CAZIERUL BANCAR - ELEMENT DE ASIGURARE IMPOTRIVA GESTIONARII FRAUDULOASE A MIJLOACELOR DE PLATA

CAZIERUL BANCAR.

ELEMENT DE ASIGURARE IMPOTRIVA GESTIONARII FRAUDULOASE A MIJLOACELOR DE PLATA

La nivelul sistemului national bancar identificarea persoanelor fizice sau juridice care fac parte din "lista neagra" a clientilor bancilor se poate realiza prin accesarea sistemului national de gestionare de interes public a riscului bancar - si anume prin apelarea la Centrala Incidentelor de Plati (CIP), proiectata si administrata de Banca Nationala a Romaniei (incepand cu 3 febr. 1997).

CIP functioneaza asemanator sistemului electronic privind organizarea si gestionarea cazierului fiscal - utilizeaza o baza de date organizata conform unor criterii riguros stabilite, se constituie ca un prestator de servicii de informare pentru banci si pentru clientii acestora si este in acelasi timp "cazierul bancar" al celor care au produs fraude cu instrumente de plata ( cecuri, cambii, bilete la ordin).

Avand ca referinta legile si reglementarile sistemului de plati romanesc, functionarea CIP a determinat necesitatea elaborarii cadrului legal specific, reprezentat de:

o       Regulamentul BNR nr 1/2001 privind organizarea si functionarea la BNR a Centralei Incidentelor de Plati, modificat prin circulara BNR nr 21/01.07.2002 si Circulara BNR nr 15/26.07.2004.

Ca obiective principale, CIP si-a propus sa:

o       Sprijine respectarea si aplicarea corecta a legilor si reglementarilor privind instrumentele de plata de debit, prin contributia la cresterea nivelului de cunoastere a prevederilor acestora si de disciplina in utilizarea unor astfel de hartii de valoare;

o       Constituie un partener operativ si de nadejde al bancilor in cadrul procesului de prevenire, evaluare si limitare a riscurilor reprezentate de clientii rau platnici in comertul cu cecuri, cambia sau bilete la ordin.

Principiile care stau la baza functionarii acestui sistem sunt:

Principiul raportarii obligatorii a informatiei de risc bancar de catre persoanele declarante

Principiul reciprocitatii, conform caruia CIP furnizeaza, la cererea bancilor sau din proprie initiativa, informatiile de risc bancar pe care le gestioneaza.

Principiul operativitatii schimbului de informatii, potrivit caruia CIP primeste si transmite informatii cu rapiditate prin intermediul unei retele electronice de la/catre intregul sistem bancar.

Toate informatiile privind incidentele de plati, colectate in principal din sistemul bancar sunt gestionate de CIP in Fisierul National de Incidente de Plati FNIP, alcatuit, pe criteriul tipului instrumentului de plata care constituie suportul incidentului de plata, din urmatoarele componente:

o       Fisierul National de Cecuri

o       Fisierul National de Cambii

o       Fisierul National de Bilete la Ordin

Pentru evidentierea separata si facilitarea accesului la informatia cu potential de risc ridicat a fost organizat Fisierul National al Persoanelor cu Risc. Acesta este alimentat automat cu toate informatiile din FNIP referitoare la persoanele care au produs incidente de plati majore.

In categoria incidentelor de plati majore intra urmatoarele acte sau fapte care sunt sanctionate de art 84 din Legea 59/1934 asupra Cecului, de art 103 din Legea 58/1934 asupra Cambiei si Biletului la ordin si mentionate in art 2 litera c) din Regulamentul BNR nr 1/2001 privind CIP:

pentru CEC

a.       cec emis fara autorizarea trasului

b.      cec refuzat din lipsa totala de disponibil, in cazul prezentarii la plata inainte de expirarea termenului de prezentare

c.       cec refuzat din lipsa partiala de disponibil

d.      cec emis cu o data falsa sau caruia ii lipseste una dintre mentiunile obligatorii

e.       cec circular sau cec de calatorie emis "la purtator"

f.        cece emis de catre un tragator aflat in interdictie bancara

pentru cambie sau billet la ordin

a.       scontarea acestora fara existenta in total sau in parte a creantei cedate in momentul cesiunii acesteia

b.      cambie sau billet la ordin cu scadenta la vedere, refuzate din lipsa totala sau partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata la termen

c.       cambie sau billet la ordin false

Informatiile continute de FNIP sau FNPR sunt gestioante de un ansamblu informatic si pot fi accesate prin utilizarea:

o       seriei si numarului cecului

o       codul fiscal al persoanelor juridice

o       codul numeric personal al persoanelor fizice

Informatia colectata de la persoanele declarante (anumite persoane acreditate din cadrul bancii) se refera la:[1]

refuzurile totale sau partiale la plata cu cecuri, cambii si BO

interdictia bancara -  regimul impus de catre o banca unui titular de cont care a produs un incident de plata major prin utilizarea frauduloasa a cecurilor.

Etapele transmiterii informatiei privind interdictia bancara sunt urmatoarele:

banca ce a refuzat plata unui cec ca urmare a producerii unui incident de plata major trebuie sa transmita informatia la CIP printr-o cerere de inscriere a refuzului bancar, care reprezinta totodata si o declaratie de interdictie bancara. De asemenea trebuie sa adreseze titularului contului o Somatie prin care i se notifica perioada de interdictie si cere restituirea formularelor instrumentelor de plata.

CIP va transmite tuturor centralelor bancilor o Declaratie a CIP privind interdictia bancara, pentru prevenirea unor noi incidente de plata de catre aceeasi persoana. Ulterior centralele bancilor au obligatia transmiterii informatiei catre toate unitatile lor teritoriale.

declaratiile de pierdere/furt/distrugere/anulare a instrumentelor de plata

anularea incidentului de plata si/sau a interdictiei bancare

CIP gestioneaza o baza de date permanenta. O data intrata, informatia este pastrata pentru totdeauna. Singura modalitate de modificare a bazei de date, respectiv anularea incidentului de plata sau a interdictiei bancare se poate face numai la solicitarea:

o       persoanei declarante, atunci cand aceasta constata ca transmiterea la CIP a refuzului de plata s-a facut dintr-o eroare sau omisiune a sa;

o       instantelor judecatoresti.

Consultarea bazei de date a CIP poate fi facuta de orice persoana fizica sau juridica. Pentru a putea afla informatia dorita de la CIP, persoana fizica sau juridica non-bancara trebuie sa:

se adreseze unei banci

sa cunoasca datele de indentificare ale obiectului consultarii ( CNP - persoane fizice, cod fiscal - persoane juridice, iar in cazul cecurilor - seria si numarul acestora)

sa completeze o cerere de consultare, care va fi transmisa fie prin intermediul BNR, fie direct catre CIP. Pentru astfel de consultari, bancile pot percepe comisioane.

Fisierele gestionate de catre CIP contin o multime de informatii puse la dispozitia utilizatorilor, in functie de necesitatile acestora. Astfel, se pot cunoaste informatii cu privire la tragator, tras sau subscriitor, despre un anumit beneficiar sau ultimul posesor al acestor instrumente.

De obicei, informatiile continute de baza de date a CIP pot fi folosite atunci cand cunoasterea lor sprijina luarea unor decizii importante, referitoare la derularea in siguranta a activitatii bancilor sau agentilor economici, astfel:

F     la eliberarea carnetelor de cecuri clientilor bancii - in mod obligatoriu la eliberarea formularelor de cecuri bancile trebuie sa consulte CIP pentru a observa daca respectivul client se afla in interdictie bancara. In acest caz, banca nu poate elibera noi formulare de cec.

F     La acordarea unui credit sau deschidere de cont curent pentru un nou client - fundamentarea unei astfel de decizii trebuie sa tina cont de inregistrarea persoanei in randul persoanelor de risc

F     La scontarea unui titlu de credit - informatiile CIP vin in acceptarea sau refuzul scontarii titlului, in functie de gradul de risc asociat platitorului

F     La acordarea unui aval bancar pe o cambia sau bilet la ordin - pentru protejarea intereselor proprii ale bancii

F     La incheierea unei afaceri cu un nou partener - in functie de raspunsul primit, un agent economic poate aprecia nivelul de incredere pe care il poate avea in respectivul partener

F     La fuzionarea cu una sau mai multe societati comerciale - trebuie sa se tina cont de consultarea datelor FNPR pe numele respectivelor societati

F     Inainte de primirea unui cec, beneficiarul poate afla daca fila de cec apartine unui set de instrumente avizate de BNR sau daca a fost declarata anterior la CIP ca fiind pierduta, furata, distrusa sau retrasa din circulatie

F     Orice persoana non-bancara poate aprecia in urma consultarii bazei de date CIP daca este riscant sa devina noul posesor al unui instrument de plata primit prin gir

F     La acordarea unui credit comercial - se poate observa daca debitorul a generat sau nu incidente de plata

F     La acordarea unui aval comercial de catre o persoana non-bancara, aceasta putand solicita informatii CIP pe numele obligatului principal la plata titlului de credit si astfel isi poate fundamenta decizia de garantare a obligatiei platitorului.

Incepand cu august 2004, s-a infiintat o alta autoritate de reglementare a prelucrarii datelor, si anume Biroul Unic de Credit, care va detine "informatii de caracter personal", asa numitele date positive care se vor limita la caracteristici privind strict produsele financiare solicitate, date privind rata lunara, valuta in care este contractat un credit, adresa si numele angajatorului. Toate aceste informatii vor putea introduce in baza de date numai dupa ce clientul bancii si-a exprimat in scris acordul pentru acest lucru si numai dupa data incheierii contractului dintre banca si persoana fizica. Aceste informatii detinute vor putea fi transmise si intre banci dupa ce s-a facut inregistrarea in Biroul de Credit.

In cazul existentei unor date negative, acestea datele negative se vor putea transmite birourilor de credit numai dupa 30 de zile de la data scadentei si doar dupa instiintarea prealabila in scris, telefonic, prin SMS sau e-mail a persoanei vizate cu cel putin 15 zile calendaristice inainte de data transmiterii. Iar, odata inregistrate aici, aceste date nu mai pot fi stocate mai mult de patru ani - fata de cinci, cat era pana acum - si dezvaluite bancilor dupa aceasta perioada. Dupa aceasta perioada, informatiile se sterg sau pot fi, cel mult, transformate in date anonime si prelucrate in scopuri statistice.

Important de mentionat este si faptul ca birourile de credit pot colecta date cu caracter personal doar de la banci, iar accesul la aceste informatii este permis numai persoanelor autorizate, furnizarea lor catre terti fiind interzisa, cu exceptia autoritatilor si institutiilor publice. Cu alte cuvinte, numai bancile catre care s-a indreptat solicitantul de credit au dreptul de acces la aceste informatii, nu si alte companii precum furnizorii de utilitati publice sau de servicii de telecomunicatii, cum se presupunea pana acum, si nici Biroul de Credit nu poate colecta astfel de informatii de la aceste companii.
Mai mult, pentru motive intemeiate si legitime, legate de situatii particulare justificate, persoanele fizice se pot opune ca datele lor cu caracter personal sa fie transmise sau prelucrate ulterior in sistemele de evidenta de tipul birourilor de credit.
Acestea sunt principalele norme prevazute de Decizia cu privire la prelucrarile de date cu caracter personal efectuate in sisteme de evidenta de tipul birourilor de credit care a fost publicata in data de 27 decembrie 2007 si va intra in vigoare peste doua luni.

Biroul de Credit inregistrase, pana la sfarsitul lunii noiembrie 2007, date privind comportamentul financiar al unui numar de 3,8 milioane de persoane, detinatoare a peste 6 milioane de conturi, in crestere cu 2 milioane de persoane fata de 2006. Pana pe 22 noiembrie, Biroul de Credit eliberase peste 14,7 milioane de rapoarte de credit. Cele mai multe solicitari s-au inregistrat in luna iulie 2007, cand au fost eliberate nu mai putin de 678.000 de rapoarte. Insa numarul celor recenzati a crescut semnificativ in 2007, o data cu furnizarea de catre banci a datelor pozitive, respectiv transmiterea de informatii privind comportamentul clientilor care nu inregistreaza restante.

In noiembrie, la Biroul de Credite ofereau informatii pozitive 18 institutii de credit, care detin impreuna o cota de piata de 56,73%, trei societati de credit de consum si o societate de leasing. Directorul biroului estima o crestere importanta a numarului de banci care transmit informatie pozitiva, asfel incat la inceputul acestui an sa se ajunga la o acoperire de peste 80% din piata.

In afara de relatiile contractuale stabilite cu bancile, Biroul de Credit a semnat contracte de participare cu doua societati de leasing, o societate de credit de consum, o societate de asigurari, doua companii de telefonie mobila, precum si cu o societate de recuperare creante. Insa, potrivit noilor reglementari, Biroul de Credit nu mai poate colecta sau furniza astfel de date tertilor.