Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Statistica

CORUPTIA - amenintare grava pentru suprematia dreptului, a democratiei si a drepturilor omului, a echitatii si justitiei sociale

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic



CORUPTIA

-amenintare grava pentru suprematia dreptului, a democratiei

si a drepturilor omului, a echitatii si justitiei sociale-




1.Notiune. Comportamentul integru se traduce, printre altele, prin comportamentul cinstit, necorupt. In general, folosirea termenului coruptie este in legatura cu cel de mita sau spaga . In realitate, coruptia nu se reduce la darea-luarea de mita. Conform Dictionarului explicativ al limbii romane, prin coruptie - fr. corruption, lat. corruptio - se intelege o stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie.

Dat fiind faptul ca aceasta explicatie nu este satisfacatoare, vom prezenta cateva dintre cele mai semnificative incercari de a defini coruptia :

a.       Reglementari internationale

Cea mai cunoscuta definitie este cea emisa de Transparency International (TI): coruptia este folosirea abuziva a puterii publice incredintate, pentru obtinerea de beneficii personale. Nu este vorba doar de beneficiile de natura financiara, ci si de avantajele de alta natura.

ONU, in Codul de Conduita al Celor Imputerniciti cu Executarea Legii arata ca definitia coruptiei, data de legile nationale, trebuie sa cuprinda comiterea sau omisiunea indeplinirii unui act ce tine de indatoririle lor sau e in legatura cu acestea, ca raspuns la oferirea de mita, promisiuni, stimulente materiale cerute sau acceptate, ori indeplinirea necorespunzatoare a acestora (comentariu, art. 7 pct. b).

In Programului Global impotriva coruptiei, din 23 aprilie 1999, ONU declara ca „esenta fenomenului coruptiei consta in abuzul de putere savarsit in scopul obtinerii unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, in sectorul public sau in sectorul privat”.

Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York, la 31 octombrie 2003, ratificata de Romania prin Legea nr. 365 din 15 septembrie 2004, nu da o definitie coruptiei, considerand ca acest concept este in continua evolutie si natura sa comporta multiple abordari. Conventia adopta o pozitie descriptiva, care acopera forme variate de coruptie care exista in prezent, dar ofera cadrul si pentru forme ce pot aparea in viitor. Astfel, Conventia obliga statele membre sa prevada ca infractiuni: coruptia, traficul de influenta, abuzul de functie,imbogatirea ilicita (inclusiv din sectorul privat), spalarea produsului infractiunii, tainuirea, obstructionarea bunei functionari a justitiei.  Conventia mai obliga la incriminarea faptelor de coruptie comise de persoanele juridice si a faptelor de participatie si pregatire ori tentativa a unor asemenea infractiuni.

Pentru Fondul Monetar International coruptia este abuzul de putere publica sau incredere pentru beneficiu privat  .

In acceptiunea Conventiei Civile asupra coruptiei, adoptata la Strasbourg, de catre Consiliul Europei, la 4 noiembrie 1999, ratificata de Romania prin legea nr. 147 din 01 aprilie 2002, prin coruptie se intelege faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct ori indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit ori promisiunea unui astfel de avantaj necuvenit care afecteaza exercitiul normal al unei functiuni sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau avantajului necuvenit ori promisiunii unui astfel de avantaj necuvenit.

b.      Reglementari interne

In Strategia Nationala Anticoruptie³, adoptata de Guvernul Romaniei pentru perioada 2005-2007, actele de coruptie sunt definite ca fiind acele demersuri care lezeaza distributia universala si echitabila de bunuri cu scopul de a aduce profit unor persoane sau grupuri.  

In Codul Penal nu exista o definitie a coruptiei, ci sunt incriminate infractiunile: conflictul de interese , luarea de mita , darea de mita , primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta in cadrul capitolului referitor la infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul.      

O definitie cu aplicabilitate imediata este cea din Legea nr. 78/2000² privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie care reglementeaza infractiuni de coruptie, infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie, infractiuni aflate in legatura directa cu infractiuni de coruptie sau infractiuni asimilate acestora, infractiuni indreptate impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene: utilizarea functiei, atributiilor ori insarcinarilor primite pentru dobandirea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, pentru sine sau pentru altul.

Legea opereaza cu patru categorii de infractiuni ce sunt incidente in cazul celor care activeaza in sectorul juridic:

infractiuni de coruptie: in afara infractiunilor de la art. 254-257 din Codul Penal, intra in aceasta categorie cumpararea de influenta si mituirea unui functionar strain sau al unei organizatii publice internationale . Legea prevede ca dispozitiile sale se aplica, printre alte categorii: persoanelor care exercita o functie publica, indiferent de modul in care au fost investite, in cadrul autoritatilor publice sau institutiilor publice (art.1 lit. a); celor care exercita atributiile de control (art.1 lit.c); daca persoana are atributii de constatare sau de sanctionare a contraventiilor ori de constatare, urmarire sau judecare a infractiunilor, faptele la care se refera art. 254-257 Cod Penal sunt sanctionate mai grav (art.7); faptele sunt sanctionate si daca sunt comise de persoane care exercita functii judiciare in cadrul instantelor internationale a caror competenta este acceptata de Romania, precum si functionarilor de la grefele acestor instante (art.81);



infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie: cele prevazute de art. 11 , art. 12 lit.b , art.131 si art. 132;

infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie: cele la care se refera art. 17 .

infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene: legate de modul de administrare al bugetului, fondurilor si resurselor Comunitatilor.

2.Tipuri si forme de coruptie

A. In ceea ce priveste tipurile de coruptie, sunt posibile mai multe clasificari, care nu sunt in afara criticii datorita naturii speciale, complexe a fenomenului de coruptie:

1. Marea si mica coruptie. Sunt doua criterii pentru a diferentia marea coruptie de mica coruptie:

a.      Pozitia pe care o ocupa faptuitorul

Mare coruptie este coruptia politica sau de nivel inalt, care se intalneste la nivelul organelor de conducere ale statului , cele ce alcatuiesc politicile, strategiile, legile. Ele utilizeaza pozitia oficiala pentru a-si produce bunastare (de ex. se manipuleaza procesele de privatizare), ori pentru a-si imbunatati statutul sau propria putere (cumpararea locului la alegeri, cumparare voturi). Marea coruptie in justitie se poate manifesta in modul de numire, promovare, transferare, revocare a magistratilor, in influentarea salarizarii acestora. Mijlocul de garantare a protectiei fata de influenta politicului in scopul asigurarii independentei institutionale a justitiei este separarea puterilor in stat si autoguvernarea justitiei, de regula prin consilii judiciare .

Mica coruptie este coruptia birocratica sau administrativa, care se intalneste la nivelul administratiei publice, datoare sa aplice politicile si legile create de politicieni. Se intalneste zi de zi, acolo unde cetateanul are contact direct cu oficialii, inclusiv cu cei din justitie. Sumele variaza, dar de regula acestea sunt de o valoare redusa. E specifica tarilor aflate in tranzitie.

Legiuitorul roman a considerat ca o anumita calitate a persoanelor din sistemul juridic atrage competenta efectuarii urmaririi penale de catre Directia Nationala Anticoruptie . Potrivit acestui criteriu, sunt cazuri de mare coruptie daca, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de gravitatea perturbarii aduse unei autoritati publice, institutii publice sau oricarei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie, sunt comise de catre: deputati; senatori; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat si asimilatii acestora; consilieri ai ministrilor; judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Curtii Constitutionale; ceilalti judecatori si procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; presedintele Consiliului Legislativ si loctiitorul acestuia; Avocatul Poporului si adjunctii sai; consilierii prezidentiali si consilierii de stat din cadrul Administratiei Prezidentiale; consilierii de stat ai primului ministru; membrii si controlorii financiari ai Curtii de Conturi si ai camerelor judetene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul si viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei; presedintele si vicepresedintele Consiliului Concurentei; ofiteri, amirali, generali si maresali; ofiteri de politie; presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene; primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti; primarii si viceprimarii sectoarelor municipiului Bucuresti; primarii si viceprimarii municipiilor; consilierii judeteni; prefectii si subprefectii; conducatorii autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale si persoanele cu functii de control din cadrul acestora, cu exceptia conducatorilor autoritatilor si institutiilor publice de la nivelul oraselor si comunelor si a persoanelor cu functii de control din cadrul acestora; avocatii; comisarii Garzii Financiare; personalul vamal; persoanele care detin functii de conducere, de la director inclusiv, in cadrul regiilor autonome de interes national, al companiilor si societatilor nationale, al bancilor si societatilor comerciale la care statul este actionar majoritar, al institutiilor publice care au atributii in procesul de privatizare si al unitatilor centrale financiar-bancare; lichidatorii judiciari; executorii Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului.

b. Valoarea obiectului faptei de coruptie

Sunt de competenta Directiei Nationale Anticoruptie infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, daca indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 200.000 euro ori o perturbare deosebit de grava a activitatii unei autoritati publice, institutii publice sau oricarei alte persoane juridice ori daca valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie este mai mare decat echivalentul in lei a 10.000 de euro;

2. Coruptia sistemica si cea sporadica

Coruptia sistemica (endemica) este coruptia care face parte integranta si esentiala din sistemele : economic, social si politic. Practic, majoritatea institutiilor si a activitatilor sunt folosite si dominate de indivizi si grupuri de indivizi corupti, neexistand alta alternativa pentru cetateni decat a accepta si a se implica in aceste acte de coruptie.           

Coruptia sporadica (ocazionala) se petrece in mod neregulat, ocazional, care influenteaza nu mecanismul, ci individul, afectand morala celor implicati.

3. Coruptia functionala si cea disfunctionala          

Coruptia functionala se intalneste pentru a facilita indeplinirea legala a unor acte pentru a „unge” mecanismul democratiei. Este mai degraba o chestiune legata de cultura.

Coruptia disfunctionala este coruptia care are ca efect ingreunarea activitatilor. Foloasele oferite/primite au valoare ridicata.

4. Coruptia activa si cea pasiva

Coruptia activa consta in propunerea sau oferirea de foloase agentului public. 

Coruptia pasiva consta in acceptarea acestor foloase.

B. Formele legale de coruptie penala sunt cele reglementate in Codul penal si Legea 78/2000. Datorita definitiei mai mult de natura etica decat legala pe care o cunoaste coruptia (abuzul de putere in interes privat), exista mai multe forme de coruptie ce se pot intalni in orice domeniu, dar si in procesul de luare a deciziilor judiciare, administrativ-judiciare sau pur administrative:

 - darea-luarea de mita: implica doua elemente, cel care promite sau da un bun sau alt folos si cel care il solicita sau primeste pentru indeplinirea licita sau ilicita a unui act care intra in atributiile de serviciu, neavand importanta cui apartine imitativa actului de corupere;



- traficul de influenta: folos procurat celui care face promisiunea ca va interveni pe langa un agent public pentru a indeplini sau nu un act ce intra in competenta sa;

- primirea de cadouri: implica primirea unor foloase in timpul exercitarii atributiilor, fara un scop neaparat de deturnare a modului de solutionare a dosarului, dar care poate favoriza crearea unor legaturi neetice;

- `ungerea` sistemului`: foloase date agentilor oficiali pentru a grabi desfasurarea legala a unei proceduri sau pentru ca nu cumva partea adversa sa intervina mai inainte;

- frauda: falsificare de date – fals intelectual, fals in inscrisuri, favorizarea infractorului;

santajul: obtinere de foloase prin presiuni sau forta – se poate ameninta cetateanul cu uzul armei, aplicarea unor sanctiuni administrative sau demararea unui dosar penal daca nu adopta o anumita conduita (se tolereaza astfel de catre organele de urmarire penala a actelor de trafic de droguri, trafic de persoane, prostitutie);

- favoritism sub forma de copinage (lb.fr), cronyism (lb.en): ajutor dat celor apropiati - prieteni, asociati -  pentru numire in anumite posturi pe criterii ce tin de relatii de amicitie si nu de competenta: numirile in posturi ce se ocupa fara examen sau unde probele orale sunt decisive (transferul judecatorilor la alte instante, numirea procurorilor la DNA sau DIICOT, promovarea judecatorilor la Inalta Curte, numirea inspectorilor judiciari la CSM, numirea primului-grefier la instante) sunt cele mai vulnerabile;

- favoritism sub forma nepotismului: facilitarea angajarii in sistem a sotului sau rudelor, in conditii ilegale;

- delapidare: deturnarea fondurilor publice; cel care este conducator de institutie si are calitatea de ordonator de credite deschide proces institutiei pe care o gestioneaza pentru plata unor despagubiri si castiga;

- folosirea informatiilor confidentiale pentru sine sau prieteni: de exemplu, un executor judecatoresc cumpara printr-un intermediar imobilul scos la licitatie pe care il atribuie acestuia la un pret mic;

- comision reciproc (kickbacks): o persoana face un favor ilegal unei alte persoane, iar aceasta din urma procedeaza si ea la fel, ilegal, in favoarea primei persoane; de ex, o persoana este promovata de conducatorul institutiei pe un anumit post ca sa faciliteze acestuia sustragerea anumitor bunuri prin intermediul sau.



Code of Conduct for Law Enforcement Officials, adoptat prin Rezolutia 36/169 din 17 dec. 1979. Prin `law enforcement officials` se intelege orice persoana cu atributii politienesti, in special cea de arestare si detinere. Este disponibil la https://www2.ohchr.org/english/law/codeofconduct.htm

publicata in M. Of. Nr. 903 din 5.10.2004.

The IMF’s Approach to Promoting Good Governance and Combating Corruption - A Guide, 2005 https://www.imf.org/external/np/gov/guide/eng/index.htm.

publicata in M. Of. Nr. 260 din 18.04.2002

Aprobata prin HG nr. 232 din 2005.

Conflictul de interese (art 2531): Fapta func ionarului public care, in exerci iul atribu iilor de serviciu, indepline te un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, so ul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura, se pedepse te cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani i interzicerea dreptului de a ocupa o func ie publica pe durata maxima. Dispozi iile alin. 1 nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.

Luarea de mita (art. 254) : (1) fapta func ionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi. (2) Fapta prevazuta in alin. 1, daca a fost savirsita de un functionar cu atributii de control, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. (3) Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

Darea de mita (art. 255) : (1) promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in modurile si scopurile aratate in art. 254, se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Fapta prevazuta in alin. precedent nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita. (3) Mituitorul nu se pedepseste daca denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea infractiune. (4) Dispozitiile art. 254 alin. 3 se aplica in mod corespunzator, chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare. (5) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat in cazurile aratate in alin. 2 si 3.

Primirea de foloase necuvenite (art. 256) : (1) primirea de catre un func ionar, direct sau indirect, de bani ori alte foloase, dupa ce a indeplinit un act, in virtutea func iei sale i la care era obligat in temeiul acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

Traficul de influen a (art. 257) : (1) primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase, ori acceptarea de promisiuni de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, savar ita de catre o persoana, care are influen a sau lasa sa se creada ca are influen a asupra unui func ionar, pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atribu iile sale de serviciu,se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani. (2) Dispozitiile art. 256 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.



publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, modificata prin Ordonanta nr. 83 din 29 august 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 1 septembrie 2000, modificata si completata prin Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, din 21 aprilie 2003 si prin Legea nr. 521 din 24 noiembrie 2004, privind modificarea si completarea Legii nr. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1123 din 29 noiembrie 2004, prin Ordonanta de urgenta nr. 124 din 6 septembrie 2005 privind modificarea si completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 842 din 19 septembrie 2005, prin Ordonanta de urgenta nr. 50 din 28 iunie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.566 din 30 iunie 2006, prin Legea nr. 69 din 2007 privind modificarea lit. b) si c) ale art. 10 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 215 din 29 martie 2007.

Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu (art.61).

Promisiunea, oferirea sau darea, direct ori indirect, de bani sau alte foloase unui functionar al unui stat strain sau al unei organizatii publice internationale, pentru a indeplini sau a nu indeplini un act privitor la indatoririle sale de serviciu, in scopul obtinerii unui folos necuvenit in cadrul operatiunilor economice internationale (art.82).

Fapta persoanei care, in virtutea functiei, a atributiei ori a insarcinarii primite, are sarcina de a supraveghea, de a controla sau de a lichida un agent economic privat, de a indeplini pentru acesta vreo insarcinare, de a intermedia sau de a inlesni efectuarea unor operatiuni comerciale sau financiare de catre agentul economic privat ori de a participa cu capital la un asemenea agent economic, daca fapta este de natura a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite

Folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

a) tainuirea bunurilor provenite din savarsirea unei infractiuni prevazute in sectiunile a 2-a (infractiuni de coruptie) si a 3-a (infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie), precum si favorizarea persoanelor care au comis o astfel de infractiune; b) asocierea in vederea savarsirii unei infractiuni prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a sau la lit. a) din prezentul articol; c) falsul si uzul de fals savarsite in scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infractiunile prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a sau savarsite in realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractiune; d) abuzul in serviciu contra intereselor publice, abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor si abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi, savarsite in realizarea scopului urmarit, printr-o infractiune prevazuta in sectiunile a 2-a si a 3-a; d1) santajul, savarsit in legatura cu infractiunile prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a; e) infractiunile de spalare a banilor, prevazute in Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, atunci cand banii, bunurile sau alte valori provin din savarsirea unei infractiuni prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a; f) contrabanda cu bunuri provenite din savarsirea unei infractiuni prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a sau savarsita in realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractiune; g) infractiunile prevazute in Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioaresavarsite in legatura cu infractiunile prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a; h) infractiunea de bancruta frauduloasa si celelalte infractiuni prevazute in Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, savarsite in legatura cu infractiunile prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a; i) traficul de droguri, traficul de substante toxice si nerespectarea regimului armelor de foc si al munitiilor, savarsite in legatura cu o infractiune prevazuta in sectiunile a 2-a si a 3-a; j) infractiunile de trafic de persoane, prevazute in Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, savarsite in legatura cu o infractiune prevazuta in sectiunile a 2-a si a 3-a; k) infractiunea prevazuta in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea si combaterea utilizarii sistemului financiar-bancar in scopul finantarii de acte de terorism, aprobata prin Legea nr. 466/2002, savarsita in legatura cu o infractiune prevazuta in sectiunile a 2-a si a 3-a.

Este vorba de presedintele unei tari, parlamentari, ministri, funtionari inalti (inclusiv din serviciile de siguranta si militare), judecatori. In unele definitii sunt incluse si autoritatile locale: prefect, primar, membrii in consiliile judetene si locale.

Opinia nr. 10 din 2007 a Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, la www.coe.int/ccje.

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43 din 4 aprilie 2002 privind Parchetul National Anticoruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 503 din 11 iulie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, modificata si completata si prin Legea nr. 161/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102 din 24 octombrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 747 din 26 octombrie 2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 26 din 5 martie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 222 din 15 martie 2004, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103 din 16 noiembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1097 din 24 noiembrie 2004, respinsa prin Legea nr. 35 din 1 martie 2006, publicata Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 206 din 6 martie 2006, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24 din 21 aprilie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 27 aprilie 2004, aprobata prin Legea nr. 601 din 16 decembrie 2004, pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2004 privind cresterea transparentei in exercitarea demnitatilor publice si a functiilor publice, precum si intensificarea masurilor de prevenire si combatere a coruptiei, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1227 din 20 decembrie 2004, prin titlurile XVI si XVII ale Legii nr. 247 din 19 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 120 din 1 septembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 809 din 6 septembrie 2005, aprobata prin Legea nr. 383 din 16 decembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1159 din 21 decembrie 2005, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 124 din 6 septembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 842 din 19 septembrie 2005, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 134 din 29 septembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 899 din 7 octombrie 2005, aprobata prin Legea nr. 54 din 9 martie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 226 din 13 martie 2006, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27 din 29 martie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, prin Legea nr. 356 din 21 iulie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, prin Ordonanta de urgenta nr. 60, din 6 septembrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006, prin Legea nr. 45 din 2007 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei - aproba cu modificari si completari O.U.G. nr. 27/2006, publicata in Monitorul Oficial nr. 169 din 9 martie 2007. Se au in vedere si dispozitiile din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005 si din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2797
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site