Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Statistica

ANALIZA POZITIEI SI A PERFORMANTELOR INTREPRINDERII - Finantele intreprinderii

finante



+ Font mai mare | - Font mai mic



Analiza poziTiei Si a performanTelor Intreprinderii

Intreprinderea, ca sistemul pregatit pentru a desfasura o activitate economica, isi formeaza o structura tehnica prin elementul imobilizari. Acest element asigura baza tehnico-materiala a capacitatii de productie sub forma mijloacelor de munca; el este depozitarul de valoare sub forma capacitatii de a presta servicii din cele mai diverse, consumabile in procesele de productie: prelucrare de materii prime (cladiri); transport de energie, materiale si personal (constructii speciale, autovehicule); masurare, suport etc.[40]



De asemenea intreprinderea, pentru activitatea curenta dispune de o serie de mijloace ciclice, cunoscute in contabilitate sub denumirea de active circulante si care joaca rolul de obiect asupra caruia se realizeaza actiunea de prelucrare si transformare specifica unitatii in cauza. Stocurile de mijloace circulante inglobeaza materii prime si materiale aflate in diferite faze ale prelucrarii, dar si sub forma de produse finite.

Reflectand cantitatea de valoare care este inca conservata in principalele elemente din sistemul intreprinderii, ea va conditiona, prin comparatia cu ce se doreste in viitorul proces de productie, amploarea consumului ce trebuie finantat in etapele urmatoare. Starea initiala a unei intreprinderi ne intereseaza si sub aspectul obligatiilor financiare ale intreprinderii fata de proprietari si alti furnizori de fonduri pentru valoarea aflata in elementele materiale consemnate in activul bilantului.[41]

3.1. Studiul descriptiv al bilanTului

In activul bilantului vom gasi activele sub forma de creante asupra clientilor si debitorilor. Valoarea adusa din afara unitatii sub forma de materii prime, materiale, combustibil se completeaza cu cea conservata prin procesele de transformare, devenind active circulante de tipul productiei nefinite, produse finite, semifabricate destinate vanzarii. Odata cu vanzarea produselor finite elementul nu dispare, valoarea lui transformandu-se in creante pana la incasarea contravalorii sub forma de bani.

Bilantul ofera informatii referitoare la natura si marimea sumelor investite in resursele intreprinderii, obligatiile intreprinderii fata de creditori, precum si partea ce revine proprietarilor in resursele nete ale intreprinderii. Aceasta componenta a situatiilor financiare reprezinta baza informationala pentru determinarea ratelor de rentabilitate, evaluarea structurii capitalului intreprinderii, aprecierea lichiditatii si flexibilitati ei financiare, dar si pentru "formularea de judecati de valoare privind riscul pe care si-l asuma o intreprindere si evaluarea miscarilor viitoare de trezorerie"[42].

Bilantul este documentul static ce prezinta "soldurile care, desi sunt o rezultanta disimuleaza fluxurile inregistrate in conturi". Prin respectarea principiului costurilor istorice, bilantul nu reflecta valorile actuale, facand abstractie de numeroase elemente care au valoare economica, dar nu pot fi masurate in mod obiectiv.

3.1.1. Bilantul financiar. Elaborare.

Bilantul financiar esre rezultatul prelucrarii informatiilor din bilantul contabil cu scopul de a caracteriza echilibrul financiar al intreprinderii, lichiditatea si solvabilitatea, pentru a asigura baza de date suficienta calcularii ratei rentabilitatii financiare sau economice.

BILANT FINANCIAR

ACTIV

PASIV

MIJLOACE cu durata de exploatare MAI MARE DE 1 AN;

RESURSE cu scadenta PESTE 1 AN sau

CAPITALURI PERMANENTE

- Capitaluri proprii

- Datorii pe termen lung si mijlociu

MIJLOACE cu durata de exploatare MAI MICA DE 1 AN;

RESURSE cu scadenta pana intr-UN AN

TREZORERIE (mijloace)

total activ

TOTAL PASIV

Construirea bilantului financiar este o activitate deosebit de dificila, deoarece aprecierea exigibilitatii sau a lichiditatii in functie de realitatea economica este o problema delicata: realizarea acestei aprecieri presupune cunoastere perfecta a intreprinderii pentru care se realizeaza bilantul financiar si definirea unor criterii obiective in functie de care sa se realizeze evaluarea lichiditatii si a exigibilitatii elementelor patrimoniale ale intreprinderii.

Activul bilantului financiar

Pentru a detemina (calcula) mijloacele cu durata de exploatare mai mare de un an, se porneste de la activul imobilizat al bilantului contabil, care este modificat prin:

- eliminarea (scaderea):

activelor fictive (cheltuielile de constituire, cheltuielile de cercetare-dezvoltare) care nu au valoare economica;

imobilizarilor financiare ce ajung la scadenta pana la sfarsitul anului, fiind transferate la mijloace cu durata de exploatare mai mica de 1 an.

- adaugarea:

activelor circulante si conturilor de regularizare din bilantul contabil, a caror scadenta este peste 1 an.

Pentru a determina (calcula) mijloacele cu durata de exploatare mai mica de un an, se porneste de la activul circulant al bilantului contabil, care este modificat prin:

eliminarea activelor si a conturilor de regularizari a caror scadenta este peste 1 an;

adaugarea imobilizarilor financiare ce ajung la scadenta pana la sfarsitul anului.

Pasivul bilantului financiar

Capitalurile permanente se determina pornind de la capitalul propriu si datoriile financiare pe termen mediu si lung din bilantul contabil, care sunt modificate prin:

- eliminarea (scaderea):

activelor fictive;

partii din rezultatul exercitilui care urmeaza sa fie distribuita;

impozitului latent continut in subventiile pentru investitii;

provizioanele destinate acoperirii riscurilor si cheltuielilor probabile sa se realizeze pana intr-un an;

imprumuturilor pe termen mediu si lung ajunse la scadenta pana la sfarsitul anului;

- adaugarea datoriilor nefinanciare si a conturilor de regularizare a caror scadenta este peste 1 an.

Resursele cu scadenta pana intr-un an, se determina pornind de la datoriile nefinanciare ale intreprinderii conform bilantului contabil, care sunt modificate prin:

eliminarea (scaderea) datoriilor si a conturilor de regularizare a caror a scadenta este peste 1 an;

adaugarea

o              activelor fictive;

o              partii din rezultatul exercitilui care urmeaza sa fie distribuita;

o              impozitului latent continut in subventiile pentru investitii;

o              provizioanele destinate acoperirii riscurilor si cheltuielilor probabile sa se realizeze pana intr-un an;

o              imprumuturilor pe termen mediu si lung ajunse la scadenta pana la sfarsitul anului.

3.1.2. Bilantul functional. Elaborare.

In afara bilantului financiar, in practica financiara a analizei patrimoniale se mai utilizeaza si 'bilantul functional'. In acest caz se renunta la aspectele de lichiditate pentru activ si de exigibilitate pentru pasiv. Intreprinderea se prezinta ca o masa, o multitudine de mijloace si de resurse care trebuiesc grupate numai dupa natura sau destinatia lor.

In bilantul functional, posturile de activ si de pasiv ale bilantului contabil se regasesc grupate dupa natura si destinatia lor:

BILANT FUNCTIONAL

ACTIV

PASIV

ACTIV IMOBILIZAT sau MIJLOACE STABILE

* RESURSE DURABILE

ACTIV DE EXPLOATARE

PASIV DE EXPLOATARE

ACTIV INAFARA EXPLOATARII

PASIV INAFARA EXPLOATARII

DISPONIBILITATI (Trezorerie)

RESURSE DE TREZORERIE

TOTAL ACTIV

TOTAL PASIV

Precizari:

Mijloacele stabile sunt bunuri destinate sa ramana o perioada indelungata la dispozitia intreprinderii;

Resursele durabile sunt fondurile proprii si datoriile financiare care permit intreprinderii asigurarea unei stabilitati (permanente) a finantarii;

Activele de exploatare si pasivele de exploatare sunt nevoi sau resurse generate de ciclul de exploatare numai dupa natura activitatii intreprinderii. De exemplu, sunt considerate active de exploatare stocurile, creantele comerciale, creantele TVA si sunt considerate pasive de exploatare datoriile comerciale, datoriile TVA;

Activele in afara exploatarii si pasivele in afara exploatarii sunt nevoi si resurse generate de activitatile intreprinderii nelegate de exploatare.

Mijloacele sau resursele de trezorerie corespund disponibilitatilor sau resurselor de trezorerie.

Activul bilantului functional

Determinarea mijloacelor stabile

Imobilizarile necorporale si corporale din bilantul contabil sunt grupate la mijloace stabile la valoarea bruta. Amortizarile sau/si provizioanele sunt considerate resurse proprii si de aceea figureaza la resurse stabile.

Imobilizarile financiare figureaza in bilantul contabil a valoarea lor neta. Pentru a determina valoarea bruta a imobilizarilor financiare sunt utilizate informatiile din doua bilanturi succesive de unde va rezulta amortizarea financiara anuala a imobilizarilor financiare de natura creantelor, si de asemenea trebuie cunoscuta si durata imprumutului.

Determinarea activelor circulante ale exploatarii

Stocurile, oricare ar fi natura lor vor fi cuprinse in activul de exploatare la valoarea lor bruta. Provizioanele pentru deprecierea stocurilor sunt considerate resurse durabile.

Creantele de exploatare, sunt legate conform inregistrarilor din evidenta contabila de veniturile de exploatare. Aici sunt grupate creantele comerciale, sociale, fiscale (in afara creantelor din impozitul asupra beneficiului), unele cheltuieli inregistrate in avans.

Determinarea activelor circulante in afara exploatarii

O creanta este inclusa la activul circulant in afara exploatarii atunci cand nu are in contrapartida contabila un venit de exploatare.

Exemple de operatii in afara exploatarii:

o          operatiile de investitie: cedarea imobilizarilor/creante asupra imobilizarilor;

o          operatiile financiare: venituri financiare/dobanzi curente neajunse la scadenta aferente imprumuturilor acordate;

o          operatiile de repartitie: impozitul pe profit/creante asupra impozitului pe profit;

o          operatiile extraordinare: venituri extraordinare/creante diverse.

Valorile mobiliare de plasament sunt grupate la activul circulant in afara exploatarii la valoarea bruta, iar provizioanele pentru deprecierea lor la resurse durabile. In unele lucrari de specialitate si in recomandarile unor institutii sau organisme financiar-bancare se recomanda ca acele valori mobiliare de plasament care nu pot fi cedate decat dificil si intr-un viitor indepartat, sa ramana grupate la activul circulant in afara exploatarii, iar celelalte sa fie asimilate disponibilitatilor.

Disponibilitatile banesti (mijloace de trezorerie)

Aici sunt grupate lichiditatile imediate: cec-urile de incasat, conturi curente la banci, casa, etc.

Pasivul bilantului functional

Resursele durabile

Fondurile proprii includ mai multe elemente:

o              Capitalul social: se va retine numai suma varsata in intregime din ceea ce a fost subscris;

o              Rezervele legale, statutare, alte rezerve;

o              Rezultatul exercitiului:

daca bilantul analizat a fost elaborat 'dupa repartizarea profitului sau a pierderii' nu este necesara nici o prelucrarea a informatiilor prezentate;

daca insa bilantul este 'inainte de repartizarea profitului sau a pierderii', atunci se va tine seama de distribuirea acestuia, astfel:

in capitaluri proprii: in rezerve si in rezultatul reportat;

in datorii financiare (resurse durabile) cu suma care va trebui achitata cu o intirziere mai mare de 1 an (exemplu: dividendele indisponibile pe lunga durata);

in datorii in afara exploatarii cu sumele care vor fi achitate intr-un an;

o              Subventiile pentru investitii;

o              Amortizarile si provizioanele.

Fondurile quasi-proprii sunt asimilate fondurilor proprii si includ: avansurile conditionate de care stat, veniturile din participatii, imprumutul prin emisiunea de obligatiuni convertibile in actiuni, conturile curente ale asociatilor blocate.

Imprumuturile pe termen mediu si lung, mai putin:

dobanzile curente aferente imprumuturilor si neajunse la scadenta vor fi incluse la pasivul in afara exploatarii;

primele privind rambursarea obligatiunilor vor fi incluse in totalul imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni.

Pasivul de exploatare

Datoriile de exploatare sunt legate de activitatea de exploatare intreprinderii: creditele comerciale acordate de furnizori, creditele pe termen scurt acordate de banci pentru derularea operatiunilor de import-export, datoriile fata de personalul salariat pentru munca depusa, datoriile sociale si fiscale ale intreprinderii legate de utilizarea de personal, unele venituri inregistrate in avans.

Pasivul in afara exploatarii

Aici sunt grupate datoriile intreprinderii legate de activitatea financiara (ex: dobanzile aferente diverselor credite obtinute) si din activitatea extraordinara (ex: datoriile catre diversele organe de control ca urmare a penalizarilor, amenzilor) a intreprinderii.

Pasivul de trezorerie

Aici sunt grupate conturile curente descoperite.

3.1.3. Interpretarea informatiilor din bilantul financiar si bilantul functional

Doar bilantul in sine nu ofera o imagine completa despre situatia unei intreprinderi. Rolul in valorificarea lui ca sistem de informatii pentru caracterizarea starii de performanta si reusita a deciziilor privind evolutia unei intreprinderi ii revine analistului financiar. Analistul financiar este raspunzator de modul de utilizare a informatiilor oferite de bilantul contabil, alaturi de informatiile oferite de alte "instrumente", de alte surse de informare (situatii interne ale intreprinderii, dari de seama statistice, orice informatie externa cu privire la activitatea desfasurata de intreprindere in context concurential). Abilitatea analistului financiar in prelucrarea tuturor acestor informatii, in alegerea momentului oportun prelucrarii si prezentarii informatiei, in alegerea formei de prezentare a informatiei degajate din prelucrare joaca un rol important in asigurarea starii de performanta a intreprinderii. Analistul financiar trebuie sa cunoasca nu numai indicatorii reflectati sau obtinuti pe baza bilantului contabil, ci si factorii ce concura la dimensiunea si dinamica lor.

Din citirea bilantului contabil sunt posibile doua interpretari functionale:

orizontala;

verticala (pool de fonds).

Obiectivul analizei functionale orizontale este de a verifica echilibrul ce exista in mijloacele si resursele alocate pe functiile economice (investitie, finantare, exploatare) ale intreprinderii si a aprecia buna gestionare a structurii financiare.

Aceasta reprezentare a permis calculul a patru indicatori distincti:

Fondul de Rulment prin care se compara mijloacele stabile (reprezentand ciclul de investitie) cu resursele durabile (reprezentand ciclul de finantare).

Necesarul de Fondul de Rulment al Exploatarii care compara mijloacele si resursele specifice ciclului de exploatare.

Necesarul de Fondul de Rulment al Exploatarii care compara mijloacele si resursele ce nu sunt legate de ciclul de exploatare .

Trezoreria - indicator al echilibrului (la un moment dat) intre diferite functii.

Necesarul de finantat trebuie sa fie acoperit prin Fondul de Rulment. Excedentul sau insuficienta acestei acoperiri constituie trezoreria. Fundamentele juridice sau fiscale ale contabilitatii generale antreneaza o serie de prelucrari ale informatiei economice care pot conduce la erori grave in analiza economica li financiara. Astfel, daca o intreprindere este proprietatea sau chiriasa utilajului pe care il exploateaza sau daca personalul folosit este angajat permanent sau temporar se va reflecta in mod diferit in contabilitate.


3.1.4. Fondul de rulment, necesarul de fond de rulment si trezoreria

Fondul de rulment constituie una din notiunile cele mai vechi si mai banalizate ale gestiunii financiare. Denumirea sa pastreaza amprenta originii sale legata de practica afacerilor: a trecut putin timp de cand 'fondul de rulment' definea pentru numerosi intreprinzatori 'fondul de casa', cuantumul disponibilitatilor banesti necesare asigurarii 'rulajului', continuitatea platilor curente.

Pentru ca a cunoscut o raspandire larga, notiunea de fond de rulment a fost definita in mai multe moduri, adesea incompatibile intre ele de unde se vede absenta normalizarii indicatorilor pentru gestiunea si analiza financiara. Dintre toate definitiile fondului de rulment se vor discuta si confrunta patru opinii dintre cele mai acceptate, ceea ce va conduce la constatarea importantei analitice a notiunii de fond de rulment net sau permanent.

a. Fondul de rulment brut (FRB) sau total sau economic. Aceasta notiune corespunde pur si simplu cuantumului 'valorilor de rulment', adica elementelor de activ circulant. Aceste elemente sunt susceptibile de a fi transformate in bani in mai putin de 1 an si vor suferi astfel o reinnoire, o rotatie. In aceste conditii, se poate scrie:

Fondul de rulment brut = Activ circulant

= Stocuri

+ Creante

+ Disponibilitati

Aceasta definitie a fondului de rulment nu prezinta prea mult interes, dar este cea mai apropiata de formularea sa arhaica 'fond de casa'.

b. Fondul de rulment net (FRN) sau permanent, prezinta un interes analitic si operational. Se determina:

Fondul de rulment net sau permanent

= Capitaluri permanente - Activ imobilizat net

= Activ circulant - Datorii pe termen scurt

In termeni strict descriptivi, aceasta notiune poate fi comentata pe doua nivele:

b.1. Daca se tine seama de elementele din partea de sus a bilantului, se prezinta ca un excedent de capitaluri permanente fata de active imobilizate nete, si in consecinta va putea fi afectat finantarii activelor circulante.

b.2. Daca se tine seama de elementele din partea de jos a bilantului, se prezinta ca un excedent al activelor circulante, cu lichiditatea mai mica de 1 an, fata de datoriile cu exigibilitatea sub 1 an.

Se observa ca aceasta notiune coincide aproximativ cu cea de 'fond de rulment net global' (FRNG), a carei variatie este pusa in evidenta prin 'Tabloul de Finantare'.

c. Fondul de rulment propriu, se defineste astfel:

Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii

- Datoriile pe termen mijlociu si lung

Deci, astfel se masoara excedentul de capitaluri proprii afectat

activelor durabile. Acest indicator permite aprecierea autonomiei de care da dovada intreprinderea din punct de vedere al finantarii activelor sale imobilizate (necorporale, corporale si/sau financiare).

d. Fondul de rulment extern, se prezinta astfel:

Fondul de rulment extern = Fondul de rulment net

- Fondul de rulment propriu

= Datorii exigibile peste 1 an

Din punct de analitic, fondul de rulment net ofera doua tipuri de indicatori complementari.

Prin partea inferioara a bilantului, fondul de rulment net furnizeaza informatii importante asupra conditiilor de echilibru financiar. Se determina cu ajutorul relatiei:

FRN = Activ circulant - Datorii pe termen scurt

Din acest unghi, FRN exprima excedentul activelor circulante fata de datoriile pe termen scurt. Ori activele circulante reprezinta lichiditati potentiale in mai putin de 1 an, altfel spus reintrari de fonduri asteptate ca urmare a:

- vanzarilor de stocuri;

- incasarea creantelor pe termen scurt;

- conservarea unei parti din incasari.

Datoriile pe termen scurt reprezinta exigibilitati potentiale in mai putin de 1 an. Rezulta ca apar trei situatii posibile:

1. Activ circulant = Datorii pe termen scurt => FRN = 0

2. Activ circulant > Datorii pe termen scurt => FRN > 0

3. Activ circulant < Datorii pe termen scurt => FRN < 0

Semnificatia acestor trei ipoteze nu poate fi apreciata decat daca maturitatea activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt a fost precizata si este considerata ca fiind comparabila (adica termenul mediu de realizare este aproximativ acelasi) astfel:

CAZUL 1:

Activ circulant = Datorii pe termen scurt => FRN = 0

O astfel de situatie din punct de vedere patrimonial, schematic se prezinta astfel:

Active

imobilizate

Capitaluri permanente

Active

circulante

Datorii pe termen scurt

La o prima impresie, solvabilitatea pe termen scurt pare asigurata. Dar, acoperirea viitoare a lichiditatilor asociate activelor circulante poate fi compromisa ca urmare a unor diverse incidente. De exemplu, vanzarea stocurilor se poate efectua in conditii rele, fie datorita unei conjuncturi nefavorabile, fie ca urmare a unei proaste anticipari a cererii (oferta este in exces sau produsele nu sunt bine adaptate pietei pe care are loc desfacerea), fie ca urmare a unui situatii accidentale (incendiu, inundatie, degradarea stocului prin perisabilitate,). Incasarea creantelor pe termen scurt, poate fi intarziata, micsorata sau nerealizata ca urmare a unor dificultati de trezorerie a debitorilor sau declararea acestora ca falimentari sau ca urmare a unor litigii dintre creditorul pe termen scurt si debitorii sai. In concluzie exista o multitudine de cauze care pot intarzia primirea fondurilor asteptate sau diminuarea cuantumului lor. In schimb, scadenta datoriilor are un caracter cert, nici o ipoteza realista nu permite diminuarea lor.

In acest sens, concluziile sunt:

- atunci cand un debitor (client, de exemplu) are dificultati de trezorerie, la scadenta prevazuta intreprinderea trebuie sa faca compromisul cel mai putin deranjant;

- atunci cand creditorul (furnizorul, de exemplu) cunoaste dificultati asemanatoare, scadenta varsamintelor obligatorii prevazute de catre intreprindere nu se modifica. Datoriile pe termen scurt fata de acest partener nici nu se diminueaza, nici nu suporta vreo intarziere. Din contra, atunci cand creditorul trece printr-o situatie dificila din punctul de vedere al echilibrului financiar, se va incerca accelerarea recuperarii creditelor acordate.

Deci, in ipoteza unei maturitati comparabile a activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt, se impune constituire unei rezerve de lichiditati ca o marja de securitate pentru intreprindere contra incidentelor ce pot sa apara in realizarea activelor circulante.

CAZUL 2:

Activ circulant > Datorii pe termen scurt => FRN > 0

Schematic, situatia poate fi reprezentata astfel:

In aceasta situatie, se constata un excedent de lichiditati potentiale pe termen scurt (active circulante) fata de exigibilitatile potentiale pe termen scurt (datorii pe termen scurt). Cazul poate fi perceput ca favorabil in termeni de solvabilitate, deoarece intreprinderea dispune de un 'stoc tampon' de lichiditati potentiale destinate sa faca fata unor imprejurari defavorizante de realizarea activelor circulante.

CAZUL 3:

Activ circulant < Datorii pe termen scurt => FRN < 0

In aceasta situatie, lichiditatile potentiale nu acopera in totalitate exigibilitatile potentiale si deci sunt previzibile dificultati ale echilibrului financiar, conform schemei urmatoare:

Concluzii:

1) Daca maturitatea medie a activelor circulante este apropiata de cea a datoriilor pe termen scurt, regulile sunt:

- FRN > 0: situatie favorabila in termeni de solvabilitate;

- FRN = 0: o oarecare fragilitate in termeni de solvabilitate;

- FRN < 0: dificultati in termeni de solvabilitate si se impun masuri corective in vederea ameliorarii stabilitatii financiare.

2) Daca maturitatile activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt sunt inegale atunci putem avea una din urmatoarele situatii:

A. Activele circulante au o viteza de rotatie mai mare decat datoriile pe termen scurt

In acest caz intreprinderea realizeaza lichiditatea activelor sale mult mai repede decat reglarea datoriilor sale, si-si poate asigura echilibrul financiar cu un FRN negativ. Este exemplul tipic pentru situatia intreprinderilor din sectorul distributiei. Aici activitatea se realizeaza prin:

- rotatia rapida a activelor circulante datorita reinnoirii frecvente a stocurilor si realizarea incasarilor prin numerar sau cec;

- rotatia mai lenta a datoriilor pe termen scurt, de fapt intarzieri, de regula favorabile obtinute de la furnizori.

In aceste conditii, echilibrul financiar este compatibil nu numai cu un fond de rulment net mic, dar in unele cazuri fondul de rulment are valori negative.

Exemplu: fie intreprinderea X.SRL, avand urmatorul bilant:

(UM )

ACTIV



PASIV

Activ imobilizat

Capitaluri permanente

Activ circulant

Datorii pe termen scurt

TOTAL ACTIV

TOTAL PASIV

FRN este: 900 - 1100 = 2500 - 2700 = - 200 UM

La prima vedere, un astfel de nivel al fondului de rulment ar parea foarte defavorabil si situatia intreprinderii delicata din punct de vedere al echilibrului financiar. Totodata informatiile privind nivelul de lichiditate al activului circulant si nivelul de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt sunt urmatoarele:

- intarzierea medie de realizare a activelor circulante 2 luni;

- intarzierea medie de reglare a datoriilor pe termen scurt 3 luni.

Proiectia pe doua luni a informatiilor privind aceasta intreprindere permite urmatoarele observatii:

toate activele circulante de 2500 UM vor putea fi transformate in bani;

numai 2/3 din datoriile pe termen scurt vor ajunge in acest interval la scadenta, adica 1800 UM.

Astfel, in ciuda faptului ca FRN < 0, analiza previzionala a conditiilor de echilibru financiar pune in evidenta o situatie favorabila a intreprinderii, pe termen scurt.

B. Activele circulante au o viteza de rotatie mai mica decat a datoriilor pe termen scurt

In acesta situatie, este nevoie de mai mult timp pentru a realiza activele circulante decat timpul impus pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt. Mentinerea solvabilitatii impune un FRN cu mult mult mai mare decat 0.

Exemplu: Fie intreprinderile X si Y ale caror bilanturi simplificate se prezinta astfel:

(UM)

X.SA

Y.SA

Activ

- activ imobilizat

- activ circulant

Total activ

Pasiv

- capitaluri permanente

- datorii pe termen scurt

Total pasiv

Intarzieri in realizarea activelor

4 luni

4 luni

Intarzieri in plata datoriilor

3 luni

3 luni

FRN este:

- pentru X.SA: 2200 - 1700 = 500 UM

- pentru Y.SA: 1000 - 700 = 300 UM

deci, are valori pozitive pentru ambele intreprinderi considerate. Situatia pare mai buna la X.SA, care dispune de o marja de securitate aparent mai confortabila.

Proiectand situatiei dupa trei luni avem urmatoarele rezultate:

- pentru X.SA:

totalul datoriilor pe termen scurt ce ar fi trebuit sa ajunga la maturitate este de 1700 UM;

activele circulante au fost realizate in proportie de 3/4 din total, adica 1650 UM.

Este pusa in evidenta astfel insuficienta lichiditatilor cu 50 UM. In ciuda valorii ridicate, FRN nu este suficient pentru a garanta solvabilitatea intreprinderii in conditii multumitoare.

- pentru Y.SA: 3/4 din activele circulante s-au realizat si datoriile pe termen scurt au fost reglate:

realizarea activelor circulante 750 UM;

plati efectuate: 700 UM.

Iata ca proiectarea situatiei viitoare confirma existenta unei margini de securitate pe termen scurt asigurata de valoarea FRN in conditii multumitoare.

In general, calculul FRN nu permite decat o apreciere relativa asupra echilibrului financiar pe termen scurt cu ajutorul urmatoarelor trei elemente:

volumul FRN;

a unui indicator privitor la gradul de lichiditate a activelor circulante (timpul mediu necesar pentru transformarea acestora in moneda);

a unui indicator referitor la gradul de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt.

Limitele fondului de rulment ca indicator al solvabilitatii sunt date de imposibilitatea de a stabili o relatie simpla si clara intre nivelul fondului de rulment si riscul de faliment care planeaza asupra intreprinderii. Astfel, exista intreprinderi care avand un fond de rulment negativ sunt solvabile, in timp ce altele sunt amenintate de insolvabilitate cu toate ca au un fond de rulment pozitiv si destul de mare. Concluzia este ca FRN nu poate fi singurul indicator in evaluarea gestiunii financiare a intreprinderii.

Prin partea superioara a bilantului, fondul de rulment net clarifica modalitatile de finantare ale activelor imobilizate, achizitionate de catre intreprindere.

Prin gruparea elementelor patrimoniale, in cazul construirii bilantului functional, se pune in evidenta degajarea unui necesar de finantat ca indus de catre ciclul de exploatare.

Intr-adevar, exploatarea solicita detinerea activelor pe termen scurt, iar aceasta constituie pentru intreprindere o restrictie financiara.

Activitatea comerciala sau de productie impune detinerea de stocuri, acordarea de credite clientelei conform uzantelor etc. Mijloacele ciclice corespund elementelor de finantat, tinand seama de activitatea curenta si de restrictiile externe intreprinderii. In schimb, exploatarea degaja in mod egal resurse cu titlu de credit de la furnizori cu ocazia aprovizionarii cu bunuri si servicii. In aceste conditii se poate determina diferenta mijloacele si resursele ciclice ca masura a poverii financiare specifice pentru activitatea curenta. Aceasta diferenta este denumita 'Necesar de Fond de Rulment' (NFR):

NFR = Mijloce ciclice - Resurse ciclice

In plus, NFR se poate descompune in NFR al Exploatarii (NFRE) si in NFR in afara Exploatarii (NFRIE).

De asemenea, din confruntarea mijloacelor si resurselor corespondente operatiilor financiare pe termen scurt se pune in evidenta 'starea trezoreriei', (T):

T = Mijloace de trezorerie - Resurse de trezorerie

sau

T = FRN - NFR,

egalitate care este denumita 'relatia fundamentala a trezoreriei'.

Observatie: Termenul T este denumit 'trezoreria neta'.

Pornind de la 'relatia fundamentala a trezoreriei', se observa ca situatia trezoreriei este rezultatul al confruntarii dintre FRN si NFR.

CAZUL 1: T > 0 <=> FRN > NFR, corespunde situatiei in care FRN este suficient de mare pentru a asigura nu numai finantarea stabila a ciclului de exploatare, dar in acelasi timp si a unei trezorerii pozitive care sa permita detinerea de disponibilitati banesti sau efectuarea de plasamente. In situatii extreme, aceasta configuratie permite stingerea datoriilor pe termen scurt fara a crea probleme privind continuarea activitatii.

Altfel spus, in termeni financiari, capitalurile permanente sunt suficiente pentru asigurarea unei finantari stabile a:

- tuturor imobilizarilor;

- intregii exploatari;

- unei rezerve de lichiditati.

La prima vedere, aceasta structura financiara caracterizeaza intreprinderea in termeni favorabili, de echilibru, fara a permite insa si previzionarea riscurilor de dezechilibru financiar care ameninta intreprinderea. Totusi, pe termen scurt, o trezorerie excedentara poate duce la dificultati in reglarea datoriilor daca scadenta unora dintre ele este mai apropiata, iar realizarea mijloacelor mai indepartata. Intr-o astfel de situatie este necesara negocierea unor noi credite de trezorerie sau realizarea unor active pentru depasirea dificultatilor. In plus, o astfel de situatie poate ascunde o fragilitate financiara care trebuie sa devina mult mai preocupanta pe termen mediu si lung.

Abordarea relativa la resursele stabile ce permit finantarea atat a investitiilor, a NFR si a rezervei de lichiditati poate genera un semnal al proastei lor utilizari. In cazul unei proaste utilizari a resurselor stabile, rezultatele slabe obtinute nu vor permite degajarea unei autofinantari suficiente. De asemenea, remunerarea capitalurilor angajate si rambursarea in viitor a imprumuturilor pe termen lung si mijlociu va fi dificil de realizat. Totodata o astfel de apreciere (proasta gestionare a resurselor stabile) trebuie formulata cu prudenta, intr-o conjunctura caracterizata prin rate mari ale dobanzii si care descurajeaza cea mai mare parte a proiectelor de investitie pentru productie incitand intreprinderile sa-si orienteze fondurile utilizabile in mijloace de trezorerie mai bine remunerate si mai putin riscante.

CAZUL 2: T < 0 <=> FRN < NFR; daca trezoreria este negativa, rezulta ca NFR nu poate fi finantat in intregime din resursele pe termen lung si mijlociu si intreprindere este tributara resurselor de trezorerie (in special de origine bancara) pentru a asigura o parte din NFR-ul solicitat de catre ciclul de exploatare. Situatia este alarmanta din punctul de vedere al echilibrului financiar. Intr-adevar, daca derularea normala a ciclului de exploatare permite justificarea reducerii resurselor de trezorerie (in special a celor pe termen scurt la banci), solvabilitatea intreprinderii nu trebuie sa fie sub semnul intrebarii datorita trezoreriei negative. Problema adevarata in acesta situatie este cea legata de dependenta intreprinderii fata de banci ca furnizor al celei maii mari parti din resursele sale de trezorerie.

Din punctul de vedere al bancii, se pune intrebarea daca aporturile sale nu au un aspect structural. Atunci cand intreprinderea apeleaza la creditele de trezorerie pe termen scurt in mod frecvent, ele se transforma de fapt, in credite pe termen lung. Pentru intreprinderile in dificultate, bancherii se plang chiar ca trebuie sa imparta cu acestea 'riscul proprietatii' si sunt constransi la un comportament asemanator asociatilor. Atunci cand intreprinderea trece prin dificultati de plata, neinnoirea creditului de trezorerie curent, poate sa precipite criza de solvabilitate si sa o agraveze de o maniera iremediabila.

CAZUL 3: T = 0 <=> FRN = NFR, aceasta situatie este practic inexistenta.

Cazurile prezentate sunt o interpretare statica a relatiei fundamentale de trezorerie si permit intelegerea conditiilor de moment, in care se realizeaza articularea dintre ciclurile financiare fundamentale, induse de activitatea intreprinderii.

Daca s-ar utiliza o analiza statica comparativa pentru punerea in evidenta a evolutiei structurii patrimoniale (sau o detaliere suplimentara a succesiunii diferitelor stari in care se poate prezenta intreprinderea la momente distincte), relatia fundamentala de trezorerie ar deveni mai semnificativa, permitand identificarea cauzelor posibile care au provocat dezechilibrul financiar si o mai buna pregatire a masurilor pentru redresare sa.

De asemenea, in cazul degradarii trezoreriei, evolutia constatata se poate interpreta, fie ca o reducere a FRN, fie ca o crestere a NFR, fie ca o actiune conjugata acelor doi factori.

Daca este cazul unei reduceri a FRN, inseamna ca intreprinderea va trebui sa-si modifice politica financiara pe termen lung, punandu-si urmatoarele intrebari:

1 - va putea sa inceapa un program de investitii de anvergura tinand seama de capacitatea sa de finantare?

2 - va putea fi acoperit din resursele permanente externe NFR conform activitatii desfasurate?

Daca suntem in cazul unei cresteri necontrolate a NFR, atunci devin prioritare urmatoarele problemele legate de gestionarea si conducerea ciclului de exploatare:

1 - controleaza intreprinderea si conditiile financiare ale expansiunii sale?

2 - cresterea cifrei de afaceri, ca semnal al unui dinamism comercial, se asociaza imediat cu cresterea NFR. Poate intreprinderea sa-si asume povara unui NFR aditional, fara sa afecteze echilibrul sau financiar?

3 - a pierdut intreprinderea controlul asupra unor componente ale NFR (gestiunea stocurilor, intarzierile de plata acordate clientilor, intarzierile in platile catre furnizori)?

Aplicarea relatiei fundamentale de trezorerie, pentru o mai mare finete a analizei mijloacelor si resurselor cu durata de utilizare mai mica de un an, se face pornind de la:

- elementele permanente ce intervin in calculul FRN;

- totalitatea elementelor ciclice necesare pentru stabilirea NFR;

- totalitatea elementelor neciclice reprezentate prin mijloace si pasive de trezorerie.

Relatia fundamentala de trezorerie:

TN = FRN - NFR

devine:

TN = FRN - ( NFRE + NFRIE )

unde am notat cu:

NFRE = necesarul de fond de rulment al exploatarii;

NFRIE = necesarul de fond de rulment inafara exploatarii.

Atunci cand continutul notiunii de trezorerie este astfel modificat, regruparea elementelor este mai omogena tinand seama de operatiile financiare pe termen scurt. In schimb, notiunea de necesar de fond de rulment in afara exploatarii regrupeaza elemente 'diverse' si este mai greu de stabilit legatura acestuia cu ciclurile fundamentale ale intreprinderii. Pe de o parte, in activ trezoreria cuprinde numai disponibilitatile, excluzand valorile mobiliare de plasament, care se gasesc regrupate la elemente in afara exploatarii; pe de alta parte resursele de trezorerie sunt definite intr-o maniera restrictiva, neincluzand aici decat totalul datoriilor financiare scadente pana intr-un an.

Aceasta clasificare prezinta un dublu inconvenient:

1) - primul inconvenient este legat de neprezentarea intr-o maniera coerenta a tuturor elementelor patrimoniale referitoare la gestiunea financiara pe termen scurt, implicand:

- decizii de finantare pe termen scurt;

- decizii de plasament;

- decizii relative la nivelul incasarilor.

Obtinem in acest mod o viziune partiala asupra deciziilor de finantare pe termen scurt, care nu inglobeaza valorile mobiliare de plasament.

2) - al doilea inconvenient este legat de elementele in afara exploatarii, ce nu sunt coerente.

Tinand seama de toate aceste consideratii, trezoreria s-ar mai putea defini si astfel:

TN = Valori mobiliare de plasament

+ Disponibilitati

- Credite bancare pe termen scurt

- Solduri creditoare la banci

- Datorii financiare cu scadenta pana intr-un an

Aplicarea urmatoarei scheme de analiza permite regasirea relatiei fundamentale de trezorerie in expresie dezvoltata, pe cei patru termeni:

- Imobilizari

Capitaluri permanente

<--- FRN

- Stocuri

- Avansuri si aconturi primite de la clienti

- Avansuri si aconturi acordate furnizorilor

- Datoriile la furnizori si alte datorii de exploatare

<----NFRE

- Creante-clienti si alte creante ale exploatarii

- Venituri inregistrate in avans legate de exploatare

- Cheltuieli constatate in avans legate de exploatare

- Alti creditori

- Venituri inregistrate in avans in afara exploatarii

- Alti debitori

<---NFRIE

- Valori mobiliare de plasament

- Cheltuieli constatate in avans in afara exploatarii

- Credite bancare pe termen scurt

- Solduri creditoare la banci

<--- TN

Disponibilitati

Interpretarea bilantului impune regrupari financiare si/sau functionale ale posturilor pentru a obtine o descriere economica mai clara a patrimoniului intreprinderii. Cauzele divergentei dintre realitatea economica si descrierea contabila sunt:

- utilizarea principiilor contabile proprii disimuleaza realitatea economica. De exemplu, respectarea principiului nominalismului conduce la evaluarea bunurilor la valorile lor istorice, fara a tine cont de modificarea puterii de cumparare pe piata sau respectarea principiului prudentei conduce la o apreciere obiectiva a faptelor evitand transferul incertitudinilor asupra viitorului care ar putea greva patrimoniul si rezultatele.

- utilizarea regulilor fiscale conduc la o imagine juridica in detrimentul celei economice. De exemplu, metodele de amortizare utilizate conform regulilor fiscale care pot fi improprii descrierii reale deprecierii unui activ.

O intreprindere poate fi solvabila fara a avea o lichiditate suficienta; de exemplu ea poate avea in activul sau terenuri si imobile in pondere foarte mare, dar poate sa nu aiba 2.000.000 lei in trezorerie, necesari pentru plata scadenta a unui furnizor. Situatia inversa, poate sa existe o intreprindere ce dispune in trezorerie de lichiditati, dar acestea sunt datorate unui imprumut excesiv, pe termen lung. Simplificand, s-ar putea spune ca lichiditatea se caracterizeaza ca o solvabilitate pe termen scurt.

Teoria financiara clasica cere ca o intreprindere cu o structura sanatoasa sa aiba o trezorerie apropiata de zero. Intreprinderea poate detine in activul sau circulat lichiditati ce-i permit sa faca fata platilor:


Intreprinderea trebuie sa adapteze sursele de finantare la mijloace, altfel spus, mijloacele pe termen lung (stabile) trebuie sa fie finantate din resurse pe termen lung (durabile).

Sa luam exemplul unei investitii de 100.000.000 lei si a carei durata de viata este 10 ani. Daca se finanteaza in intregime printr-un imprumut cu aceeasi durata, atunci exploatarea acestei investitii trebuie sa degajeze an de an resurse suficiente pentru a acoperi cheltuielile pe care le ocazioneaza si anuitatile imprumutului. Are loc o adaptare mijloace - resurse. Daca imprumutul este acordat numai pentru un an, investitia nu va putea degaja suficiente lichiditati pentru a rambursa acest imprumut la sfarsitul primului an. Intreprinderea va trebui sa contracteze un nou imprumut pentru rambursarea primului sau partea neacoperita din vechiul imprumut, de lichidtatile degajate in primul an de functionare a investitiei. Daca intreprinderea nu va putea contracta un nou imprumut, atunci va trebui sa vanda investitia (daca este posibil) si astfel, nerespectarea principiului finantarii conduce la o posibila ruptura in activitate.

Rezulta din acest caz, ca mijloacele permanente trebuie finantate din capitaluri permanente (capitalurile proprii si datoriile pe termen mediu si lung). Excedentul de capitaluri permanente fata de activul imobilizat se numeste Fond de Rulment. Acest excedent trebuie sa acopere Necesarul de Fond de Rulment al Exploatarii, care asa cum am vazut, reprezinta un mijloc permanent. Existenta unui sold conduce la o trezorerie pozitiva, care va putea face fata variatiilor Necesarului de Fond de Rulment al Exploatarii:


Trezoreria activa (mijloc de trezorerie) constituie un mijloc indispensabile functionarii intreprinderii. Incasarea creantelor, plata datoriilor, incasarea numerarului din cresterea capitalului social etc, totul se regaseste la un moment dat in trezorerie. Nivelul trezoreriei este fluctuant, depinzand de foarte multe elemente independente intre ele.

Soldul de trezorerie se poate interpreta astfel:

daca este excedentar se interpreteaza ca o disponibilitate destinata unei investitii viitoare: diversificare, ameliorarea potentialului productiv etc.

daca are un nivel mediu apropiat de zero in cursul exercitiului reprezinta o buna gestionare a structurii financiare a bilantului. Veniturile generate din plasamentele excedentelor de trezorerie tind sa compenseze cheltuielilor financiare in perioada de trezorerie negativa.

daca trezoreria este negativa, situatia poate fi rezultatul unei gestiuni financiare adoptate pe termen scurt (de exemplu conditii bancare pe termen scurt) sau a unor probleme grave care vor trebui analizate mai profund.

O trezorerie cronic deficitara influenteaza rentabilitatea intreprinderii prin cheltuielile financiare pe care le genereaza si poate sa reflecte problemele de lichiditate si de autonomie a deciziilor. Pe de alta parte, in intreprinderile industriale exista o trezorerie cronic negativa fara ca situatia sa fie nelinistitoare: daca sunt reinnoite creditele pe termen scurt atunci ele reflecta caracterul precar al creditelor clasice:


Concluzie: in cazul dezechilibrului trebuie analizat fondul de rulment si necesarul de fond de rulment al exploatarii:

Astfel, in figura de mai jos este reprezentata relatia intre fondul de rulment al trezoreriei ca urmare a unei structuri de finantare neadecvate: in prima faza de dezvoltare cifra de afaceri creste proportional cu necesarul de fond de rulment, in faza a doua, daca proiectul de investitie nu este acoperit de resurse durabile (probabil cheltuielile initiale au fost subevaluate), fondul de rulment se deterioreaza si nu acopera necesarul de fond de rulment al exploatarii. Deci "termenul scurt" finanteaza un mijloc pe "termen lung". Aceasta situatie poate fi acceptata daca ratele dobanzii pe termen scurt sunt avantajoase si daca intreprinderea este sigura ca obtine reinnoirea acestor credite de trezorerie. In cazul contrar, trebuie corectate resursele durabile prin cresterea capitalului, cesionarea activelor imobilizate, etc.


Atunci cand se modifica durata ciclului de exploatare (a se vedea figura de mai jos) pot sa apara probleme de trezorerie, daca necesarul de fond de rulment al exploatarii creste (modificarea creditului comercial acordat clientilor in scopul obtinerii unui avantaj concurential etc.), mai repede decat cifra de afaceri si nu este acoperita aceasta crestere de catre fondul de rulment.


Posibilele solutii ale unui astfel de caz sunt:

ameliorarea competitivitatii pe baza altor elemente decat durata creditului comercial;

reorganizarea productiei si a stocajului.

Cazul reprezentat prin figura de mai sus poate sa mai reprezinte si intreprinderea ce realizeaza produse ce cunosc un mare succes. In acest caz este posibila cresterea mai rapida a cifrei de afaceri decat cresterea incasarilor. Stocurile cresc odata cu cererea trezoreriei negativa. Solutia acestei situatii este cresterea preturilor dar care va conduce probabil si la diminuarea cererii.

Stagnarea activitatii si intensificarea concurentei pot conduce la o trezorerie negativa (a se vedea figura urmatoare)


Consecintele acestui caz sunt:

reducerea marjelor, apropierea de catre pragul de rentabilitate si deci, diminuarea rezultatului (profit);

cresterea duratei creditului comercial acordat clientilor pentru a rezista concurentei, rezulta astfel modalitatea necesarului de fond de rulment al exploatarii.

O solutie posibila ar fi realizarea unor investitii pentru modernizare si cresterea competitivitatii. Obtinerea surselor de finantare a investitiilor poate fi, de asemenea, o problema deoarece bancile pot refuza acordarea unui imprumut constatand diminuarea capacitatii de rambursare (declinul autofinantarii) si perspectivele domeniului de activitate. Singura sursa posibila de finantare o reprezinta actionarii, prin noi aporturi de capital.

Atunci cand nu vor fi gasite surse de finantare ale investitorilor, o alta solutie o constituie cedarea activelor si adaptarea la activitatea in declin a capacitatii productive. Aceasta solutie este generatoare de probleme sociale (somaj).

3.2. Studiul descriptiv al contului 'Profit si Pierderi'

Fundamentarea proiectiei financiare nu poate fi deplina daca nu cunoastem si capacitatea de care a dat dovada intreprinderea respectiva in precedentul an. Aceste informatii ni le furnizeaza, in mare parte, Contul de profit si pierderi sau, in practica vest-europeana, Contul de rezultate.

Datele din contul de rezultate (sau Contul de profit si pierderi) se supun unei prelucrari de tip financiar, obtinandu-se indicatori de apreciere a calitatii procesului de transformare a valorii specific productiei care a avut loc in structura analizata in anul care s-a incheiat. Comparand aceste posibilitati din trecut cu ce doreste piata in perioada viitoare se poate contura marimea



Paul Bran - Finantele intreprinderii, wwwcom.ase.ro/curs-finante/capitol 8.htm

Paul Bran - Finantele intreprinderii, wwwcom.ase.ro/curs-finante/capitol 7.htm

Feleaga N., "Controverse contabile", Ed. Economica, Bucuresti,1996, pag. 127

UM - Unitati monetare




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2643
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved