este definita ca si capacitatea firmei de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung.

Conform normelorBNR, norme impartasite de parerea a numerosi specialisti, se vor calcula urmatorii indicatori:

a) RATA DATORIILOR (DEPT RATIO)

Rd=TOTAL DATORII/TOTAL ACTIVE

TOTAL DATORII=PASIVE CURENTE+IPOTECI

TOTAL ACTIVE=ACTIVE CURENTE + ACTIVE FIXE

Solvabilitatea exprima capacitatea unei organizatii de a-si onora obligatiile fata de terti din activele sale.

b) RATA DE SOLVABILITATE (LONG TERM DEPT TU EQUITY)

RS = IMPRUMUT PE TERMEN LUNG x 100

CAPITAL TOTAL*

unde CAPITAL TOTAL=CAPITAL SUBSCRIS + PROFIT RETINUT

* NOTA prin CAPITAL TOTAL se intelege de fapt CAPITAL PERMANENT.

In cazul in care se exprima procentual, sub forma de coeficient indica ponderea datoriei pe termen lung in capitalul total.

c) RATA DE ACOPERIRE A ACTIVELOR FIXE (FIXED CHARGE COVERAGE)

- indica de cate ori valoarea activelor nete acopera suma imprumuturilor la termen

RAA = ACTIVE FIXE NETE X 100

IMPRUMUTURI PE TERMEN LUNG

Unde ACTIVE FIXE NETE= ACTIVE FIXE - AMORTIZARE

d) RATA DE ACOPERIRE A SERVICIULUI DATORIEI

(RAD-DEBT SERVICE COVERAGE)

Este singurul indicator care trateaza solvabilitatea proiectelor. Indica de cate ori incasarile din operatiunile firmei, inainte de plata dobanzilor, acopera serviciul datoriei (ratele anuale ale imprumuturilor + plata dobanzilor aferente).

RAD poate fi calculata:

1.      inainte de impozitare

2.      dupa impozitare

1. RAD =VENIT NET DIN FUNCT.INAINTE DE PL.IMP.SI DOB.

DOBANZI+RATA DE RAMB. A IMPR.PE T.LUNG

2. RAD =PR.DIN FUNCT.DUPA IMP.+AMORT.+DOB.

DOB.I + RATA DE RAMB.A IMPR.PE T.LUNG

O tendinta crescatoare a RAD poate indica o conducere ineficienta sau previziuni prea optimiste.

Au conceptia altor specialitati, in vederea stabilirii solvabilitatii firmei se recomanda calculul urmatorilor indicatori:

                     a)gradul de acoperire a datoriei totale cu activele (rdt) acest indicator devine relevant atunci cand cel care imprumuta are in vedere alternativa falimentarii firmei. In acest caz datoriile vor fi achitate din valorificarea activelor:

VDt= At .

PC+ITL+DI

Unde: At - active totale

PC - PASIVE CURENTE

ITL - IMPRUMUTURI PE TERMEN LUNG

Dl - dobanda la imprumuturi pe termen lung

In conceptia autorilor se considera ca un raport de 1:1 este asiguratorie.

                     b)gradul de acoperire a serviciilor datoriei (rCD)- arata ce proportie din raportul firmei va fi disponibil pentru plata ratelor de credit si dobanzilor aferente lor, in vederea rambursarii creditelor pe termen lung, in anul urmator:

rCD=PN-A+Div

Rc-Dr

Unde: PN = profit net

A = amortizare

Div = rata de rambursare a creditelor pe termen mediu si lung

Dr = dobanzi aferente creditelor pe termen mediu si lung

Cu cat acest indicator este mai scazut, cu atat arata o marja de siguranta mai mica. O valoare de 3 este considerata ca suficienta.

                     c) gradul de acoperire a dividentelor preferentiale, arata masura in care posesorii de actiuni preferentiale sunt asigurati ca isi vor primi dividentele.

rdp= PN .

Div pref

Cu cat indicatorul este mai mare, creste marja de siguranta pentru actionari: o valoare de 4-5 este considerata asiguratorie.


6.     ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE

Analiza ratelor de gestiune masoara eficienta si eficacitatea activitatii de exploatare si gestionare a societatii comerciale. Pentru ratele de gestiune se utilizeaza doua forme de analiza:

1.      viteza de rotatie a elementelor de A sau P care se masoara prin numarul de rotatii sau durata in zile a unei rotatii

2.      influenta factoriala a elementelor care compun ratele de gestiune.

1. RATA ACTIVELOR TOTALE

nr=CA/AT

ne arata de cate ori se roteste activul total pentru realizarea CA

sau dz = (AT/CA) x 360

ne arata numarul de zile necesar percurgerii unei rotatii de catre AT

Aceasta rata este dependenta de structura activului total pe cele doua elemente ale sale:

- active imobilizate

-          active circulante

                     1.1. RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE

nr= CA/Aimob sau dz = (Aimob/CA) x 360

La rindul lui, acest indicator depinde de structura activelor imobilizate pe cele 3 categorii:

- imobilizari corporale

- imobilizari necorporale

- imobilizari financiare

care au viteze de rotatie diferite.

                     1.2. RATA ACTIVELOR CIRCULANTE

nr = CA/Aimob sau dz = (Acirc/CA) x 360

Acest indicator depinde de:

- durata medie a aprovizionarii

- durata medie a fabricatiei

- durata medie a livrarilor

- structura activelor circulante-stoc

- creante

- disponibilitati banesti

Contributia diferitelor elemente se urmareste prin:

a)                  Rata stocului

Nr= CA/ST sau dz = (ST/CA) x 360

Acest indicator depinde de:

- durata medie a stocarii

- durata medie a aprovizionarii

- durata medie a fabricatiei

- durata medie a livrarilor

TABEL 3

DURATA DE ROTATIE A CAPITALURILOR INTREPRINDERII IN RAPORT CU CIFRA DE AFACERI

DURATA DE

ROTATIE A

STOCURILOR DE

MAT. PRIME SI

MATERIALE

Dm= Mp x 360

CA x M%

Mp=materii prime

Bilant

M%=ponderea

Consum de la terti in

CA (cont de rezultate)

DURATA DE

ROTATIE A

STOCURILOR DE

PRODUSE IN

CURS DE

FABRIC. (Dc)

Dc= Pc x 360

Cax M%+F%/2

Pc= produse in curs

(bilant)

F%= ponderea chelt. De

Fabric. in CA

DURATA DE

ROTATIE A

STOCURILOR DE

PRODUSE FINITE

(Df)

Df= Pf x 360

CA x C%

Pf= produse finite

(bilant)

C% = ponderea costuri

De prod. In CA

DURATA DE

INCASARE A

CLIENTILOR (Di)

Di= C x 360

CA x I%

C= clienti (bilant)

I%= ponderea

(incasarilor+TVA) in

CA

DURATA DE

ACHITARE A

FURNIZORILOR

(Dfz)

Dfz= Fz x 360

CA x TVA%

Fz= furnizori (bilant)

DURATA DE

ACHITARE A

TVA (DTVA)

DTVA= TVA x 360

CA x TVA%

TVA=datorii catre

Buget pentru TVA

TVA%= pondere TVA

in CA

Aceasta rata a stocurilor poate fi urmarita si pe principalele elemente componente ale stocurilor:

                     a1) RATA STOC DE MAT. PRIME SI MAT.

nr= CA sau dz = STOC MAT. X 360

STOC MAT. CA

sau nr= CA x PONDEREA MAT. IN CA

STOC MAT.

sau dz = STOC MAT. X 360

CA X PONDEREA MAT. IN CA

 

                     a2) RATA PRODUCTIEI IN CURS

nr = CA sau dz = PROD.FINITE x 360

PROD FINITE CA

sau nr= CA x PONDEREA COST DE FABRIC.

PROD. NETERM.

sau dz= PROD NETERM. x 360

CA x PONDEREA COST DE FABRIC.

Productia in curs de fabricatie (neterminata) depinde de:

- cantitatea fizica

- durata ciclului de fabricatie (cel mai important)

- structura productiei (deoarece au durate diferite de fabricatie)

- structura pe faze ale ciclului de fabricatie.

                     a3) RATA PRODUSELOR FINITE

nr= CA sau dz = PROD. FINITE x 360

PROD. FINITE CA

sau nr = COST DE PROD. sau dz = PROD. FINITE x 360

PROD. FINITE COST DE PROD.

Stocul de produse finite depinde de:

- cantitatea de produse finite

- durata medie de la predare la magazie pana la expediere.

b) Rata creantelor (durata medie de incasare a creantelor)

nr= CA sau dz = CREANTE x 360

CREANTE CA

Se va urmari:

- structura creantelor dupa vechimea lor, identificandu-se "rau platnici"

- structura creantelor pe principalii beneficiari

c) Rata obligatiilor

nr= CA sau dz = DAT. EXPL. x 360

DAT. EXPL. CA

                     c1) RATA FURNIZORILOR (DURATA MEDIE A PLATILOR)

nr = CA sau dz = FURNIZORI x 360

FURNIZORI CA

sau nr = MAT. CUMPARATE

FURNIZORI

sau dz = FURNIZORI x 360

MAT. CUMPARATE

1.Nivelul ratelor de gestiune depinde de:

- cifra de afaceri CA

- modificarea elementului a carui viteza o calculam

Nr = CA1 - CA0 < CA

AC1 AC0 AC

a)                  Modificarea CA (cifrei de afaceri)

Nr = (CA) = CA1 - CA0

AC0 AC0

sau nr (CA) = CA1 - CA0

Ac x ICA AC0

b)                  Modificarea Ac (activelor circulante)

nr (Ac) = Ca1 - Ca0

Ac1 Ac0

dz = Ac1 x 360 - Ac0 x 360

Ca1 Ca0

c)                  Modificarea CA (cifrei de afaceri)

dz (CA) = Ca0 x 360 - Ac0 360

CA1 CA0

d)                 Modificarea Ac (activelor circulante)

dz (Ac)= Ac1 x 360 - Ac0 x 360

CA1 CA1

De preferat este ca Ac < Ca, sau in marimi relative, Ac< Ca

Daca creste viteza de rotatie a activelor circulante, aceasta determina o scadere a necesarului de active circulante si in concluzie la un anumit nivel al cifrei de afaceri scade necesarul de active circulante.

7.     ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE

In cadrul analizei ratelor de rentabilitate se face distinctie intre ratele de rentabilitate economica si ratele de marja. Primele se refera la rentabilitatea activelor alocate, iar celelalte la rentabilitatea comerciala.

7.1 ANALIZA RATEI ECONOMICE DE RENTABILITATE

Rata rentabilitatii economice masoara rentabilitatea activelor alocate si arata gradul de fructificare a acestora fara sa tina seama de sursele de provenienta ale acestor active. Se calculeaza ca raport intre profitul brut din exploatare sau excedentul brut din exploatare si capitalurile investite (capitaluri proprii+capitaluri imprumutate).

Rezulta deci doua rate de rentabilitate (neta si bruta).

Ren= PE .

CAPIT.INVESTITE

Reb= EBE .

CAPIT. INVESTITE

re= EBE =

CAPIT. INVESTITE

= EBE .

ACTIVE FIXE BRUTE + NFR + DISPONIBILITATI

Analiza ratei de rentabilitate economica nu se poate face decat prin studierea evolutiei in timp a indicatorilor si a componentelor acestora (rezultate, capitaluri) referitoare la aceeasi intreprindere. De asemenea, rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei pentru ca intreprinderea sa-si poata mentine substanta sa economica. In termeni reali, rata rentabilitatii economice trebuie sa remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobanzii si al riscului economic si financiar pe care si l-au asumat "furnizorii" de capitaluri. Daca rata inflatiei nu depaseste 10%, atunci rata reala (rr) si rata inflatiei (ri):

rn = rr + ri

De unde

rr = rn - ri

Daca rata inflatiei inregistreaza valori semnificative de peste 100%, atunci rata nominala se determina dupa relatia initiala a lui FICHER:

(1+rr) = (1+ rr) (1+ri) rn = rr + ri + rr ri

de unde

rr = ( rn - ri ) / ( 1 + ri )

Deci rata rentabilitatii trebuie sa permita intreprinderii reinnoirea si cresterea activelor sale intr-o perioada cat mai scurta. De aceea se considera corespunzatoare o rata EBE/ACTIVE FIXE BRUTE mai mare de 25%.

Rata rentabilitatii economice se mai poate calcule cu relatia:

re = PE .

ACTIV TOTAL

si ne arata rentabilitatea activului.

Literatura de specialitate ne mai prezinta urmatoarele trei moduri de descompunere a ratei rentabilitatii economice:

1. re = EBE = EBE x CA .

CAPIT.INVESTIT CA CAPITAL INVESTIT

(RATA MARJEI BRUTE) X (ROTATIA CAPITALURILOR)

Drept urmare rata rentabilitatii economice poate fi majorata fie prin cresterea marjei brute de acumulare (diferenta dintre cifra de afaceri si cheltuielile platite) fie prin cresterea vitezei de rotatie a capitalurilor, fie prin ambele modalitati. In perioadele de dezvoltare, capitalurile investite pot sa creasca mai repede decat rentabilitatea intreprinderii. De aceea, este posibil ca in ciuda cresterii ratei marjei brute a exploatarii (capacitatea intreprinderii de a degaja o acumulare bruta dupa acoperirea cheltuielilor variabile (cu materialele, cu salariile, impozitele etc.) din CA, sa se inregistreze o rata scazuta a rentabilitatii economice (efectele profitabile ale investitiilor se vor propaga in timp).

2. re = EBE = EBE x VA x Af .

CAPIT.INVESTIT VA Af CAPIT.INVESTIT

re = rata marjei asupra valorii adaugate x productivit.

activelor fixe x coeficientul investitiilor strategice.

Rentabilitatea economica este astfel pusa in corelatie cu rentabilitatea factorului munca, cu randamentul investitiilor in active fixe si cu structura investitiilor (ponderea investitiilor strategice).

3. re = PE = PE x CA .

ACTIV TOTAL CA ACTIV TOTAL

Rentab. Viteza de rotatie a

Comerciala activelor prin CA

De aici rezulta ca rentabilitatea economica depinde de rentabilitatea comerciala si viteza de rotatie a activelor totale (analiza se poate extinde si asupra celor 2 elemente componente ale activului: active fixe si active circulante). Ca urmare, pentru cresterea ratei rentabilitatii economice nu ne ramane decat sa actionam asupra unui factor sau a amandorura.

Influenta asupra modificarii ratei de rentabilitate economica este prezentata in cele ce urmeaza:

a) re(PE / CA) = (PE1 / CA1 - PE0 / CA0) x CA0 / AT0

b) re(CA / AT) = PE1/CA1 x (CA1 /AT1 - CA 0 / AT0)

7.2. ANALIZA RATEI FINANCIARE DE RENTABILITATE

Rata financiara de rentabilitate masoara randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor intreprinderii. Rentabilitatea financiara remunereaza proprietarii intreprinderii prin acordarea de dividende catre acestia si prin cresterea rezervelor care, in fapt, reprezinta o crestere a averii proprietarilor. Rata rentabilitatii financiare este influentata de raportul dintre sursele proprii si cele imprumutate. Rezulta ca:

rf = PROFIT NET .

CAPIT.PROPRII

Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii de piata pentru a face atractive actiunile intreprinderii si a creste cursul lor bursier.

Pentru intreprinderile cotate la bursa se poate calcula un randament bursier al acestora determinat de castigul de capital prin cresterea cursului actiunilor si de dividendele ce revin pe o actiune.

Pentru a masura reactia bursiera (a pietei financiare) in functie de rentabilitatea financiara se poate calcula un indicator, numit coeficient de capitalizare bursiera (PER)

PER = CURS BURSIER AL ACTIUNII

PROFIT PE O ACTIUNE

PER masoara de cate ori investitorii sunt dispusi sa cumpere profitul pe actiune, permitand o buna comparatie a intreprinderilor din aceasi ramura economica.

In timp ce cursul bursier este o masura externa a performantei intreprinderii, profitul pe o actiune este expresia directa a profitabilitatii intreprinderii. De aceea vom intalni ca indicator de analiza financiara profitul pe o actiune (EPS).

EPS = PROFIT NET .

NUMAR DE ACTIUNI

In literatura anglo-saxona se mai folosesc si urmatoarele rate de rentabilitate financiara:

RETURN OF ASSETS ROA = PROFIT NET .

ACTIV TOTAL

RETURN OF EQUITY ROE = PROFIT NET = rf

CAPIT.PROPRII

Ca si la rata de rentabilitate economica, rata de rentabilitate financiara poate fi descompusa in doua sau mai multe rate componente:

1. rf = PROFIT NET = PROFIT NET x CA .

CAPIT.PROPRII CA CAPIT.PROPRII

 

Rata marjei nete x rotatia capitalurilor proprii

2.rf = PROFIT NET = PROFIT NET x

CAPIT.PROPRII CA

x CA x CAPIT.INVESTIT .

CAPIT.INVESTIT CAPIT.PROPRII

Rata marjei nete x rotatia capit. x structura capitalurilor.

In felul acesta se evidentiaza dependenta rentabilitatii financiare de rata marjei nete de rentabilitate, de rotatia capitalurilor si de structura finantarii (in timp) a investitiilor intreprinderii.

                     Intre re si rf se stabileste urmatoarea corelatie:

rf = re + (re - rd) x DAT x (1-rimp/n)

CAP.PROPRIU

EFECTUL DE LEVIER AL INDATORIRII

Daca re > rd efectul de levier este pozitiv si rezulta ca se va obtine o crestere a rf prin contractarea de imprumuturi. Deci paradoxal se va obtine o crestere a rentabilitatii financiare pe seama cresterii gradului de indatorare.

Daca re este mai mic decat rd efectul de levier este negativ si deci nu se recomanda apelarea la credite. Contactarea de credite ar duce la o diminuare a ratei rentabilitatii financiare.

7.3 ANALIZA RATEI DE RENTABILITATE COMERCIALA

(sau rata rentabilitatii fata de cifra de afaceri)

re= P x 100 sau rc qv (p-c)

CA qv

P = profitul brut sau net

CA = cifra de afaceri

pv = productia fizica vanduta

p = pretul de vanzare

c = costul unitar

Modificarea ratei comerciale este influentata de o serie de factori, dupa cum urmeaza:

rc - abaterea ratei comerciale; este influentata de:

- s - structura productiei (modificarea structurii productiei)

- c - abaterea costului unitar

- p - abaterea pretului de vanzare

a) Modificarea structurii productiei:

Aceasta actioneaza asupra modoficarii rc deoarece rata de rentabilitate este diferita pe fiecare sortiment de produs.

rc(s)= q1 (p0-c0) x 100 - q0 (p0-c0)

q1p0 q1p0

Prin cresterea ponderii cu o rata de rentabilitate mai mare ca rata de rentabilitate medie atunci are loc o crestere a ratei medii de rentabilitate.

b) Modificarea costurilor de productie

rc(c)= q1(p0 - c1) x 100 - q1(p0 - c0) x 100

q1p0 q1p0

 

c) Modificarea pretului de vanzare

rc(p)= q1(p01 - c1) x 100 - q1(p0 - c1)

q1p1 q1p1

Costurile de productie reflecta eficienta cu care sunt cheltuite resursele si reflecta efortul agentilor economici pe linia gospodaririi resurselor in masura in care modificarea costului este consecinta a reducerii consumului de resurse.

7.4 ANALIZA RATEI DE RENTABILITATE A

RESURSELOR CONSUMATE

Se stabileste ca raportul intre rezultatul aferent cifrei de afaceri al intreprinderii si costul productiei vandute:

rc = Pr x 100 sau rc = qvp - qvc x 100 = qv (p-c) x 100

qvc qvc qvc

In acest model apar urmatorii factori care influenteaza rata rentabilitatii :

- structura productiei vandute

- costurile pe produse

- preturile de vanzare

Volumul productiei nu are influenta directa pentru ca actionand asupra numitorului si asupra numaratorului in aceeasi proportie influenta sa devine nula asupra ratei resurselor consumate. Are insa influenta indirecta, intrucat daca volumul productiei creste, costurile reduc pe unitatea de produs pe seama costurilor fixe.

Prezentam in continuare influenta celor 3 factori asupra ratei :

- Modificarea structurii productiei

rc(s)= qv1p0 -qv1c0) x 100 - qv0p0 -qv0c0 x 100

qv1c0 q0c0

- Modificarea costurilor de productie

rc(c)= qv1p0 -qv1c1) x 100 - qv0p0 -qv0c0 x 100

qv1c1 q0c0

- Modificarea preturilor de vanzare

rc(p)= qv1p1 -qv1c1) x 100 - qv1p0 -qv1c1 x 100

qv1c1 q1c1


CAPITOLUL II

ANALIZA SITUATIEI FINANCIARE LA SC LIN ROMANIA SRL

TIMISOARA

PREZENTARE GENERALA

Societatea LIN Romania este o unitate industrila situata in municipiul Timisoara, resedinta municipiului Timis, oras cu circa 650000 locuitori, aflat la 100 km de frontira vestica a Romaniei.

LIN este amplasata in partea de nord - est a orasului.

1.      Istoricul societatii

Societatea LIN a luat fiinta in anul 1996 ca societate cu raspundere limitata, fiind inmatriculata in Registrul Comertului sub numarul J35/1149/1996.

Intrarea pe piata de gaze din Romania a avut loc in 1996 prin constituirea unei societati mixte cu UZINA MECANICA TIMISOARA.

In toamna anului 1998, aceasta societate mixta a devenit 100% LIN Romania.

Firma Linde Technische Gaze AG este una dinre cele mai mari companii de gaze tehnice, cu filiale in intreaga lume.

Este firma cu cea mai veche traditie in acest domeniu, primul patent al lui Carl van Linde, fiind brevetat la data de 9 august 1877.

Dupa fuziunea cu grupul suedez AGA AB concernul german Linde ocupa locul 4 in lume in productia si distributia de gaze industriale si devine acel mai mare furnizor de gaze tehnice din Europa.

Preluare grupului suedez deschide noi perspective atit in Europa, unde Linde este lider pe piata dar si pe celelalte continente unde sunt desfasurate investitii de anvergura.

Concernul are 4 divizii a caror domeniu de activitate sunt:

- constructii de echipamente pentru industria chimica si petrochimica, motostvuitoare si echipamente hidrauluice de ridicat, tehnica frigorifica si gaze thnice. In toate aceste domenii, Linde ocupa un loc de frunte in Europa.

Societatea a realizat in anul 1999 o cifra de afaceri de 6.194 milioane EURO cu ajutorul a 35.597 colaboratori de pe tot globul.

Divizia de gaze tehnice, in aceeasi perioada a realizat o cifra de afaceri de 1.615 milioane de EURO, cu ajutorul a 8.690 colaboratori, prin care a contribuit in mod semnificativ la rezultatul final.

2.      Activitatea atuala a societatii

S.C. LIN Romania SRL. are un profil de activitate bine structurat.

Principalele activitati realizate de LIN Romania se pot grupa astfel:

         Produce si distribuie gaze in doua stari de agregare: gazoase si lichide

         Produsele in stare gazoasa sunt livrate in butelii individuale sau butelii interconectate .

         Produsele in stare lichida sunt livrate cu cisterne specializate si depozitate in rezervoare de stocare.

         Gazele tehnice sunt utilizate in aproape toate domeniile de activitate: la prelucrarea metalelor, in metalurgie, in industria constructiilor, in microelectronica , chimie si medicina, in industria alimentara la productia de cauciuc si sticla precum si in protectia mediului inconjurator.

LIN Romania pune la dispozitia clientilor sai, accesorii si echipamente pentru aplicatii moderne: oxigen, argon, dioxid de carbon, corgon, heliu, hidrogen, acetilena, azot, gaze speciale, protoxid de azot, amestecuri de gaze pentru sudura, precum si:

a) rezervoare de stocare, butelii, materii de butelii, instalatii de distributii, reductoare de presiune, recipienti criogenici, acesorii pentru sudura si taiere;

b) tehnologii de KNOW-HOW, montaj retele de distributie, transport cu cisterne si masini prorii, reparatii si verificari butelii;

c) consultanta, proiectare si montarea instalatiilor, instructaj privind exploatarea echipamentelor.

Marea parte a activitatii se desfasoara in Europa, unde ocupa locul 2 in domeniul gazelor tehnice. Pana in prezent peste 50% din cifra de afaceri s-a realizat in afara Germaniei.

Romania care dupa Polonia este a doua tara a Europei de est ca populatie, are o importanta deosebita, motiv pentru care scopul Linde este realizarea in cel mai scurt timp a unei retele de distributie si prelucrarea statiilor deja existente in locuri potrivite din punct de vedere logistic sau constituirea de spatii noi.

3. Aspecte privind conducerea si salariatii la S. C. LIN Romania SRL

Organizarea societatii este adecvata structurii sale actuale avind o cota ridicata de productivitate.

Consiliul de administratie a numit o conducere executiva compusa din:

- manager general executiv

- manager economic

- manager de aprovizionare

- manager national de vanzari

- manager tehnic

- manager de productie

care prin rapoarte scrise si programe de lucru aprobate de Consiliu de Administratie conduc operativ societatea.

Departamentul economic

- direcor economic

- contabil - sef

- raportor - Timisoara

- raportor - tara

- manager IT

Departamentul economic se ocupa cu partea financiara - contabila a societatii precum si de raportarea la termenele stabilite de catre finantatorul societatii.Lnde Gaz Germania, a rezultatelor obtinute la sfarsitul fiecarei luni.

Departamentul de aprovizionare

- director de aprovizionare

- director de productie

- director de productie oxigen

- director de productie acetilena

- director distributie

Departamentul de aprovizionare se ocupa cu aprovizionarea cu materii prime si marfuri necesare unei bune desfasurari a activitatii.

Departamentul de vanzari

- director de vanzari pe tara

- director marketing

- director parte vest

- director parte nord

- director parte est

- director parte sud

Departamentul de vanzari se ocupa cu vanzarea produselor pe piata, aprovizionarea in mod constant si la timp in functie de necesitatile partenerilor de distributie si a colaboratorilor. Departamentul de vanzari are ca obiectiv largirea ariei de distributie.

Departamentul tehnic

- inginerie

- aplicatii industriale

- gaze medicinale

- gaze speciale

- servicii - clienti

Departamentul tehnic are in subordinea sa persoane calificate si specializate in asigurarea in mod permanent a asistentei tehnice necesare desfasurarii in mod corespunzator a activitatii specifice beneficiarilor.

Resurse umane

La 31 decembrie 2000 numarul angajatilor era de 219 persoane. Pregatirea acestora, structura de varsta si vechimea in firma sunt prezentate in tabelul 4.1 cei 80 de salariati existenti de la infiintare, adica 37,7% din totalul salariatilor provin de la UMT SA fiind recrutati dintre cei mai buni meseriasi.

Pe sectoare, salariatii sunt distribuiti astfel:

Productie

172

Vazare

17

Aprovizionare - desfacere - contabilitate

14

Conducere operativa

6

Alte compartimente

10

Tabel 1. Structura personalului pe sectoare

Din cei 219 persoane, un numar de 44 de persoane au fost plecate in Germania la specializare.

Intre SC LIN si salariati exista un contract de munca colectiv si contracte de munca individuale.

Activitatea este organizata pe trei schimburi. In primul schimb lucreaza circa 65% din personal, inclusiv personalul tehnic, administrativ si conducerea; programul este de la 8.00 - 16.00 . In schimbul doi si trei lucreaza anumite echipe din sectii; pentru cei care lucreaza in schimburi programul este intre 15.00 - 23.00 (schimbul II) si 22.00 - 07.00 (schimbul III). Saptamana de lucru are 5 zile: orele lucratoare suplimentare se compenseaza cu timp liber in aceiasi luna si prin plata orelor peste program.

Salariatii beneficiaza de un concediu anual cuprins intre 21-28 zile lucratoare.

Structura personalului existent in societate la data 31.12.2000, data intocmirii prezentului raport, pe categorii de varsta si vechime.

TABEL 4

Categoria

de

personal

Studii

Superioare

Studii

Medii

Muncitori

Calificati

Muncitori

Necalificati

Total

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

Dupa varsta

Sub 30 ani

2

15

0

2

14

4

2

0

18

17

Intre 30-40 ani

4

4

2

2

82

3

1

0

89

9

Intre 41-

50 ani

6

8

0

1

50

9

2

1

58

19

Intre 51-

60 ani

2

1

1

3

0

0

2

0

5

4

Total

14

28

3

8

146

12

7

1

17

49

Dupa vechimea in munca

De la infiintare

10

9

0

0

69

6

2

0

81

15

Din anul 1998

2

4

0

4

13

0

2

0

17

8

Din anul 1999

1

2

2

0

6

5

0

1

9

8

Din anul 2000

0

11

1

3

44

1

1

0

46

15

Din anul 2001

1

2

0

1

14

0

2

0

17

3

Total

14

28

3

8

146

12

7

1

17

49

Din care:

De la UMT

19

4

5

3

44

5

0

0

68

12

ANALIZA FINANCIARA PROPRIU - ZISA

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

 

 

Activul net contabil

Diferenta dintre activul total si datoriile totale contractate la prima si principala evaluare (contabila) a firmei, la data inchiderii exercitiului. Deci activul net este averea neta a actionarilor adica activul neangajat in datorii.

ANC 1998 = 189.358.852

ANC 1999 = 252.402.893

ANC 2000 = 305.491.254

ANC 2001 = 344.850.200

Analizand evolutia ANC putem spune ca acesta a inregistrat o crestere semnificativa de aproape 2 ori in intervalul 1998 - 2001.

Patrimoniul net a crescut deci cu82.11.% respectiv cu 159.734.348 mii lei. Aceasta variatie a fost rezultatul :

1.      Modificari active reale:

A1 2001 - A0 1998 = 382.565.723 - 208.097.071 = 174.468.652

2.      Modificari datorii totale

D1 2001 - D0 1998 = 33.472.523 - 18.738.219 = 14.734.304

In cadrul modificarii activelor reale, modificarea activelor imobilizate detine o pondere de 15,68% restul de 84,32% revenind modificarii activelor circulante. De asemenea cresterea activelor imobilizate are la baza cresterea imobilizarilor corporale in proportie de 7,26%

FONDUL DE RULMENT SI NEVOIA DE FOND RULMENT

In tabelele 8.2, 8.4 este prezenta evolutia celor 2 indicatori. Fondul de rulment reprezinta marja de securitate a firmei pentru ca activele circulante sa aiba un volum mai mare decat datoriile pe termen scurt.

El apare ca diferenta intre sursele financiare permanente si alocari permanente. Fondul de rulment reprezinta partea din capitalul permanent care acopera activele circulante, el reflecta necesarul de surse financiare proprii pentru acoperirea stocurilor active circulante.

Fondul de rulment total s-a calculat prin 2 modalitati.

1.      ca diferenta intre capitalul permanent si totalul activelor

2.      ca diferenta intre activele circulante si datorii pe termen scurt

Fondul de rulment este de:

FR 1998 = 168.207.236

FR 1999 = 218.701.497

FR 2000 = 251.207.705

FR 2001 = 286.278.829

Analizand evolutia fondului de rulment se observa o crestere acestuia in intervalul 1998 - 2001. Aceasta crestere se datoreaza in principal scaderii datoriilor totale de la 36.771.899 mii lei in 2000 la 33.472.523 mii lei in 2001.

Ddatorii totale = DAT2001 - DAT2000 = 36.771.899 - 33.472.523 = 3.299.376

ANALIZA CORELATIEI FONDULUI DE RULMENT CU ACTIVE CIRCULANTE

In analiza corelatiei dintre fondurile de rulment si activele circulante am folosit rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment (tab 8.4) , respectiv rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment.

Atat in cazul ratei finantarii activelor prin FR cat si al ratei finantarii stocurilor prin FR, tendinta acestora este descrescatoare, ajungand in anul 2001 sa fie de 84,28 %.

ANALIZA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

(NFR)

Necesitatile de finantare ale productiei, respectiv ale clientului de exploatare sunt acoperite in cea mai mare parte din surse temporare corespunzatoare (datorii de exploatare). Diferenta dintre necesitatile de finantare ale clientului de exploatare si datoriile de exploatare este numita necesar de fond de rulment.

Analiza evolutiei NFR este prezenta (tabel 8.4). Dupa cum se observa, NFR au o tendinta de crestere datorita cresterii volumului de activitate si legat de acestea a cresterii volumului stocurilor si creantelor neincasate de la clienti. Deci desi este pozitiva nevoia de fond de rulment, ea evidentiaza un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor. Cu alte cuvinte se incaseaza mai tarziu si se plateste mai repede.

ANALIZA TREZORERIEI

Cumparand FR cu NFR, rezulta ca trezoreria calculata cu diferenta intre cei doi indicatori, este negativa de-a lungul celor patru ani analizati, cu tendinta de analizare a acestei situatii. Datorita faptului ca FR nu a acoperit NFR, SC LIN RO SRL

ANALIZA RATELOR DE LICHIDITATE

Folosirea acestor rate are scopul de a ne evidentia capacitatea firmei de a-si onora obligatiile la scadenta.

a)      Rata de lichiditate curenta

rlc = (STOC+CREANTE+DUSP.BANESTI)/DAT. PE T. SCURT

rlc 1998 = 11,1%

rlc 1999 = 6,9%

rlc 2000 = 6,5%

rlc 2001 = 9,5%

Rata lichiditatii curente ne permite aprecierea gradului de acoperire a datoriilor curente (pasive curente) cu activele curente.

Din analiza ratei lichiditatii observam va tendinta intre anii 1998-2000 este de scadere, dar in 2001 tendinta este de crestere.

Aceasta scadere (1998-2000) este determinata de o crestere mai rapida a pasivelor curente fata de activele curente dar in anul 2001 scad pasivele curente fata de activele curente.

Cresterile si scaderile comparative ale celor doua elemente sunt prezentate in cele ce urmeaza:

Interval analizat

Active curente

1998 - 1999

+ 38,64%

1999 - 2000

+ 20,96%

2000 - 2001

+ 11,43%

Evolutia activelor a fost marcata

b)     Rata de lichiditate rapida

rlr = (ACTIVE CIRCULANTE - STOCURI)/DAT. PE T. SCURT

rlr 1998 = 7%

rlr 1999 = 7,4%

rlr 2000 = 7,9%

rlr 2001 = 6,5%

Rata de lichiditate rapida se deosebeste de rata de lichiditate curenta prin aceea ca din cadrul activelor se scad stocurile, deoarece ele au cel mai scazut grad de lichiditate.

Analizad evolutia lichiditatii rapide observam ca aceasta are tendinta de scadere. Specialistii apreciaza ca favorabila o valoare a ratei de lichiditate rapida mai mare de 0,66% in concluzie putem spune ca firma LIN RO are o lichiditate slaba cu tendinta de imbunatatire.

c)      Rata de lichiditate imediata

(testul acid)

rei = DISP. BANESTI/ DAT. PE T. SCURT

rei 1998 = 0,1%

rei 1999 = 0,1%

rei 2000 = 0,1%

rei 2001 = 0,3%

Acest indicator ne arata masura in care disponibilitatile banesti existente sunt in masura sa acopere obligatiile pe termen scurt. Evolutia acestui indicator este in stransa legatura cu evolutia disponibilitatilor banesti. Ca urmare, odata cand creste valoarea de pierderi a disponibilitatilor banesti in totalul activelor circulante, asistam la cresterea ratei de lichiditate imediata. Desi rata de lichiditate imediata se situeaza sub nivelul acceptat de 0,3 totusi tendinta de imbunatatire a acestuia este evidenta. Pentru cresterea volumului disponibilitatilor banesti se impune o scadere a duratei de incasare a creantelor.

ANALIZA RATELOR DE SOLVABILITATE

a)      Rata datoriilor

Rd = TOTAL DATORII/TOTAL ACTIVE

Rd 1998 = 0,6490 ori

Rd 1999 = 0,0802 ori

rd 2000 = 0,1009 ori

rd 2001 = 0,0839 ori

Exprima capacitatea firmei de a-si onora obligatiile din activele sale.

Compararea ritmurilor de crestere a activelor si datoriilor totale.

Perioada

Active

Datorii

1998 - 1999

+ 34,96%

+ 42,10%

1999 - 2000

+ 22,79%

+ 38,10%

2000 - 2001

+ 10,66%

- 8,97%

Se observa ca ritmul de crestere al datoriilor totale a fost mai mare decat ritmul de crestere a activelor (1998-2000), iar ritmul in 2001 a fost invers. Fapt ce explica evolutia ascendenta a acestui indicator.

In valoarea normala a acestui indicator este considerata ca fiind Rd < 1. Din acest punct de vedere, in caz de faliment firma prin activele sale este capabila sa-si acopere datoriile.

b)     Rata de solvabilitate

Indica ponderea datoriei pe termen lung in capitalul total.

Rs = IMPRUMUT PE T.LUNG/CAPITAL TOTAL x 100

Rs 1998 = 0

Rs 1999 = 0

rs 2000 = 0

rs 2001 = 1,16%

Deoarece pana in anul anul 2001nu au existat imprumuturi pe termen lung nu se pune problema acoperiirii datoriilor pe termen lung.

O data cu contractarea imprumutului de 1.241.000 mii lei , observam ca ponderea acesteia incapitalul total este de doar 1.16% .

c)      Rata de acoperire a activelor fixe

Acest indicator ne arata de cate ori valoarea activelor fixe nete acopera forma imprumuturilor pe termen lung.

RAA = active fixe nete/ IMPRUMUT PE T. LUNG

RAA 1998 = 0

RAA 1999 = 0

rAA 2000 = 0

rAA 2001 = 71.1%

d)     Gradul de acoperire a serviciului datoriei

Gsd = PROFIT NET + AMORTIZ.+DOBANDA/DOBANDA + RATA LA CREDIT PE T. LUNG

Gsd 2001 = 12.15%

ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE

1.      Rata activelor totale

nr = CA/AT ; dz = AT/CA x 360

Ne arata de cate ori se roteste activul total pentru a realiza cifra de afaceri.


nr 1998 = 0,2377 rot

nr 1999 = 0,2166 rot

nr 2000 = 0,2591 rot

nr 2001 = 0,2779 rot

dz 1998 = 1535,0187 zile

dz 1999 = 1684,9033 zile

dz 2000 = 1408,4938 zile

dz2001 = 1313,0145 zile


Din datele de mai sus reprezinta o imbunatatire a utilizarii elementelor patrimoniale deoarece numarul rotatiilor a crescut pe total si pe elementele componente; cresterea numarului de rotatii pe total si pe elemente s-a obtinut deoarece ritmul cresterii cifrei de afaceri a fost superior celui al activelor totale astfel incat la o crestere a activului total de 98,77In intervalul 1998-2001 i-a corespuns o crestere a cifrei afaceri de .56.812.224 mii lei

2.      Rata activelor imobilizate

nr = CA/AI ; dz = AI/CA x 365

Ne arata de cate ori se rotesc activele imobilizite pentru a realiza cifra de afaceri.


nr 1998 = 2,3197 rot

nr 1999 = 1,7037 rot

nr 2000 = 1,5696 rot

nr 2001 = 1,7723 rot

dz 1998 = 157,34 zile

dz 1999 = 214,23 zile

dz2000=232,54zile dz2001=205,94zile


Viteza de rotatie a activelor imobilizate depinde de structura acestora pe cele trei categorii: imobilizari corporale, imobilizari necorporale si imobilizari financiare, care la rindul lor depind de structura imobilizarilor care au si ele viteze de rotatie diferite.

3.      Rata activelor circulante

nr = CA/AC; dz = AC/CA x 365

Ne arata de cate ori se rotesc activele circulante pentru a realiza cifra de afaceri.


nr 1998 = 0,273 rot

nr 1999 = 0,2424 rot

nr 2000 = 0,2943 rot

nr 2001 = 0,3136 rot

dz 1998 = 1335 zile

dz 1999 = 1505 zile

dz2000=1239zile dz2001=1163zile


Activele circulante sau ciclice au cel mai ridicat grad de modificare dintre elementele patrimoniale. Si ca urmare ele prezinta un mare interes pentru conducerea firmei. Pentru cunoasterea aprofundata a utilizarii eficiente a acestora. Vom efectua un studiu al vitezei de rotatie (in zilele) atat pe total cat si pe principalele elemente componente.

Vrot = AC*/CA x 360 AC*= vom considera doar stocurile si creantele.

Vrot ------- > CA

--------> AC -------------> STOC --------> MATERII PRIME

--------> PRODUSE FINITE

-------> SEMIFABRICATE

----------> CREANTE

Deci, modificarea vitezei de rotatie a activelor circulante este influentata de abaterea cifrei de afaceri si de abaterea cifrei de afaceri de la o perioada la alta, care la randul ei este influentata de modificarea stocurilor si a creantelor. In continuare modificarea stocurilor este determinata de modificarea elementelor sale componente: stocuri de materii prime si materiale, produse finite, semifabricate etc.

Vom analiza in continuare aceste modificari suferite in intervalul 1998 -2001.

Vr active circulante 2000 = 1222 zile

Vr active circulante 2001 = 1147 zile

Vr = Vr 2001- Vr 2000 = 75 zile

*ACTIVE CIRCULANTE = STOCURI + CREANTE

Aceasta abatere se exprima prin:

1.      Influenta modificarii cifrei de afaceri

Vr (CA) = AC 1998/CA 1999 x 365 - AC 1998/CA 1998 x 365 =

Vr (CA) = 181.687.367/61.069.051 x 365 - 181.687.367/49.665.826 x 365 =

-249,2950 zile

2.      Influenta modificarii soldului activelor circulante.

Vr (AC) = AC 1999/CA 1999 x 365 - AC 1998/CA 1999 x 365 =

Vr (AC) = 185.684.967/61.069.051 x 365 - 186.687.367/61.069.051 x365 =

-5,9912 zile

2.1 Influenta modificarii soldului stocului

Vr (st) = ST 1999/CA 1999 x 365 - ST 1998/CA 1999 x 365 =

Vr (st) = 52.710.504/61.069.051 x 365 - 49.951.059/61.069.051 x 365 =

22,4696 zile

2.2  Influenta modificarii soldului creantelor

Vr (Cr) = CR 1999CA 1999 x 365 - CR 1998/CA 1999 x 365 =

Vr (Cr) = 218.183.591/61.069.051 x 365 - 135.179.762/61.069.051 x 365 =

-41,6189 zile

In continuare se poate urmari defalcat si alte rate specifice elementelor componente ale activelor circulante.

a)      Rata stocului

nr = CA/ST ; dz = ST/CA x 365


nr 1998 = 1,0164 rot

nr 1999 = 1,7037 rot

nr 2000 = 1,4572 rot

nr 2001 = 1,7723 rot

dz 1998 = 359,742 zile

dz 1999 = 315,0422 zile

dz 2000 = 250,4689 zile

dz2001=406,8831zile


Vr STOC 2000-2001 = 250,4689 - 406,8831 = - 156,0142 zile

Aceasta crestere a vitezei de rotatie a stocurilor a fost determinata de:

1.      influenta modificarii cifrei de afaceri

Vr (CA) = ST 1998/CA 1999 x 365 - ST 1998/CA 1998 x 365 =

Vr (CA) =48.951.056/61.069.051 x 365-48.951.056/49.665.826 x 365=

-67,1744 zile

2.      influenta modificarii stocurilor

Vr (st) = ST 1999/CA 1999 x 365 - ST 1998/CA 1999 x 365 =

Vr (st) = 52.710.504/61.069.051 x 365 - 48.951.056/49.665.826 x 365 =

-44,7048 zile

2.1 Influenta modificarii stocurilor de materii prime si materiale.

Vr (mm) = mm 1999/CA 1999 x 365 - mm 1998/CA 1999 x 365 =

Vr (mm) = 28.396.714/61.069.051 x 365 - 20.494.760/61.069.051 x 365 =

47,22 zile

2.2  Influenta modificarii stocurilor de produse finite

Vr (pf) = pf 2001/CA 2001 x 365 - pf 2000/CA 2001 x 365 =

Vr (pf) = 33.901.611/106.478.050 x 365 - 29.115.600/106.476.050 x 365 =

16,4061 zile

2.3 Influenta stocurilor de productie nedeterminata

Vr (pn) = pn 2001/CA 2001 x 365 - pn 2000/CA 2001 x 365 =

Vr (pn) = 9.974.447 / 106.478.050 x 365 -8.466.630 /89.699.411 x 365

= 0.093 x365 - 0.094x 365 = 33.945- 34.31 =3.65 zile

2.3  Influenta modificarii stocurilor de marfuri

Vr (mf) = mf 2001/CA 2001 x 365 - mf 2000/CA 2001 x 365 =

Vr (mf) = 80.668.743/106.478.050 x365 -68.419.215/89.699.411 x365 = 0.757x365 - 0.762x365 = 18.25 zile

Cea mai mare parte in influenta modificarii stocurilor asupra vitezei de rotatie a activelor circulante o au modificarii stocurilor de materii si materiale cu o influenta de .47.22 zile respectiv stocurile productie neterminata cu 3.65 zile Putem spune ca aceste cresteri de stocuri sunt influentate de cresterea CA si ca avem de-a face cu o crestere justificata din punct de vedere economic.

a1) Rata stocului de materii prime

nr 1998 = 2.8

nr 1999 =3.9

nr 2000 4.18

nr 2001 =5.36

a2) Rata productiei in curs de productie

nr 1998 = 0

nr 1999 = 13.9

nr 2000 = 16.06

nr 2001 =16.63

a3) Rata produselor finite

nr 1998 = 0

nr 1999 =6.99

nr 2000 = 5.49

nr 2001 =12.71

In ciuda faptului ca toate categoriile de stocuri au crescut in intwervalul 1998-2001aceasta crestere si-a gasit justificarea in cresterea cifrei de afaceri care a determinat marirea vitezei de rotatie acestor stocuri si deci scaderea gradului de imobilizare a resurselor financiare.

Consecintele accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante a dus la eliberari a activelor circulante in perioada1998-2001 este de 10.205.307 mii lei

Eliberare = (VR 1999 - VR 1998 ) x CA 1999 /365 =10.205.307 mii lei

b)     Rata creantelor

nr = creante / CA ; dz = CA /creante x 365


nr 1998 = 2,7217 rot

nr 1999 = 2,0989 rot

nr 2000 = 1,4779 rot

nr 2001 = 1,7763 rot

dz 1998 = 134,1031 zile

dz 1999 = 173,8928 zile

dz 2000 = 246,9601 zile

dz 2001 =205,4810 zile


Acest indicator ne arata durata medie de incasare a creantelor.

Aceasta se datoreaza urmatorilor factori :

a)      Influenta modificarii cifrei de afaceri

Vr (CA) = Cr 1999/CA 2001 x 365 - Cr2001/CA 2001 x 365 =

Vr (CA) = 128.183.591/106.478.050 x 365 - 189.139.084/106.478.050 x 365 =

3746,0070 zile

b)      Influenta modificarii soldului creantelor

Vr (CA) = Cr 2001/CA 1999 x 365 - Cr2001/CA 2001 x 365 =

Vr (CA) = 189.139.048/61.069.051 x 365 - 189.139.084/106.478.050 x 365 =

482,0972 zile

Ca urmare un factor hotarator l-a constituit scaderea creantelor. Acest lucru se poate observa si din dinamica creantelor care au scazut in intervalul 1998-2001.

c)      Rata obligatiilor

nr = CA / DATORII DIN EXPLOATARE

dz = DATORII DIN EXPLOATARE/CA x 365


nr 1998 = 2,5794 ori

nr 1999 = 2,2320 ori

nr 2000 = 2,3739 ori

nr 2001 = 2,8950 ori

dz 1998 = 141,5014 zile

dz 1999 = 163,5278 zile

dz 2000 = 153,7506 zile

dz 2001 = 125,0789 zile


Acest interval ne arata durata medie a platilor, datoriilor din exploatare ale firmei. Observam tendinta acestui indicator de crestere de marime a vitezei de rotatie, in sensul accelerarii platilor, aceasta datorita cresterii mai rapide a soldului obligatiilor fata de cifra de afaceri. Un rol important in influentarea vitezei de rotatie a obligatiilor revine modificarii vitezei de rotatie a furnizorilor.

d)     Rata furnizorilor (durata media a platilor)

nr = CA/Furnizori ; dz = Furnizori/ CA x 365

nr 1998 = 0.61 ori dz 1998 = 19.45 zile

nr 1999 =1.32 ori dz 1999 = 27.6 zile

nr 2000 = 2.90 ori dz 2000 = 12.1 zile

nr 2001 =2.02 ori dz 2001 = 18.06 zile

Din compararea duratei medii de plata a furnizorilor cu durata medie de incasare a clientilor rezulta un decalaj mare pe intreaga perioada 1998-2001 incasandu-se mai tarziu decit se plateste .asa se explica lipsa de disponibil banesc .

ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE

1)      Rata rentabilitatii economice

Rata rentabilitatii economice masoara rentabilitatea activelor si arata gradul de fructificare al acestora fara sa tina seama de de resursele de provenienta ale acestor active. Se calculeaza ca raport intre profitul brut din exploatare sau excedentul brut sau excedentul brut din exploatare si capitalurile investite.

re = PE (EBE)/CAPITAL INVESTIT = PE (EBE)/ ACTIVE FIXE BRUTE + NFR + DOBANDA sau

re = PE/ ACTIV TOTAL => rentabilitatea activului

re 1998 =0.31 %

re 1999 = 0.47 %

Rata rentabilitatii economiei depinde de rentabilitatea comerciala (PE/CA) si de viteza de rotatie a activelor totale (CA/AT)

re = PE/CA x CA/AT

Sporul rotatiei de rentabilitate s-a datorat influentei celor doi factori:

a)      Influenta rentabilitatii comerciale

re (PE/CA) = ( PE1/CA1 - PE 0/CA0) x CA0/AT0

re (PE/CA) =(1.345.640/106.478.050-665.811/89.699.411)X 89.699.411/208.871.156 =( 0.012-0.007)X0.43 = 0.005 x 0.43 =0.00215 = 0.215%

b)      Influenta vitezei de rotatie a activelor totale

re (PE/CA) = PE1/CA1 x ( CA1/AT1 - CA0/AT0)

re (CA/AT) = 0.012 x (0.28- 0.43 )= 0.012 x (-0.15) = -0.18%

2)      Rata rentabilitatii financiare

Rata rentabilitatii financiare, masoara rentabilitatea capitalurilor proprii si este influentata de raportul dintre sursele proprii si sursele imprumutate.

rf = PROFIT NET/ CAPITALURI PROPRII

rf 2000 = 8.466.630/ 308.355.427 = 0,0274%

rf 2001 = 9.974.447/304.257.261 = 0,0288%

Se observa o crestere a rentabilitatii financiare datorita scaderii mai rapide a capitalurilor proprii fata de profitul net obtinut.

rf = Pn/CA x CA/CAPITAL PROPRIU

a)      Influenta modificarii rentabilitatii comerciale

rf (Pn/CA) = (Pn1/CA1 - Pn0/CA0 ) x CA0/CAPITAL PROPRIU

* rf (Pn/CA) = (9.974.447/106.478.050-8.466.630/89.699.411) x 89.699.411/308.355.427 = (0.093- 0.094) x 0.29 = - 0.001 x 0.29 =0.029%

b)      Influenta modificarii vitezei de rotatie a capitalurilor proprii

rf (CA/C PROPR) = Pn1/CA1 x ( CA1/C.PROPR.1 - CA0/C.PROPR.0)

rf (CA/C.PROPR) =0.030 x ( 0.75- 0.29 ) = 0.30 x 0.46 = 13.8%


Capitolul III

CONCLUZII SI PROPUNERI

Apreciind activitatea firmei pe baza punctului critic al exploatarii se pune in evidenta faptul ca in anul 2001 SC LIN RO SRL a desfasurat o activitate profitabila, cifra de afaceri realizata fiind superioara cifrei de afaceri aferenta pragului de rentabilitate.

Daca luam in considerare variabilitatea profitului (+ 45% fata de 1996) in comparatie cu cifra de afaceri (+ 126% fata de 2000) si faptul ca cifra de afaceri a fost peste cifra de afaceri critica putem ap recia ca riscul de exploatare al SC LIN RO SRL este mic.

In anul 2001 cifra de afaceri a crescut la 106.478.050 mii lei fata de cifra de afaceri din anul 2000 care era de 89.699.411 mii lei. Aceasta crestere a avut la baza urmatorii factori :

- cresterea numarului de muncitori a dus la sporirea numarului de afaceri

- concomitent a crescut si productivitatea muncii a determinat o crestere a cifrei de afaceri

Aceasta crestere a cifrei de afaceri a fost insotita de o crestere aceluiasi ritm al profitului deoarece s-a modificat structura productiei fizice in sensul scaderii ponderii acelor produse cu profit ridicat, dar care au desfacere mare pe pita.

Analizand indicatorii de solvabilitate, lichiditate ai firmei se constata o imbunatatire a acestora.

Firma LIN Romania se bucura la momentul actual de o incadrare in esalonul superior al firmelor din judetul Timis si tara. Camera de Comert si Industrie apreciaza in clasamentele publicate acest lucru si prezinta firma producatoare de gaze tehnice drept numarul unu la acest profil.

Un rol insemnat in organizarea si desfasurarea activitatilor curente sau de exceptie ale firmei, il ocupa sistemul informatic adoptat, indispensabil oricarei activitati moderne si eficiente.

Societatea are la baza o vasta retea de calculatoare conectate on-line astfel incat este posibila urmarirea instantanee a tuturor operatiilor de natura economica inregistrate in sistem la un moment dat.

Avand in vedere expansiunea continua atat din punct de vedere teritorial cat si al infrastructurii, viitorul promite rezultate spectaculoase ale acestei firme care s-a impus intr-un timp record pe piata romaneasca si internationala



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3918
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved