Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

Programul PHARE

Programul PHARE (Poland Hungary Aid for Reconstruction of Economy) este un instrument de preaderare conceput initial pentru a sprijini Polonia si Ungaria in evolutia catre economia de piata; ulterior, s-a extins treptat, incluzand 13 state partenere (inclusiv Romania).

PHARE a fost lansat in 1990. In 1996, programul devenise practic principalul instrument de asistenta financiara si tehnica pentru 13 tari din Europa Centrala si de Est, ajutate astfel sa-si alinieze activitatile industriale si infrastructura in baza standardelor UE. Romania beneficiaza de asistenta PHARE din anul 1991 si a primit pana in prezent 1,2 miliarde de euro, fonduri nerambursabile.

In general, in lume, aproximativ 30% din fondurile Phare sunt alocate stabilirii de institutii si punerii unei baze institutionale pentru aderare. Se poate spune ca Phare are trei obiective principale:

consolidarea administratiei publice si a institutiilor din statele candidate pentru ca acestea sa poata functiona eficient in cadrul Uniunii (dezvoltare institutionala);

sprijinirea statelor candidate in efortul investitional de aliniere a activitatilor industriale si a infrastructurii la standardele UE (investitii pentru sprijinirea aplicarii legislatiei comunitare);

promovarea coeziunii economice si sociale (investitii in coeziune economica si sociala).

Incepand cu anul 2000, PHARE a devenit, alaturi de programele ISPA si SAPARD, unul dintre cele trei instrumente importante de pre-aderare.

Odata cu lansarea celorlalte doua instrumente de pre-aderare, programul PHARE a fost regandit spre sustinerea tarilor candidate in eforturile lor de adoptare a acquis-ului comunitar (ce reprezinta legislatia Uniunii Europene si institutiile insarcinate cu aplicarea si urmarirea respectarii ei).
Sprijinul investitional reprezinta aproximativ 70% din bugetul PHARE in tarile candidate si se concentreaza astfel:

• Investitii mari: asistenta se concentreaza pe rolul catalizator pe care programul il poate juca in mobilizarea co-finantarii impreuna cu tarile partenere si institutiile financiare internationale (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii, Banca Mondiala).
• Investitii in norme UE: sprijinul este orientat catre aplicarea normelor comunitare in domenii cum ar fi: concurenta, energia (inclusiv siguranta in domeniul energiei nucleare), legislatia sociala si cea a muncii, normele veterinare si fito-sanitare, legislatia produselor industriale, protectia consumatorilor, comertul, justitia si afacerile interne.
• Dezvoltare regionala: tarile candidate primesc sprijin pentru implementarea politicilor care le vor permite sa beneficieze de Fondurile Structurale ale Uniunii Europene
• Sprijinirea Intreprinderilor Mici si Mijlocii: actionand prin co-finantare cu institutiile financiare internationale, banci si alte surse comerciale, noile facilitati pentru intreprinderi mici si mijlocii furnizeaza acestora capital, imprumuturi si garantii. Fondurile PHARE sunt folosite pentru contracte de lucrari si de furnizare de bunuri, care sunt publicate in Jurnalul Oficial si pentru contracte mixte sau de asistenta tehnica, care sunt anuntate pe Internet
• Ajutorul financiar nerambursabil este o plata de natura necomerciala efectuata de autoritatea contractanta catre un anume beneficiar specific, in vederea realizarii unor obiective compatibile cu politicile Uniunii Europene.

In cadrul PHARE Comisia Europeana a instituit programele nationale IMM care ofera asistenta tehnica tarilor candidate la aderare. Cea mai mare parte a programelor sunt gestionate in mod descentralizat de unitati de gestiune cu sediul in fiecare tara.

PHARE finanteaza dezvoltarea institutiilor care sprijina IMM-urile (furnizand informatii, consultanta si servicii de pregatire), a agentiilor nationale pentru IMM-uri si a dispozitivelor, cu caracter public, privat sau mixt, a furnizarii locale a asistentei tehnice. In prezent exista institutii locale finantate de PHARE in toate Statele partenere, precum si in unele din ele, retele de agentii regionale de dezvoltare.

De asemenea, PHARE, prin diferite dispozitive, a finantat numeroase planuri pentru a satisface necesitatile imediate, ce nu pot fi abordate de sistemul financiar in vigoare, folosind instrumentul financiar ca multiplicator pentru a promova dezvoltarea institutionala a sistemului bancar.

PHARE a finantat si numeroase actiuni transnationale pentru promovarea contactelor intre intreprinderile UE si in tarile candidate, raspindirea retelelor sponsorizate de UE in Europa Centrala si de Est (Euro Info Centres EIC, BC-Net), promovarea experientelor si practicilor cele mai bune ale institutiilor si asociatiilor UE. In acest mod, in fiecare tara asociata a fost instituit un Euro Info centru de corespondenta (Euro Info Correspondance Centre - ICC) care lucreaza in stransa colaborare cu Euro info Centres in UE ca si cum ar fi fost membru al retelei.

Interventiile PHARE s-au concentrat in ultimii ani mai ales asupra realizarii unui mediu favorabil IMM-urilor (din punct de vedere juridic, legislativ si fiscal) ca premisa pentru ulterioare forme de asistenta; asupra evaluarii sistematice a impactului programelor PHARE asupra IMM-urilor; asupra unei mai mari integrari a sustinerii IMM-urilor in programele de dezvoltare a sectorului privat si, in programele in favoarea IMM-urilor cu caracter de mediu si legate de implicarea feminina in afaceri; asupra dezvoltarii IMM-urilor in cadrul programelor integrate de dezvoltare regionala/rurala - accentuate, la nivel national, al programelor de reforma a sectorului bancar si financiar, ca dezvoltarea de instrumente financiare (mai ales in ce priveste capitalul, datoriile si garantiile) din partea institutiilor de erogare cu caracter profesional (fonduri de investitie sau banci) independente de administratia publica; asupra unei mai mari cooperari intre IMM-urile europene si cele din tarile candidate la aderare pentru a transfera know-how asupra practicilor in curs pe pietele interne; asupra programelor de gestiune si de formare profesionala pentru IMM-uri.

Noile orientari PHARE favorizeaza crearea unui instrument IMM multinational pentru a da un impuls investitiilor in tarile candidate si invita la concentrarea ativitatii in sectoare putine, strans legate de aderare.

Programul Phare acoperea in 2001 10 tari: Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Romania si Bulgaria. Deoarece in 2004 8 din cele 10 tari candidate au devenit membre UE, programul Phare a suferit modificari esentiale incepand cu anul 2003.

Programe PHARE:

• CREDO
• FDSC - Fundatia pentru  Dezvoltarea Societatii Civile
• ISPA - Instrument pentru Politici Structurale de Preaderare
• Leonardo da Vinci
• LIEN - Link InterEuropean NGOs
• SAPARD - Programul Special de Aderare Pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
• TTQM - Tehnology Transfer and Quality Management

Programul CREDO

Comunitatea Europeana, prin programul Phare-Credo ,sprijina tarile din regiunea CEECs si NIS pentru dezvoltarea relatiilor intercomunitare pe durate multianuale.

Obiectivele majore (principale) ale programului sunt:

• Promovarea unor bune vecinatati si a stabilitatii socio-economice intre regiunile Europei ( CEECs si NIS, CEECs si CEECs ), prin finantarea proiectelor realizandu-se un real beneficiu pentru regiune si comunitate de ambele parti ale vecinatatii.
• Promovarea cooperarii intre regiunile invecinate si comunitati, fiecare parte nationala vecina in discutarea problemelor comune precum si dezvoltarea si implementarea strategiilor sectoriale in regiune, putand contribui la dezvoltarea comunitatii si dezvoltarea economica interregionala.

In contextul aplicarii strategiilor de preaderare, programul vrea sa contribuie la descentralizarea si evolutia tarilor din CECs prin promovarea actiunilor locale, cu 'atentionarea' responsabilitatii locale si dezvoltarea strategiilor comunitare.

Obiectivele specifice ale programului Credo:

• cauzarea constientizarii potentialelor beneficii in favoarea cooperarii interregionale
• contributia la dezvoltarea economica locala prin finantarea proiectelor cu impact local (la scara mica)
• furnizarea sustinerii efectelor benefice dincolo de 'viata' proiectului

Interregiuni eligibile:

• Romania - Bulgaria & Ungaria CECs-CECs
• Romania - Moldova & Ucraina CECs-NISs

Organizatii eligibile: municipalitati, centre comerciale si industriale, NGO, agentii de dezvoltare.

Sectoare de activitate eligibile: dezvoltare economica, cooperare socio-culturala, servicii urbane si regionale, resurse umane, mediu inconjurator, 'guvern' local sau regional.

Proiectele comerciale nu sunt eligibile pentru finantare.

Proiecte eligibile:

A.  'Soft proiect:

Aceste proiecte consta in activitati ce includ costuri operationale in workshops-uri, training, seminarii, schimburi, studii de fezabilitate.

B.  'Hard' proiect:

Aceste proiecte constau in activitati ce includ investitii la scara mica in infrastructura ca: centre incubator, centre de informare turistica, echipamente de monitorizare a mediului. Proiectele 'soft' pot fi integrate in proiectele 'hard', atata timp cat exista relevanta pentru implementarea sau pregatirea proiectului de tip 'hard'.

Finantare: pentru 'soft' proiecte: maxim 50.000 ECU iar pentru 'hard' proiecte: maxim 300.000 ECU

Granturile Credo vor fi constituite astfel:

• 'soft' project: maxim 90% din costurile totale ale proiectului (10% minim din costul total va fi suportat de care partenerul care propune proiectul)
• 'hard' project: maxim 80% din costurile totale ale proiectului (20% minim din costul total va fi suportat de care partenerul care propune proiectul)

Durata: pentru 'Soft project: 6 luni iar pentru'Hard' project. Max. un an.

 Pentru proiectele de tip 'soft' se acorda maxim 15 % din valoarea totala a proiectului pentru achizitie de echipament, iar pentru proiectele 'hard' in functie de tipul si scopul proiectului.

 Evaluarea proiectelor propuse contine trei componente:

examinarea pentru conformitate;

evaluarea tehnica;

evaluarea globala si selectia finala;

F.D.S.C.  - FUNDATIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILE

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (fdsc) a administrat incepand din decembrie 1995, pentru perioada 1996-1999, Programul Phare pentru Dezvoltarea Societatii Civile finantat de Uniunea Europeana. 

Bugetul total al programului de finantare este de 3,75 mil. ECU.

Obiectivele   programului

1. Dezvoltarea capacitatii manageriale si de actiune a ONG;
2. O mai mare implicare a ONG in societate, la nivel local si national, prin parteneriat si comunicare intre organizatii neguvernamentale si mass-media, comunitatea de afaceri, administratie etc;
3. O mai mare recunoastere publica a rolului si functiilor organizatiilor neguvernamentale;
4. Asumarea unei responsabilitati colective a ONG pentru dezvoltarea pe termen lung a sectorului neguvernamental in Romania, prin crearea de retele ale organizatiilor neguvernamentale;
5. Dezvoltarea comportamentului asociativ si a participarii cetatenilor la dezvoltarea ONG si a sectorului neguvernamental.

DIRECTII PRIORITARE

1. Dezvoltarea "infrastructurii" sectorului neguvernamental in urmatoarele domenii:
• Programe de instruire;
• Activitati de informare;
• Proiecte de cooperare;
• Centre de resurse pentru organizatii neguvernamentale;
• Micro-proiecte
2. Sustinerea activitatilor organizatiilor neguvernamentale :
• Proiectele ONG care raspund unor nevoi acute ale comunitatii, au un caracter novator, pot reprezenta modele, contribuie la promovarea activitatii ONG si implica cetatenii in realizarea lor.

CONDITII DE FINANTARE

     Contributia organizatiei solicitante la realizarea proiectului, va fi de minim 10% din costul total al proiectului si poate fi partial sau integral in bani si in natura  (ex. munca voluntarilor, utilizarea sediului, echipamentele puse la dispozitie pentru realizarea proiectului etc.). Contributia in natura va fi apreciata obligatoriu in bani si mentionata in cadrul bugetului prezentat.
     Pentru proiectele selectate spre finantare urmeaza o etapa de pregatire a contractelor (pre-contractare) in care beneficiarul finantarii si FDSC definitiveaza termenii acordului de co-finantare.
     Organizatiile beneficiare se vor angaja la prezentarea unor rapoarte pe formulare tip, in conditiile ce vor fi precizate in acordul de co-finantare  si vor permite evaluatorilor<monitorilor  FDSC sa aiba acces la documentele necesare si sa poata efectua verificarile necesare.
     Proiectele vor fi monitorizate (inclusiv vizite la fata locului) si evaluate de personalul de specialitate<experti delegat de FDSC.
     Daca organizatia primeste fonduri pentru respectivul proiect si din alte surse, ea va prezenta FDSC un raport care sa evidentieze aceste surse si sumele primite, separat de cele primite de la FDSC.
     Materialele care sunt rezultatul unui proiect finantat de FDSC vor mentiona, in mod obligatoriu, numele acesteia ca finantator. Daca organizatia va dori sa foloseasca aceste materiale si pentru alte scopuri decat cele pentru care a primit finantarea, in timpul acesteia sau ulterior, ea va cere aprobarea scrisa a FDSC.
     Echipamentul va fi procurat de organizatia care a primit finantarea si va  ramane in proprietatea acesteia fiind folosit in timpul derularii proiectului numai pentru scopul pentru care FDSC a acordat finantarea.
     Pentru cumpararea de echipamente sau contractarea de servicii ce depasesc suma de 1 000 ECU, organizatia care obtine finantarea, va prezenta minimum 3 oferte, pe baza carora a efectuat selectia/ licitatia.
     FDSC nu este raspunzatoare de eventualele pagube produse catre terti de organizatii in timpul desfasurarii proiectelor finantate de ea.

• sau chiar un proiect nou;
• alte activitati legate de proiect.

I.S.P.A. - Instrument pentru Politici Structurale de Preaderare

Programul PHARE este principalul canal pentru EU de finantare si cooperare tehnica cu tarile CEECs. Promoveaza in 1989 suportul sprijinului pentru reforma economica si politica de tranzitie a CEECs, avand in anul 1996 14 parteneri de lucru dintre tarile din regiunea CEE.

     Programul PHARE este principalul canal pentru EU de finantare si cooperare tehnica cu tarile CEECs. Promoveaza in 1989 suportul sprijinului pentru reforma economica si politica de tranzitie a CEECs, avand in anul 1996 14 parteneri de lucru dintre tarile din regiunea CEE.
     Intre 1989 - 1997, PHARE si-a adaptat si modificat prioritatile cu flexibilitate, in functie de limitele proceselor de reforma in fiecare din tarile partenere.

     Rolul PHARE are in vedere urmatoarele:

asigurarea pacii in regiune

dezvoltarea politicii in CEECs

     Pentru 10 parteneri programul a fost aplicat cu succes fiind chemate ca membre a UE.  Prioritatile declarate ale acestui ajutor dat de UE sunt:

• implementarea aquis - comunitar prin ajutorul dat administratiilor tarilor partenere (la nivel national si regional), precum si familiarizarea cu obiectivele si procedurile Comunitatii Europene, si pregatirea pentru implementare.
• Infrastructura si dezvoltare industriala pentru : mediu, transport, planificarea industriala, calitatea si standardele in productie, conditii de munca.

     Uniunea Europeana este interesata de tarile din centrul si estul Europei (CEECs) privind dezvoltarea si formarea infrastructurii acestora, ca viitoare candidate la aderarea in Uniunea Europeana.
     Un efort deosebit , inclusiv asistenta tehnica si financiara din partea UE, este considerat ca indispensabil tarilor care adera la UE pentru progresul rapid in vederea alinierii la aquis-ul comunitar.

     Consiliul European intrunit la Luxemburg in 12-13 Decembrie 1997, a stabilit principiul crearii ISPA in baza articolului 235 al tratatului. Date fiind obiectivele similare, s-a considerat potrivit ca ISPA sa urmeze indeaproape modalitatea de abordare a Fondului de Coeziune revizuit.
     Ca urmare, asistenta ISPA se va axa in primul rand in domeniile apei, calitatii aerului si managementul deseurilor. In domeniul mediului, asistenta ISPA se traduce prin masuri de mediu ce dau posibilitatea tarilor beneficiare sa se conformeze cu cerintele legislatiei de mediu si cu obiectivele continute in Parteneriatul de Aderare la UE.
     O mica parte a bugetului ISPA poate fii folosit pentru finantarea studiilor pregatitoare cat si pentru cheltuieli de asistenta directa. Un rol cheie pentru asistenta tehnica in aceasta privinta il va avea asigurarea inaltei calitati a proiectelor, inclusiv in ceea ce priveste administrarea lor efectiva si implementarea acestora. Acest lucru include pregatirea masurii prin studii de fezabilitate si aranjamente pentru confirmare, monitorizare, control si evaluarea masurii ,cat si prin folosirea la maxim a rezultatelor de cercetare existente. Cheltuielile totale in aceasta privinta realizate la initiativa Comisiei vor reprezenta nu mai mult de 2% din totalul finantarii ISPA.

A. Modalitati de abordare ISPA

     Modalitatea de abordare pentru ISPA se va face pe proiect sau grupuri de proiecte (numite masuri) ,care, de asemenea trebuie sa se afle la o scara suficienta pentru a avea un impact important in domeniul protectiei mediului sau in imbunatatirea retelelor de transport (TEN). Se sugereaza ca proiectele sa nu aiba o valoare mai mica de 5 milioana de EURO.
     Selectia proiectelor si aprobarea acestora se vor baza pe programele nationale de transport si mediu incluse in cadrul Programului National pentru Adoptarea Aquis-ului Comunitar, care este unul dintre elementele principale ale Parteneriatului de Aderare.
     Aceste programe vor trebui sa contina strategii specifice pentru mediu si transport si sa se adreseze dimensiunii transnationale necesare pentru dezvoltarea viitoarelor retele transeuropene.
     Regulamentul adoptat de Consiliul Europei este structurat in 16 Articole care abordeaza urmatoarele aspecte:

• Obiectivele si masurile abordate
• Resursele financiare
• Indicatorii criteriilor de selectie
• Compatibilitatea politicilor comunitare cu politica tarii partenere
• Forma si rata asistentei financiare acordate
• Parametrii urmariti in preevaluarea asistentei
• Implementarea si managementul proiectelor
• Monitoring si ex-post evaluare
• Raportul Annual, Informare si publicitate
• Raport Final

Resurse financiare

     Asistenta Comunitatii Europene prin ISPA se va acorda in perioada 2000-2006. Sarjele anuale vor fii autorizate de catre autoritatea bugetara in limitele perspectivelor financiare.
     Alocarea orietativa a asistentei Comunitatii Europene prin ISPA, intre tarile beneficiare, se va face pe baza criteriului populatiei, PIB-ului, si  a zonei respective.
     Asistenta ISPA poate lua una din urmatoarele forme:

• asistenta directa nerambursabila
• asistenta rambursabila
• finantare pe baza de dobanda
• finantare pe baza de taxa de garantie
• participarea cu capital de risc
• alte forme de finantare

     Rata asistentei Comunitatii acordata prin ISPA se poate situa pana la 85% din cheltuielile publice sau echivalente, inclusiv cheltuieli ale persoanelor ale caror activitati sunt preluate intr-un cadru administrativ sau legal, prin intermediul caruia ele sunt privite ca echivalente ale unor persoane publice.
     In cazul asistentei rambursabile sau acolo unde exista un interes substantial al Comunitatii ,rata asistentei se va reduce la a lua in considerare:

• posibilitatea cofinantarii
• capacitatea masurii luate de a genera venituri
• o aplicatie corespunzatoare a principiului 'poluatorul plateste'

     Masurile care genereaza venituri sunt:

• infrastructurile al caror uz implica taxe suportate de catre utilizator
• investitii productive in sectorul de mediu

     Studiile preliminare si masurile de suport tehnic pot fii finantate in mod exceptional cu 100% din costul total.
     La primirea cererii de asistenta si inaintea aprobarii acesteia, Comisia Europeana va realiza o analiza amanuntita a acesteia. Se vor aplica urmatoarele criterii:

• beneficiile economice si sociale, inclusiv potentialul cresterii finantarii private, care vor fii comparate cu resursele exploatate; se va face o evaluare in lumina analizei cost-beneficiu;
• aranjamentele pentru asigurarea unui management financiar efectiv al masurilor;
• prioritatile stabilite prin Parteneriatul de Aderare pentru zonele de interventie;
• contributia pe care proiectele o pot aduce la implementarea politicii Comunitatii referitoare la mediu;
• contributia proiectelor la retelele transeuropene si politicile comune de transport;
• stabilirea unui echilibru corespunzator intre domeniile mediului si infrastructura transportului;

PROGRAMUL LEONARDO DA VINCI

Programul Leonardo da Vinci este un program de implementare a strategiei Comunitatii Europene privind educatia profesionala. Modul de finantare cu ajutorul acestui program este prin: Proiecte Pilot si Programe de schimb si plasare.

1. Obiectivele programului:

A. Proiectele pilot: sprijin pentru imbunatatirea sistemelor de educatie profesionala in statele membre ale UE si ale Spatiului Economic European.

     Proiectele pilot trebuie sa defineasca impactul sistemelor de training profesional pentru tarile participante, legatura acestora cu unul sau mai multe sisteme structurale de importanta generala, publice sau profesionale si sa arate in ce mod programul le sprijina sau completeaza.De asemenea, aceste proiecte ofera sprijin pentru imbunatatirea masurilor de educatie profesionala, incluzand cooperarea universitara, privind intreprinderile si forta de munca

      Proiectele pilot includ:

• operatiuni transnationale direct legate de masurile de training profesional
• implicarea factorilor economici si sociali la diferite nivele
• cum isi completeaza acesti factori capacitatile de training profesional

  Proiectele Pilot ofera sprijin pentru dezvoltarea limbajului specializat, cunostintelor si pentru promovarea inovatiilor in domeniul educatiei profesionale

     Proiectele pilot includ:

• actiuni destinate testarii si dezvoltarii metodelor de training si orientare profesionala
• identificarea abilitatilor
• anticiparea si evaluarea sau transferul de instrumente de lucru in scopul training-ului profesional

B. Schimburi si plasamente Sunt operatiuni de natura transnationala destinate intaririi dimensiunii europene a instruirii. Temele eligibile pentru proiectele de schimb si plasament sunt: cooperare intre promotori, dezvoltarea sistemelor de informare si orientare, transparenta tehnicilor, recunoasterea procesului de instruire.

     Comisia Europeana va acorda o atentie deosebita proiectelor pilot cu efect multiplicator din domenii ca:

• promovarea unei instruiri inovative
• promovarea antreprenoriatului
• acces la instruire permanenta
• orientare profesionala

Prioritati:

• Dobandirea de noi tehnici
• Strangerea legaturilor intre institutiile de educatie sau instruire
• Combaterea excluderii
• Promovarea investitiilor in resurse umane
• Promovarea accesului la perfectionare in contextul societatii informationale prin invatamant de lunga durata

Durata maxima:

• 18 luni pentru proiectele pilot
• variabila in functie de natura activitatii propuse pentru schimburi si plasamente

Finantare:

• proiecte pilot: 100000 ECU/an
• Schimburi si plasamente: 500 ECU/an

PHARE LIEN (Link InterEuropean NGOs) PROGRAM

Programul LIEN constituie un suport pentru ONG care isi desfasoara activitatea in sectoarele sociale ale CECs si NIS, si reprezinta un suport in reforma sociala si economica a tarilor din aceste regiuni.

Obiective:

Obiectivul principal al programului LIEN este stimularea initiativelor cetatenesti si intarirea capacitatii Organizatiilor NonGuvernamentale si a Organizatiilor Nonprofit din sectorul social in favoarea grupurilor defavorizate ale populatiei din CEECs si NIS.

Activitati eligibile:

• asistenta pentru cele mai dezavantajate categorii de femei, pentru ameliorarea si imbunatatirea conditiilor si a statutului acestora
• contributii la reintegrarea sociala a grupurilor marginalizate ale populatiei (grupuri minoritare, handicapati, 'copiii strazii', victime AIDS, victime ale violentei)

Activitati neeligibile:

• hazard natural (alumecari de teren, etc)
• cumpararea de spatii necesare desfasurarii activitatii
• proiecte care au in buget achizitionarea de materiale si echipamente, renovari de oficii de birou, aprovizionare
• proiecte teoretice pentru mediu
• conferinte, scolarizari, proiecte de cercetare stintifica, studii preliminare
• subventii financiare catre alte organizatii

Aplicanti: toate proiectele trebuie sa aiba cel putin doi parteneri ONGs astfel:

• CEECs country - EU country
• EU country - EU country
• Tacis country - EU country

Toti partenerii de proiect trebuie sa fie ONG cu:

• organizatii inregistrate oficial cu statut juridic
• stabilite in una din tarile eligibile pentru programul Phare sau EU

S.A.P.A.R.D.  - PROGRAMUL SPECIAL DE ADERARE PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

    Programul PHARE este principalul canal pentru EU de finantare si cooperare tehnica cu tarile CEECs. Promoveaza in 1989 suportul sprijinului pentru reforma economica si politica de tranzitie a CEECs, avand in anul 1996 14 parteneri de lucru dintre tarile din regiunea CEE.
     Intre 1989 - 1997, PHARE si-a adaptat si modificat prioritatile cu flexibilitate, in functie de limitele proceselor de reforma in fiecare din tarile partenere.

     Rolul PHARE are in vedere urmatoarele:

• asigurarea pacii in regiune
• dezvoltarea politicii in CEECs

     Pentru 10 parteneri programul a fost aplicat cu succes fiind chemate ca membre a UE.

     Prioritatile declarate ale acestui ajutor dat de UE sunt:

• implementarea aquis - comunitar prin ajutorul dat administratiilor tarilor partenere (la nivel national si regional), precum si familiarizarea cu obiectivele si procedurile Comunitatii Europene, si pregatirea pentru implementare.
• Infrastructura si dezvoltare industriala pentru : mediu, transport, planificarea industriala, calitatea si standardele in productie, conditii de munca.

     SAPARD, prioritate a EU ,va ajuta tarile candidate in implementarea aquis-comunitar prin adoptarea unor politici in agricultura si restructurarea in sectoarele agricole si zonele rurale.
     SAPARD va fii accesibil de la 1 Jan. 2000 cu buget alocat pana in 2006, tarile candidate fiind beneficiarele directe ale acestui program.

A. Prioritati si Obiective

     Propunerile Comisiei pentru Consiliul Permanent include directii largi de masuri pentru dezvoltarea rurala in concordanta cu asistenta primita prin SAPARD. Ea include:

• investitii in proprietatile agricole (fermele agricole);
• sprijin pentru marketingul proceselor si produselor agricole si productia piscicola;
• imbunatatirea structurilor de calitate, veterinare si cresterea controlului sanatatii;
• promovarea unor metode de productie agricola prin urmarirea protectiei mediului inconjurator;
• diversificarea activitatilor economice in mediul rural;
• acordarea importantei cuvenite managementului in agricultura si rolul fermelor agricole in acesta;
• renovarea satelor si conservarea traditiilor din mediu rural;
• sprijin in reorganizarea terenurilor agricole;
• managementul resurselor de apa;
• dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale;
• promovarea reimpaduririlor, protectia zonelor impadurite, investitii in holdinguri forestiere private, marketingul productiei si beneficiarii produselor forestiere;
• traininguri, 'imbunatatirea vocatiei';
• stabilirea si inregistrarea superioara a datelor terenurilor;
• asistenta tehnica financiara, inclusiv studii;

         B. Finantare

     SAPARD aloca fonduri de 500 milioane de EURO (la nivelul anului 1997) prin EAGGF ( Ghidul European al Agriculturii si Fondului Garantat ).
     Aceste sume vor fii alocate in functie de criteriile obiectivelor indeplinite de catre tarile candidate (populatia din agricultura, suprafata agricola, nivel de prosperitate, specificul teritoriului).
     Sub programul SAPARD, Comunitatea poate contribui cu 75% din totalul cheltuielilor publice si a masurilor de interventie particulare ( SAPARD poate finanta 75% din cheltuielile publice ).
     Asistenta tehnica si activitatile similare de asistenta a Comisiei ,poate fii finantata 100% din costul total. El este limitat de 2% din bugetul anual alocat.
     Fiecare tara candidata va derula un program de dezvoltare pentru regiunile rurale care acopera perioada 2000-2006.

     Programele vor contine:

• abordarea nevoilor regiunilor rurale implicate si potentialul acesteia de dezvoltare;
• stabilirea unei strategii de dezvoltare pentru mediul rural cu claritate si obiective cuantificabile;
• indicarea impactului prognozat al programului d.p.d.v. economic, social, mediu inconjurator si a termenelor de derulare;
• prognoza estimarii pe an, resursele necesare pentru realizarea programului (aceasta estimare este necesara raportat la sursa financiara);
• descrierea sistemelor utilizate in implementarea programelor. Aceasta descriere include colaborarea cu autoritatile manageriale, stabilirea unui management financiar si controlul acestuia, monitorizarea si evaluarea corecta a modului de abordare d.p.d.v. social si economic, parteneriatele stabilite pentru managementul programului;

Actiunile de imbunatatire a eficientei studiilor de piata (marketingul agricol), calitatea si standardele de sanatate si crearea de noi locuri de munca ar fii principalele prioritati conforme cu Programul de Dezvoltare Rurala a Comunitatii.

TTQM - Tehnology Transfer and Quality Management

     S-a derulat intre anii 1997-2000, si a fost structurat pe urmatoarele segmente:

• RO 9602-02: suport pentru companiile industriale si institutele de cercetare (4,447 milioane ECU)
• RO 9602-03: suport pentru achizitia echipamentelor de cercetare(1 milion ECU)
• RO 9602-04: suport pentru achizitia echipamentelor industriale (1 milion ECU)

     Informatii generale:

     TTQM este suportul pentru urmatoarele tipuri de organizatii:

• companii industriale private sau de stat
• institute de cercetare
• centre locale de transfer tehnologic si inovatii
• camere de comert si industrie
• asociatii de proprietari
• asociatii profesionale
• firme de consultanta

     In contextul perioadei de tranzitie, obiectivul major a trebuit sa fie reprezentat de dezvoltarea cooperarii intre organismele industriale si stintifice romanesti si organisme similare din statele membre ale UE.
     Programul a fost coordonat de Ministerul Cercetarii si Tehnologiei, si continea doua componente:

• PMU: Programme Management Unit
• TA: Tehnical Assistance

     Obiective:

     Obiectivul major a fost implementarea tehnologiilor calitative in industria romaneasca si aducerea industriei romanesti la standarde occidentale:

• promovarea exporturilor
• includerea productivitatii
• crearea competitivitatii in mediu pentru companiile industriale
• contributia la stabilitatea macroeconomica
• implicarea companiilor industriale private
• contributia la dezvoltarea infrastructurii in industrie
• cercetare- dezvoltare

     Descrierea programului

• RO 9602-02: suport pentru companiile industriale si institutele de cercetare
• se acorda maxim 70% din costul proiectului, limitat la maxim 50000 ECU
• RO 9602-03: suport pentru achizitia echipamentelor de cercetare
• se acorda maxim 20% din costul total de achizitie, maxim 20000 ECU. Este recomandat a se folosi in implementarea proiectelor propuse sub RO 9602- 02
• RO 9602-04: suport pentru achizitia echipamentelor industriale
• se acorda maxim 20% din costul total de achizitie, maxim 20000 ECU. Este recomandat a se folosi in implementarea proiectelor propuse sub RO 9602- 02

     Organizatii neeligibile

• companii cu activitate economica irelevanta
• organizatii in lichidare
• centre comerciale

     Existenta unui real parteneriat este o conditie esentiala pentru promovarea propunerilor. Partenerul de lucru nu trebuie sa aiba 'legaturi manageriale directe' cu partenerul roman (mai mult de 50% din capitalul partenerului sau putere decizionala in cadrul organizatiei partenere alese), adica controlul asupra partenerului.
     Exista domenii si sectoare eligibile din punct de vedere industrial si stintific pentru domeniul de actiune al partenerului roman, pe baza unor criterii alese pentru fiecare lansare a unui modul de finantare.

Realizarea unui proiect co-finantat cu fonduri PHARE presupune definirea unui Financing memorandum special, la aprobarea caruia se ajunge prin urmatoarele etape:

.  pe baza liniilor directive trasate in Parteneriatul de Aderare si in concordanta cu prevederile programului National de primire a Acquis-ului si ale Programului de Dezvoltare Nationala, autoritatea competenta a tarii beneficiare - asa-zisa autoritate contractanta- selectioneaza proiectele prezentate de Administratiile Centrale si locale si le supune examinarii Comisiei. Aceasta din urma, in colaborare cu tara beneficiara, se ocupa de elaborarea unui 'Financing Proposal'.

.  Odata obtinuta aprobarea din partea Phare Management Committee asupra Financing Proposal, comisia si autoritatea nationala a tarii beneficiare trec la semnarea Financing Memorandum-ului.

.  Dupa semnarea Financing Memorandum-ului, autoritatea contractanta poate organiza licitatia pentru adjudecarea contractului in diferite feluri daca este vorba despre servicii (asistenta tehnica, studii, acordare de know how, training), furnizari (utilaje si materiale) si lucrari (infrastructuri sau alte constructii).

In cursul desfasurarii procedurii de licitatie, Delegatia Comisiei in tara beneficiara efectueaza controale ex-ante, in special:

.  aproba continutul dosarului licitatiei cand acesta este publicat;

.  aproba componenta Comisiei de evaluare;

.  controleaza si aproba raportul de evaluare.

Seful Delegatiei semneaza contractul de adjudecare a licitatiei, pentru confirmarea finantarii comunitare primita de proiect.

Programarea Fondurilor PHARE

Programarea fondurilor Phare este procesul prin care se decide volumul si distributia resurselor Phare, (pe sector /program /proiect), precum si modul in care acestea vor fi utilizate astfel incat sa contribuie la pregatirea Romaniei pentru aderarea in Uniunea Europeana.

Ministerul Finantelor Publice este responsabil la nivel central pentru intreaga coordonare a asistentei de pre-aderare acordata Romaniei de Uniunea Europeana. Acesta, prin Directia de Coordonare a Programului Phare, reprezinta interlocutorul principal atat pentru diferitele ministere de resort ce beneficiaza de sprijin de pre-aderare cat si pentru Comisia Europeana in desfasurarea exercitiului de programare (ce include negocierea sectoarelor si a proiectelor prioritare, precum si elaborarea documentelor cheie de programare). In relatia cu Comisia Europeana, ministrul finantelor indeplineste rolul de Coordonator National al Asistentei (CNA) pentru fondurile Phare.

Phare reprezinta, alaturi de ISPA si SAPARD, parte integranta dintr-o abordare mai ampla a pregatirii pentru aderare. Foaia de Parcurs si Parteneriatul de Aderare reprezinta cadrul general de actiune a fiecarui stat candidat, stabilind prioritatile generale pe care statul respectiv trebuie sa le aiba in vedere in pregatirea pentru aderare si resursele disponibile aferente. Bazat pe evaluarile din rapoartele anuale, Parteneriatele de Aderare stabilesc o serie de prioritati generale pe termen scurt si mediu.

Programul National de Adoptare a Acquisului Comunitar este programul tarii candidate de pregatire pentru aderare. Acesta estimeaza durata si costurile etapelor necesare de pregatire pentru aderare, precum si implicatia in ceea ce priveste resursele financiare si umane. Fiecare stat candidat decide daca si cand va continua actualizarea programului national de adoptare a acquisului comunitar. Romania a elaborat o ultima versiune a acestui document in anul 2002.

Avand in vedere prioritatile Parteneriatului de Aderare legate de consolidarea capacitatii judiciare si administrative, incepand cu anul 2002 sunt elaborate planuri de actiune la fiecare negociere de tara. Acestea identifica etapele necesare atingerii unui nivel corespunzator a capacitatii judiciare si administrative pana la momentul aderarii si stabilesc masuri clare ce se impun pentru realizarea acestui obiectiv.

Majoritatea fondurilor Phare sunt repartizate prin programe nationale, structurate pe doua elemente. Unul are ca scop Dezvoltarea Institutionala a sectorului public si investitiile corespunzatoare necesare pentru adoptarea si implementarea acquisului comunitar. Cel de-al doilea consta in investitii pentru sprijinirea coeziunii economice si sociale care sa permita tranzitia la Fondurile Structurale dupa aderare. Dezvoltarea Institutionala (cu investitiile corespunzatoare) reprezinta prima prioritate a Programului Phare.

Ca etapa in procesul de pregatire a Planului de Dezvoltare/Documentului Unic de Programare, solicitat de Comisia Europeana pentru Fondurile Structurale, fiecare tara trebuie sa-si pregateasca un Plan National de Dezvoltare. Acesta este evaluat de catre serviciile Comisiei Europene si ofera cadrul strategic pentru programarea investitiilor Phare in domeniul coeziunii economice si sociale, si impreuna cu Documentul Comun de Programare reprezinta baza de programare a fondurilor pentru cooperarea transfrontaliera. Pentru a asigura legatura intre prioritatile generale identificate in strategia de pre-aderare si actiunile specifice care vor fi finantate din Phare, Comisia Europeana impreuna cu reprezentantii CNA elaboreaza anual un Document de Planificare. Pentru perioada 2004-2006 documentele de planificare vor pune accent pe reforma administratiei publice, inclusiv aspecte legate de guvernare si vor fi bazate pe o abordare multianuala indicand asistenta disponibila pe aceasta perioada si stabilind sectoarele cheie in care se va realiza interventia Phare. Aceste documente trebuie sa fie in conformitate cu planurile nationale de dezvoltare si fundamentate de analize sectoriale detaliate in sectoarele cheie. In fiecare an documentul de planificare se actualizeaza pentru a raspunde evolutiilor recente, experientei acumulate si oricarei schimbari necesare.

Ca urmare a discutiilor privind programarea, reprezentantii Comisiei Europene si cei ai CNA convin cu privire la actiunile specifice care vor fi finantate din Phare in domeniile cheie identificate in documentele de planificare. 

In perioada 2004 - 2006, un procent semnificativ al fondurilor Phare pentru Romania este alocat pe baza multianuala (avand in vedere obiectivele stabilite in documentele sectoriale de planificare pe termen mediu), pentru sectoare prioritare convenite intre Comisia Europeana si statul candidat. Programarea multianuala confera o viziune strategica si prioritizarea fondurilor de pre-aderare si contribuie la o mai buna planificare a dezvoltarii institutionale (inclusiv alocarea corespunzatoare a resurselor umane).

Incepand cu anul 2004, fisele de proiect pentru Romania au devenit multianuale pentru 8 sectoare selectate impreuna cu Comisia Europeana (coeziune economica si sociala, administratie publica, justitie, managementul frontierelor, protectia mediului, agricultura, minoritati, finante publice ). Fisele multianuale sunt elaborate avand la baza Fisa Standard Sectoriala. Fiecare fisa propusa pentru finantare din Phare 2004, specifica actiuni propuse pentru anul respectiv si ofera previziuni cu privire la actiunile pentru 2005 si 2006. Fisele multianuale vor fi actualizate in fiecare an in conformitate cu documentele de planificare.

Pentru a avea o abordare strategica, Comisia Europeana promoveaza fise de proiect sectoriale sau sub-sectoriale in defavoarea actiunilor punctuale, in acest fel asigurandu-se sinergia, coerenta, coordonarea si secventialitatea actiunilor propuse. Principalele criterii de selectie vizeaza claritatea in stabilirea obiectivelor, facilitatea implementarii, monitorizarii si evaluarii.

Pe baza fiselor de proiect, anual se elaboreaza Propunerea Financiara (PF) de catre directiile de specialitate ale Comisiei Europene. Propunerea Financiara reprezinta documentul principal de programare. Propunerea Financiara si fisele de proiect reprezinta documente cheie pentru evaluarea Phare ex-ante si de aceea, ca si documentele de planificare care le preced trebuie sa evidentieze experienta acumulata din proiectele anterioare.

Dupa consultarile in directiile de specialitate ale Comisiei Europene, PF este inaintata Comitetului de Gestiune Phare (CGP) pentru opinie, in timp ce fisele de proiect sunt inaintate Comitetului doar spre informare. Pentru alocarea 2004 Comitetul de Gestiune Phare, pe baza PF, isi va exprima opinia cu privire la activitatile specifice propuse pentru 2004 iar in cazul fiselor multianuale se vor avea in vedere si alocarile indicative propuse pentru 2005 si 2006. In acest caz, PF 2005 va contine aceleasi fise actualizate, daca este necesar, iar CGP isi va exprima opinia cu privire la activitatile propuse pentru 2005 si va avea in vedere actiunile propuse pentru 2006. PF 2006 se va referi la aceleasi fise multianuale, reactualizate daca este necesar, iar CGP i se va cere opinia cu privire la activitatile pentru 2006. Pentru fisele anuale se vor elabora documente noi care vor fi prezentate anual in PF.

Ca urmare a opiniei favorabile a CGP, Comisia Europeana elaboreaza Decizia financiara de alocare si ulterior statul candidat semneaza Memorandumul de Finantare care reprezinta baza legala pentru implementarea programului. Simultan, Comisia Europeana si statul candidat semneaza un schimb de scrisori la care se anexeaza fisele de proiect care reprezinta baza din punct de vedere tehnic pentru implementarea proiectelor.

Programul este implementat ulterior in conformitate cu prevederile fiselor de proiect care reprezinta documente cheie de implementare. Cu conditia ca fisele de proiect sa ramana corelate cu textul Memorandumului de Finantare, acestea pot fi modificate printr-o intelegere (schimb de scrisori), intre CNA si Comisia Europeana, pe perioada de valabilitate a programului. Orice modificare a Memorandumului de Finantare trebuie sa fie autorizata printr-o noua Decizie a Comisiei.

In perioada anterioara programul Phare a fost gestionat in sistem descentralizat ex-ante (Sistem de Implementare Descentralizata - SID). In vederea pregatirii pentru absorbtia Fondurilor Structurale (care sunt gestionate descentralizat, ex-post) si pentru a facilita implementarea proiectelor Phare dupa aderare, statele candidate vor adopta Sistemul Extins de Implementare Descentralizata (EDIS). Conditiile de trecere la EDIS si Foaia de Parcurs EDIS au fost trimise statelor candidate, stabilind in acest fel etapele procedurale care conduc la Decizia Comisiei cu privire la adoptarea sistemului EDIS. Pentru a sprijini adoptarea EDIS, Comisia pune la dispozitia statelor candidate, resurse financiare suplimentare.

Implementarea Fondurilor PHARE

Facilitatea de Pregatire a Proiectelor (PPF) a fost introdusa pentru a sprijini institutiile din Romania sa elaboreze documente coerente si bine fundamentate, in vederea accesarii fondurilor necesare implementarii proiectelor. Aceasta asistenta financiara a fost initiata in cadrul exercitiului de programare Phare 2000 si continua prin programele Phare 2001, 2002 si 2003. Facilitatea poate fi utilizata pentru finantarea unor studii si a serviciilor de asistenta tehnica pe termen scurt.

Infratire institutionala de scurta durata (twinning light)

Facilitatea de finantare Twinning Light are ca obiectiv principal acordarea de asistenta intr-un mod rapid si flexibil, asistenta centrata pe arii prioritare delimitate specific, in conexiune cu procesul de aderare si direct legate de adoptarea acquis-ului comunitar.

Autoritatea de implementare pentru facilitatea de finantare "Twinning Light" este Ministerul Finantelor Publice - Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar. Suma maxima a proiectelor nu poate depasi 250.000 EURO iar perioada maxima de derulare a acestorai trebuie sa fie de 8 luni.

Pentru proiectele de tipul "Twinning Light", beneficiarii sunt  ministerele, agentiile guvernamentale si alte organisme ale administratiei centrale.

Anvelopa nealocata de Constructie Institutionala (IB)

In aceasta etapa a procesului de aderare, a devenit mai clara necesitatea unui instrument de constructie institutionala mai flexibil cu atributii specifice, bine definite, sa contina subiecte cu scopuri limitate. Scopul oferirii acestui sprijin de constructie institutionala il constituie cerintele specifice urgente si identificarea necesitatilor ce decurg din aceasta perioada de preaderare, o alocare separata a fost inclusa sub PHARE 2003. Anvelopa nealocata IB furnizeaza posibilitatea de a raspunde la cerinte urgente intr-un mod mai flexibil si imediat.

Aceasta facilitate furnizeaza asistenta institutiilor in scopul accelerarii adoptarii cerintelor aquisului comunitar. In plus, acest instrument mai poate acoperi necesitatile identificate in decursul negocierilor de aderare cum ar fi expertize economice, sociale, de natura legislativa sau institutionala. In fine, asistenta sub aceasta anvelopa poate fi utilizata pentru intarirea si/sau dezvoltarea capacitatii institutiilor in vederea implementarii aquisului rolului viitor pe care acestea il vor avea.

Incorporarea aquisului in legislatia romaneasca nu este realizata in totalitate. Este necesara asigurarea daca, sunt aplicate in prezent aceleasi standarde care sunt aplicate in statele membre. In toate domeniile, este necesara o implementare credibila si efectiva a aquisului. Asistenta IB identificata sub aceasta facilitate poate ajuta Romania in acest proces.

Mecanismele folosite pentru implementarea activitatilor identificate in cadrul anvelopei IB includ instrumentele de infratire institutionala (TW)/ infratire institutionala de scurta durata (TL) si asistenta tehnica.

Formare in domeniul gestionarii fondurilor UE

Conform HG 403/2004, Ministerul Finantelor Publice initiaza masuri si participa la elaborarea programelor de formare pentru functionarii publici in domeniul managementului fondurilor UE, impreuna cu institutii specializate. Contractul de formare in domeniu gestionarii fondurilor UE aflat in derulare (Phare 2001) include, pe langa sesiuni de formare in managementul ciclului de proiect la nivel de baza si avansat, elaborarea unui mecanism de formare pentru viitoarele programe, precum si prima abordare de formare pentru EDIS. Mecanismul de formare va fi un instrument corespunzator si fezabil pentru perioada 2004-2006 in vederea formarii continue a resurselor umane implicate in procesul trecerii la EDIS si in gestionarea descentralizata a fondurilor alocate de catre UE. Seminariile pentru EDIS au ca scop familiarizarea personalului din institutiile romane implicate in managementul programelor UE cu privire la provocarile si modalitatile de aplicare a EDIS, responsabilitatile speciale care apar prin trecerea la EDIS, managementul performantei in administrarea fondurilor UE si procedurile de programare, implementare si monitorizare a programelor UE.

Activitatile de formare prevazute au evoluat corespunzator in primele trei trimestre din 2004. Pana acum au avut loc 4 sesiuni formare in ciclul de viata al proiectelor pentru incepatori si 4 sesiuni pentru avansati iar numarul de persoane participante din structurile de implicate in managementul programelor de pre-aderare este 187. Trei sesiuni de lucru pe indicatori de monitorizare si evaluare au avut loc in iunie si iulie 2004. In iunie, au avut loc 5 seminarii pe EDIS (generalitati, iregularitati care pot aparea, control intern si pe monitorizare si evaluare) pentru aproximativ 100 de persoane. O vizita de studiu a fost organizata in iulie in Spania pentru 15 participanti din NAC, NIC, agentiile de implementare si Fondul National acoperind probleme legate de managementul fondurilor UE.

Mecanismul de formare profesionala pentru perioada 2004-2006 elaborat in cadrul contractului curent de formare este aproape finalizat iar versiunea finala va fi gata in noiembrie 2004. Pe baza acestuia, vor fi elaborati Termenii de Referinta pentru proiectul de formare profesionala din cadrul programului Phare 2003, care se va adresa formarii atat in domeniul instrumentelor de pre-aderare cat si in domeniul fondurilor structurale. 

In cadrul programului Phare 2004-2006 au fost incluse programe de formare profesionala care au ca scop dezvoltarea cunostintelor si abilitatilor de gestionare a instrumentelor structurale UE pentru personalul din Autoritatile de Management, Organismele Intermediare, Agentii de Implementare si Autoritati de Plata.

Sistemul Informatic Unic de Management

Una din responsabilitatile fundamentale ale Coordonatorului National al Asistentei  este aceea de a monitoriza proiectele finantate prin programe de asistenta internationala bilaterala si multilaterala. In vederea intaririi capacitatii in acest sens, a fost implementat un proiect pilot de sistem informatic de programare si monitorizare care sa furnizeze instrumentele necesare catre Coordonatorului National al Asistentei si ministerele si institutiile guvernamentale pentru monitorizarea implementarii tehnice a proiectelor curente Phare intr-un mod sistematic.

Tinand cont de recomandarile proiectului Phare 1998 si de rezultatele unui studiu de fezabilitate realizat printr-un proiect FPP, a fost introdusa o componenta in fisa Coordonatorului National al Asistentei 2002 pentru realizarea unui sistem integrat de management al informatiei (SMI) pentru programarea asistentei internationale pentru intreaga administratie romana.

Sistemul Informatic Unic de Management va fi un sistem informatic la scara nationala, sprijinind toate organismele romanesti care administreaza programe finantate de UE sau alti donori.

Caracteristica principala a SMIS este aceea ca va pune la dispozitia utilizatorilor sai un mecanism unic pentru a-i sprijini in indeplinirea sarcinilor zilnice. SMIS se va adresa nevoilor tuturor nivelelor de management (autoritati de management, organisme intermediare, agentii de implementare, autoritate de plata, beneficiari finali etc.) si tuturor fazelor ciclului programului (programare, licitatii, contractare, implementare, audit si control, monitorizare si evaluare).

Licitatia pentru proiectul Phare 2002 este in curs de desfasurare. Proiectul va dezvolta si implementa aplicatiile software pentru managementul fondurilor de pre-aderare si structurale. De asemenea, proiectul va forma utilizatorii finali ai sistemului informatic si va elabora manuale de proceduri cu descrierea operatiunilor, rolurilor si responsabilitatilor fiecarui utilizator.

In plus, SMIS se va baza pe o arhitectura deschisa care va maximiza posibilitatile de dezvoltare ulterioara, precum si conexiunile cu sistemele IT si bazele de date existente.

De asemenea, pe baza unei evaluari care urmeaza a se realiza pana la sfarsitul anului 2004 (in cadrul contractului Phare 2002), se intentioneaza ca SMIS sa fie extins in cadrul programului Phare 2004 cu o noua componenta care va include totalitatea informatiilor asupra cheltuielilor bugetare la nivel central, regional si local.

SMIS va fi realizat gradual, cu sprijinul asistentei financiare Phare cat si din fonduri nationale, prin dezvoltarea de software si achizitia infrastructurii necesare cat si prin elaborarea manualele de proceduri si instruirea personalului.

Programul PHARE in Romania

Uniunea Europeana sprijina Romania prin programul Phare inca din 1991, alocand, in perioada 1991-2001 aproximativ 1,7 miliarde Euro pentru asistenta financiara nerambursabila.

Incepand cu anul 1998, sprijinul PHARE in Romania este alocat in proportie de 70% pentru investitii si de 30% pentru constructie institutionala. Prin "constructie institutionala" se intelege procesul de sprijinire a tarilor candidate de a-si dezvolta structurile, strategiile, resursele umane si managementul necesare dobandirii capacitatii de a pune in aplicare o legislatie armonizata cu cea a statelor membre ale Uniunii Europene.

In cadrul fiecarui program anual Phare, se finanteaza proiecte care sa asigure pregatirea Romaniei in vederea aderarii la Uniunea Europeana, urmarindu-se domeniile prioritare, asa cum sunt acestea identificate in Parteneriatul de aderare, grupate pe criterii politice, economice, de intarire a capacitatii administrative si a capacitatii de asumare a obligatiilor de stat membru (adoptarea acquis-ului comunitar in diferite domenii).

Programul Phare furnizeaza sprijin pentru indeplinirea cerintelor primului criteriu de la Copenhaga, anume stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, respectarea drepturilor omului si protectia minoritatilor.

A doua prioritate, "investitii", imbraca doua forme: Investitii pentru dezvoltarea infrastructurii de reglementare necesare pentru a asigura conformitatea cu legislatia comunitara si investitii directe legate de legislatia comunitatilor europene. Alinierea la normele si standardele Uniunii Europene presupune investitii pentru dotarea institutiilor cheie, a caror capacitate de a monitoriza sau aplica corpul legislativ comunitar trebuie intarita.

 Investitiile in coeziunea economica si sociala impun prin masuri similare celor finantate in statele membre ale Uniunii Europene prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDER) si al Fondului Social European (FSE). Aceste investitii contribuie la dezvoltarea unei economii de piata functionale si la dezvoltarea capacitatii de a face fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei din  Uniunea Europeana.

Pe langa aceste prioritati, programul Phare include anual alocari pentru proiecte in cadrul cooperarii transfrontaliere cu Bulgaria si Ungaria, precum si pentru participarea la programele comunitare.

Implementarea programelor Phare se realizezaza in momentul de fata pe baza Manualului DIS (Decentralised Implementation System - Sistem descentralizat de implementare) si a Ghidului pentru Phare, ISPA si SAPARD (PRAG - Practical Guide for Phare, ISPA & SAPARD).

Memorandumurile de Finantare Phare prevad o perioada de implementare a proiectelor de trei ani: in primii doi ani fondurile alocate trebuie contractate, in caz de necontractare fondurile putand fi pierdute, iar cel de-al treilea an este destinat efectuarii platilor, sumele contractate dar neplatite in interiorul perioadei prevazute de Memorandumul de Finantare putand fi de asemenea pierdute.

Romania depune eforturi considerabile pentru crearea economiei de piata si imbunatatirea capacitatii sale concurentiale, mai ales in privinta dezechilibrelor majore, accelerarea privatizarii si inceperea inchiderii companiilor cu capital de stat cu pierderi mari. Limitarea capacitatii si inchiderea unitatilor industriale perimate determina rate ridicate de somaj, iar in viitor se asteapta in continuare o crestere accelerata a somajului. Ca urmare a resurselor financiare precare, investitiile in dezvoltarea resurselor umane sunt insuficiente iar distanta dintre cerintele pietei si calificarile fortei de munca s-a mentinut. Desi incurajata prin programe nationale si ale Bancii Mondiale, masurile active de combaterea somajului au fost afectate de cele pasive. Aceasta este situatia care sta la baza finantarii oferite de Uniunea Europeana, prin programul Phare, pentru Resursele Umane.

Obiective specifice:

1. Sa dezvolte abilitatile de lucru ale populatiei active si sa le adapteze la schimbarile structurale pentru a incuraja cresterea economica viitoare;
2. Sa faciliteze accesul la angajare pentru cei in cautare de locuri de munca prin sporirea masurilor active de combatere a somajului;
3. Sa imbunatateasca posibilitatile de angajare a grupurilor marginalizate si sa contribuie, in acest fel, la integrarea lor sociala.

Beneficiari directi:

>Asociatii profesionale
>Camere de comert
>Centre de consultanta si de pregatire
>Companii nationale / regii autonome
>Comunitati locale
>Corpuri de cercetare
>Grupuri de afaceri
>IMM-uri
>IMM-uri nou create
>Institutii ale guvernului
>Institutii de cultura
>Institutii publice centrale
>Institutii publice locale
>Intermediari de angajare a fortei de munca
>Media
>Mediu academic (universitati, studenti, profesori, corpuri de cercetare din universitati etc.)
>Organizatii culturale
>Organizatii internationale
>Organizatii neguvernamentale / non-profit
>Prestatori de servicii educationale
>Producatori agricoli
>Sindicate
>Societati private 

Programele Phare 2001-2004: Fondurile alocate prin Programele Phare national 2001 si Phare 2001 de cooperare trans-frontaliera Romania-Bulgaria si Romania-Ungaria au insumat 261,89 milioane euro si au fost contractate in procent de 96,9%.

Fondurile Phare alocate Romaniei din bugetul Comunitatii pentru anul 2003 insumeaza 284,5 milioane euro, din care:

       265,5 milioane euro pentru Programul Phare national,

       11 milioane euro destinate celor doua Programe de cooperare trans-frontaliera, cu Ungaria si Bulgaria

       5,6 milioane euro prin Initiativa pentru Frontiera Externa (EBI)

2,885 milioane euro prin Programul Phare orizontal pentru Securitate nucleara.

Firmele mici si ONG-urile prin programul Phare 2003 au avut acces la finantari in masura in care au realizat proiecte de instruire a resurselor umane si acces la servicii de consultanta. Programul Phare 2003 a fost axat in principal pe reforma institutiilor, pregatirea resurselor umane, implementarea acquis-ului comunitar.

Phare 2003 este impartit in mai multe subprograme, dupa diferite criterii si domenii: politic, economic, administrativ, coeziune economica si sociala si altele. In cadrul criteriului politic, o componenta importanta este aceea care se refera la dezvoltarea si diversificarea activitatilor de protectie a copiilor.

De asemenea, mai sunt alocate cateva milioane de euro si pentru accesul la educatie al categoriilor dezavantajate si constructie institutionala in domeniul non-discriminarii si protectiei persoanelor cu handicap. In ceea ce priveste domeniul organizatiilor non-guvernamentale, doar 6 milioane de euro sunt prevazute pentru consolidarea societatii civile.

In schimb, nu mai putin de 27 de milioane de euro sunt gandite pentru reforma administratiei publice. O suma de 56 de milioane de euro este alocata pentru indeplinirea cerintelor acquis-ului comunitar si o suma mai mare, 12 milioane de euro, pentru programul de Coeziune Economica si Sociala.

O subcomponenta se refera la implementarea 'Planului national pentru ocuparea fortei de munca'. Mai concret, este vorba despre crearea de facilitati pentru intalnirea cererii cu oferta de locuri de munca.
Dar nu numai atat: o parte din aceasta subcomponenta, pentru dezvoltarea resurselor umane, va fi extrem de atractiva pentru intreprinzatori. Este vorba despre finantari pentru desfasurarea de proiecte care sa instruiasca personalul in utilizarea noilor echipamente si a tehnologiei performante.

Alte componente ale Phare 2003 se refera la programul de infrastructura SAMTID, pregatirea pentru fondurile structurale si participarea la programele comunitare de finantare, care sunt gestionate direct de la Bruxelles.
Din acelasi Phare 2003 semnat de curand fac parte si cele doua programe de cooperare transfrontaliera: Romania-Ungaria si Romania-Bulgaria, care insumeaza 11 milioane de euro.

Alocarea prin Programul Phare National 2004 insumeaza 405,3 milioane euro. Memorandumul de finantare a fost semnat la data de 21 decembrie 2004 iar perioada de implementare a proiectelor dureaza pana la 30 noiembrie 2007.

Tot la data de 21 decembrie 2004 a fost semnat si Memorandumul de finantare al Programului Phare orizontal pentru Securitate nucleara, prin care au fost alocate Romaniei 1,959 milioane euro.

Comitetul de Gestiune Phare al Comisiei Europene a aprobat la Bruxelles, in data de 14 octombrie, proiectele PHARE propuse de Ministerul Finantelor Publice pentru programul Phare 2005, prin care se acorda Romaniei 396,9 milioane euro asistenta financiara nerambursabila.

Comisia Europeana a aprobat, de asemenea, alocarea suplimentara a 24,6 milioane euro in vederea sprijinirii unor masuri specifice de reabilitare a infrastructurii afectate de inundatiile care au avut loc in Romania in vara acestui an si de prevenire a efectelor unor astfel de evenimente.

Propunerea financiara Phare 2005 a fost elaborata de Comisia Europeana in colaborare cu Ministerul Finantelor Publice (Coordonator National al Asistentei financiare nerambursabile), pe baza documentelor tehnice propuse de Romania in cadrul exercitiului de programare. Propunerea financiara mentioneaza de asemenea bugetul indicativ prevazut pentru ultimul exercitiu de programare Phare 2006, care este de aproximativ 439 milioane euro.

Prin intermediul programului PHARE 2005 continua sustinerea financiara a strategiilor pentru cele opt sectoare incluse in abordarea multianuala 2004-2006 (reforma administratiei publice, reforma sistemului judiciar, problema minoritatilor, agricultura, protectia mediului, managementul frontierelor, finante publice si coeziune economica si sociala).

Propunerea financiara Phare National 2005 este structurata in cinci sub-programe:

- Sub-programul 'Criterii politice', ce contine proiecte incluse in trei sectoare multianuale (reforma administratiei publice, problema minoritatilor si reforma sistemului judiciar) si un proiect anual in domeniul societatii civile;

- Sub-programul 'Indeplinirea obligatiilor legate de adoptarea acquis-ului comunitar', ce acopera proiecte din patru sectoare multianuale (managementul frontierelor; finante publice; agricultura; protectia mediului), precum si proiecte anuale din domeniile: piata interna, protectia proprietatii intelectuale si industriale, statistica, energie, transporturi;

- Sub-programul 'Coeziunea economica si sociala', ce cuprinde proiecte pentru constructie institutionala si investitii conforme cu documentul programatic multianual. Aceste proiecte sunt structurate pe domeniile: protectie sociala, sustinerea IMM-urilor, instruire vocationala, resurse umane, incluziune sociala si pregatirea pentru fondurile structurale;

- Sub-programul 'Facilitatea pentru activitati de administrare a fondurilor Comisiei Europene', ce contine proiecte anuale privind managementul fondurilor comunitare si pregatirea sistemului national de evaluare;

- Sub-programul 'Programe comunitare', vizand participarea la programele comunitare si sprijin pentru participantii la schemele de mobilitate Erasmus si Comenius (din Programul comunitar Socrates II) si ajutor pentru imbunatatirea participarii Romaniei la Programul cadru 6 in domeniul cercetarii.

Memorandumul de finantare PHARE National 2005 va fi semnat de catre reprezentantul abilitat al Guvernului Romaniei si reprezentatul Comisiei Europene in perioada imediat urmatoare.

Cu o finantare PHARE de 3,8 milioane euro, Ministerul Integrarii Europene a lansat proiectul 'Servicii de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor'.

Proiecul urmareste cresterea capacitatii furnizorilor de a livra servicii de consultanta si de instruire la standarde europene, stabilirea unui sistem simplu si accesibil de livrare a unor astfel de servicii si stimularea cererii IMM-urilor pentru acestea. Proiectul va dura un an, iar la final peste 800 de IMM-uri si 1.600 de manageri vor beneficia de o gama larga de servicii de afaceri, asistenta pentru accesarea programelor de dezvoltare finantate de UE, asistenta de marketing. De asistenta oferita vor mai beneficia si cel putin cate trei companii de consultanta din fiecare regiune de dezvoltare.

Consultantii acestora (minimum sase persoane) vor fi instruiti in cadrul proiectului pentru imbunatatirea si diversificarea capacitatii lor profesionale. 'In statele UE exista 25 de milioane de IMM-uri, cu 100 de milioane de angajati. In Romania sunt 350.000 de astfel de companii, care produc jumatate din valoarea adaugata. Toate aceste companii trebuie sa fie mai bine pregatite pentru momentul integrarii in UE', a explicat seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele.

Programul Societatea Civila PHARE 2004/016-772.01.02/01
Dezvoltarea Sectorului ONG

In cadrul programului Indeplinirea criteriilor politice - Societatea civila

OBIECTIVELE PROGRAMULUI: Prezenta cerere de oferta de proiecte vizeaza cresterea credibilitatii si imbunatatirea capacitatii institutionale si operationale a organizatiilor neguvernamentale in raport toti factorii de interes, de la comunitati locale pana la publicul larg, de la cetateni pana la factorii de decizie, in ceea ce priveste vizibilitatea publica, credibilitatea, responsabilitatea si sustenabilitatea.
Aceasta componenta are 4 domenii tinta. Pentru fiecare domeniu/sectiune din cadrul prezentei cereri de oferta de proiecte, obiectivele specifice sunt:

Domeniul I - Campanii de informare publica/educare: Promovarea rolului organizatiilor neguvernamentale prin cresterea nivelului de constientizare asupra unor subiecte de interes general pentru societatea romaneasca, pentru a imbunatati perceptia publica asupra organizatiilor neguvernamentale si pentru a creste responsabilitatea si credibilitatea acestora.

Domeniul II - Dezvoltare Organizationala pentru ONG: Cresterea sustenabilitatii organizatiilor neguvernamentale, prin facilitarea accesului acestora la servicii de dezvoltare organizationala concepute pentru cresterea expertizei profesionale si pentru facilitarea transferului de cunostinte, ca raspuns la nevoile lor specifice.

Domeniul III - Centre de Resurse pentru ONG:Imbunatatirea accesului ONG la informatii si dezvoltarea resurselor locale, cu accent pe constituirea de retele la nivel regional, national, sau pe sectoare specifice de activitate.

Sectiunea I: Infiintarea de noi Centre de Resurse pentru ONG: Sprijinirea infiintarii de noi Centre de Resurse pentru ONG, ca organizatii de sprijin pentru organizatii neguvernamentale nonprofit, in zone in care acestea nu exista.

Sectiunea II: Consolidarea Centrelor de Resurse Dezvoltarea Centrelor de Resurse pentru ONG existente , in vederea consolidarii serviciilor pe care acestea le furnizeaza deja si/sau in vederea extinderii acestor servicii in ceea ce priveste aria acoperita si/sau numarul de beneficiari.

Domeniul IV: Retele ONG: Sprijinirea infiintarii si dezvoltarii de retele ONG, in scopul imbunatatirii capacitatii lor de a fi responsabile fata de factorii lor de interes (stakeholders), fata de cetateni, comunitati si publicul larg si pentru a fi capabile sa influenteze politicile publice si sa promoveze schimbari pozitive in societate. Va fi incurajata o prezenta notabila a ONG-urilor din Romania in aliante si coalitii transnationale la nivel european, care reunesc experti sau organizatii specializate in anumite domenii sau cu aceleasi interese, pentru a grupa experienta pe criterii geografice sau tematice, pentru a impartasi experienta si a favoriza abordarile inovative in anumite domenii.

CINE POATE SOLICITA FINANTARE: Organizatiile neguvernamentale nonprofit din Romania, care actioneaza individual sau in consortiu cu alte organizatii neguvernamentale nonprofit din Romania si/sau cu autoritati/institutii publice locale/nationale din Romania si/sau cu alte organizatii neguvernamentale nonprofit din tarile PHARE sau ale Uniunii Europene.

PROIECTE ELIGIBILE

Domeniul I

In cadrul acestui domeniu, se vor acorda finantari nerambursabile proiectelor care propun campanii publice locale, regionale sau nationale, axate pe:

. subiecte de interes pentru public in domeniile: sanatate publica, protectia consumatorului, mediu, spirit civic, dezvoltare economica si sociala, educatie, cultura, politici de locuire, dezvoltare comunitara, drepturile omului, lupta impotriva coruptiei, probleme rurale, egalitate de sanse etc. Proiectele trebuie sa evidentieze rolul sectorului neguvernamental in domeniile propuse.
. consolidarea rolului organizatiilor neguvernamentale in societate ca actori importanti in schimbarea mentalitatilor, prin capacitatea lor de a oferi oportunitati de educatie si informare, precum si prin deschiderea lor manifestata prin insusirea, integrarea si diseminarea unor valori precum toleranta, respectul pentru diversitate etc.

Domeniul II

In cadrul acestui domeniu se vor acorda finantari nerambursabile proiectelor ce vizeaza cresterea capacitatii organizationale a organizatiilor neguvernamentale din Romania, a eficientei si eficacitatii acestora in ansamblu. Accentul se pune pe dezvoltarea abilitatilor si si competentelor angajatilor (inclusiv voluntari), membrilor si consiliilor de conducere, structurii organizationale.

Activitatile de dezvoltare organizationala pentru ONG-uri se vor organiza si vor avea loc ca raspuns la nevoile existente, fiind incurajata dezvoltarea de tehnici si materiale inovative de instruire. Crearea premiselor pentru asigurarea sustenabilitatii organizatiilor neguvernamentale trebuie sa fie elementul cheie, avandu-se in vedere obiectivele institutionale si misiunea, prin atingerea echilibrului intre exercitarea eficienta a activitatilor si responsabilitatea fata de beneficiari, membrii comunitatii locale, constituenti, consilii de conducere sau donatori. In vederea promovarii bunelor practici, este necesara publicarea rezultatelor obtinute in cadrul proiectului.

Domeniul III - Sectiunea I

In cadrul acestei sectiuni, finantarea nerambursabila va fi acordata numai pentru infiintarea de Centre de Resurse pentru ONG acolo unde astfel de initiative nu exista, capabile sa furnizeze servicii catre organizatiile neguvernamentale in domenii cum ar fi: informare si comunicare, inclusiv informatii despre programe de finantare ale fundatiilor, sectorului de afaceri si alte surse, instruire si alte programe educationale, advocacy pentru imbunatatirea cadrului fiscal si legal pentru sectorul neguvernamental, dezvoltare de parteneriate, dezvoltare de retele cu organizatii similare, autoritati locale/centrale, comunitatea de afaceri, mass-media etc.

Domeniul III - Sectiunea II

In cadrul acestei sectiuni, finantarea nerambursabila va fi acordata numai pentru consolidarea Centrelor de Resurse pentru ONG existente, actionand ca structuri de sprijin pentru dezvoltarea organizatiilor neguvernamentale nonprofit si numai pentru acele organizatii care pot demonstra clar nevoia de continuare a furnizarii si dezvoltarii serviciilor oferite, si, de asemenea, prezinta indicatori de performanta privind activitatea lor anterioara ca Centre de Resurse pentru ONG.

Domeniul IV

In cadrul acestui domeniu, se va acorda finantare nerambursabila proiectelor care vizeaza:

crearea si/sau consolidarea retelelor/coalitiilor intre organizatiile neguvernamentale, in vederea:
>infiintarii/dezvoltarii de retele locale/nationale/transnationale avand ca scop promovarea intereselor comune;
> intensificarii dezvoltarii institutionale a organizatiilor neguvernamentale prin accesul si folosirea comuna a experientei si resurselor in cadrul retelelor;
>dezvoltarii si implementarii unor proiecte comune, a unor mecanisme si structuri care sa asigure sustenabilitatea ONG, a unor grupuri de dezbateri (think tanks) etc.

cresterea participarii organizatiilor neguvernamentale din Romania in cadrul retelelor locale/regionale/nationale/transnationale la nivel european, in vederea:
> identificarii unor tendinte comune si a unor abilitati necesare in domenii specifice;
>intaririi retelelor existente la nivel local si regional, prin conectarea lor la retele transnationale de la nivel european;
>diseminarii rezultatelor activitatilor intreprinse de retelele transnationale la nivel european prin intermediul unor canale relevante, astfel incat sa se promoveze inovatia si cooperarea in domenii specifice.

LIMITELE BUGETULUI

Domeniul I - Informare publica /Campanii de educare : Intre 15.000 si 150.000 Euro/proiect (contributia UE)
Domeniul II - Dezvoltare organizationala pentru ONG: Intre 10.000 si 50.000/proiect (contributia UE)
Domeniul III - Centre de Resurse pentru ONG: Sectiunea I - Infiintarea de noi Centre de Resurse pentru ONG si Intre 15.000 si 40.000 Euro/proiect (contributia UE): Sectiunea II - Consolidarea Centrelor de Resurse pentru ONG: Intre 10.000 si 30.000 Euro/proiect (contributia UE)
Domeniul IV - Retele ONG: Intre 5.000 si 70.000 Euro (contributia UE)

CONDITII DE FINANTARE

Finantarile nerambursabile nu pot depasi 90% din totalul costurilor eligibile ale proiectului. Diferenta trebuie acoperita din resursele proprii ale solicitantului sau ale partenerilor, sau din alte surse decat cele ale Comunitatii Europene. Solicitantii si/sau partenerii trebuie sa asigure contributia minima solicitata de 10% din totalul costurilor eligibile ale proiectului sub forma contributiei in numerar.
Contributiile in natura nu se accepta.

DURATA PROIECTULUI Maximum 12 luni

TERMEN LIMITA
Termenul limita pentru primirea Cererilor de finantare este: 17 noiembrie 2005, ora 16.00 (ora oficiala a Romaniei).

Program de instruire pentru dezvoltarea de abilitati de conducere, organizare si control in directiile managementului: firmei, resurselor umane, calitatii, financiar-contabil si al productiei

Perioada de implementare: 1 dec.2004 - 30 nov. 2005

Perioada de desfasurare a cursurilor: 1 mai 2005 - 30 nov. 2005

Programul raspunde prioritatii 1 a Programului de Coeziune Economica si Sociala - Dezvoltarea Resurselor Umane, prin furnizarea unor pachete de formare profesionala.

Autoritatea contractanta           Ministerul Integrarii Europene

 Autoritatea de implementare:   Agentia de Dezvoltare Regionala 2 Sud-Est Braila

 Beneficiarul grantului:      Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati

 Grupurile tinta vizate: angajati ai S.C. PROMEX S.A. Braila

manageri de varf si de nivel mediu din conducerea firmei:

- directori executivi

- sefi de ateliere, coordonatori de productie

specialisti din compartimentul financiar-contabil

specialisti din compartimentul de resurse umane:

inspectori de personal

specialisti din compartimentul proiectare productie, echipamente si tehnologii

- proiectanti de tehnologie

 - analisti programatori

Scopul proiectului Cresterea calitatii pregatirii personalului angrenat in activitatile de conducere si de productie a S.C. PROMEX   S.A. Braila, astfel incat societatea sa se poata adapta cat mai rapid cerintelor impuse de economia de piata, in  conditii de eficientizare si modernizare a activitatii.

Obiectivul general al proiectului Implementarea unui program de dezvoltare regionala, in acord cu strategia pentru coeziune  economica si sociala adoptata in sectoare prioritare (Dezvoltarea Resurselor Umane), identificate in Planul National de Dezvoltare.

 Rezultate asteptate:

1.    Crearea unui nucleu de persoane instruite care vor constitui o baza pentru formarea continua a intregului personal.

2.    Crearea unei baze de date cu material didactic realizat de specialisti in domeniile de instruire.

3.    Perfectionarea personalului societatii in tehnici de varf de management si de productie.

4.    Cresterea sigurantei locului de munca a personalului perfectionat. 

Module de predare si cursuri programate: 

1. Managementul organizatiei

2. Managementul organizatiei si al calitatii

3. Managementul financiar-contabil

4. Managementul resurselor umane

5. Managementul productiei-proiectare echipamente sitehnologii

6. Proiectare asistata de calculator

Instruirea se va finaliza prin acordarea absolventilor a unor diplome de cursuri postuniversitare eliberate de Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati, si recunoscute de Ministerul Educatiei si Cercetarii

Lista celor 19 proiecte de culegeri de date prevazute a fi realizate de INS in cadrul Grantului Phare Multi-Beneficiari 2004 acordat de Comisia Europeana pentru perioada 1 ianuarie 2006-31 decembrie 2007

• Statistici macroeconomice

Paritatile puterii de cumparare (PPC)

- Inward/Outward FATS - Statistica filialelor companiilor multinationale din Romania, cu sediul in tara sau in strainatate

• Statistica cercetarii si dezvoltarii

Statistici de intreprinderi

- Imbunatatirea registrului intreprinderilor

- Imbunatatirea statisticilor structurale de intreprinderi

- Ancheta formarii profesionale continue in intreprinderi

- Imbunatatirea statisticilor pe termen scurt

- Statistica transporturilor

- Ancheta utilizarii TIC-tehnologia informatiilor si comunicatiilor in intreprinderi

Statistici sociale

- Ancheta utilizarii timpului

- Statistica somajului

- Statistica costului fortei de munca si a castigurilor

- Statistica migratiei

- Ancheta privind cauzele de deces

Statistici agricole

- Statistica productiei de carne

- Imbunatatirea registrului exploatatiilor agricole

Statistici de mediu

- Statistica utilizarii resurselor de apa

- Statistica deseurilor

Statistici regionale

- Auditul urban faza a treia