CURSUL VALUTAR SI ROLUL SAU IN RELATIILE FINANCIAR - VALUTARE INTERNATIONALE

CURSUL VALUTAR SI ROLUL SAU IN RELATIILE FINANCIAR - VALUTARE INTERNATIONALE

Schimburile economice internationale, fie ca se refera la comertul international de marfuri, la comertul invizibil sau la investitiile internationale sunt exprimate in valuta, fapt ce presupune cunoasterea cursului valutar si a factorilor ce il influenteaza.

Cursul valutar reprezinta raportul valoric dintre moneda unei tari si moneda altei tari. Altfel spus, cursul valutar este pretul unei valute exprimate in alta valuta sau pretul la care o moneda nationala se schimba cu alta moneda. Acesta se mai numeste si curs de schimb si are un caracter sintetic deoarece permite compararea produsului intern brut, a preturilor, a salariilor si a productivitatii muncii. Daca este exprimat procentual, cursul de schimb capata denumirea de rata de schimb.

Cursul pietei este cursul practicat efectiv pe piata la un moment dat. Cand variaza in raport cu cererea si oferta de pe piata, cursul pietei se numeste cotatie. Aceasta se exprima prin acelasi raport al cursului valutar, putand fi o cotatie directa (incerta), cand se arata suma variabila, in moneda nationala, ce se cere pentru cumpararea unei unitati monetare straine, sau cotatie indirecta (certa), in cazul invers.

Decembrie 2004

In majoritatea statelor lumii, inclusiv in Romania, se utilizeaza metoda cotarii directe. Doar in cateva tari se practica metoda cotarii indirecte a monedei nationale. Coteaza indirect lira sterlina, lira irlandeza, dolarul australian, in virtutea unei traditii istorice. In afara metodei de cotare directa si indirecta, se mai utilizeaza metoda cotarii incrucisate (crossing rate).

Cursul valutar este util in evaluarea bunurilor si serviciilor din relatiile economice internationale. De asemenea, are un rol fundamental in influentarea mecanismului schimburilor intrucat, prin modificarea acestuia, pot fi stimulate exporturile, pot fi diminuate importurile, se poate modifica echilibrul valutar in conformitate cu necesitatile de politica economica aparute la un moment dat.

Cursul valutar se poate determina pornind de la puterea de cumparare a unei monede (Pc₁) care se raporteaza la puterea de cumparare a altei monede (Pc₂). Din acest raport rezulta numarul unitatilor nationale (xMn) pentru o unitate de moneda straina Ms.

Puterea de cumparare a unei monede depinde de bunurile si serviciile oferite si de nivelul preturilor. Paritatea puterii de cumparare reflecta bunurile si serviciile ce se pot achizitiona cu unitatile monetare din doua tari.

1. Tipologia cursului valutar

Tipurile de cursuri valutare sunt variate, dar le putem clasifica dupa mecanismul formarii lor:

a) Dupa criteriul stabilitatii, cursurile valutare sunt de trei tipuri:

cursuri valutare fixe, care au functionat pana in 1971 si presupuneau o usoara abatere a cursului de piata fata de paritatea monetara (1%);

cursuri valutare relativ stabile, ce au functionat dupa Acordul Smithsonian din 1971, prin care marja de fluctuare a crescut la 2,25%;

cursuri valutare flotante, care sunt practicate de majoritatea statelor lumii, cu deosebire de tarile cu monede liber utilizabile sau avand convertibilitate deplina.

b) Dupa criteriul sferei de formare si utilizare, cursul valutar se imparte in:

curs valutar oficial, intalnit in special in tarile cu valute neconvertibile, dar si in unele acorduri bilaterale de comert si plati;

curs valutar interbancar, care se formeaza in negocierea tranzactiilor valutare;

curs valutar bursier, care se formeaza la bursele valutare acolo unde acestea functioneaza (Paris, New York, Tokyo, etc.) si care functioneaza paralel cu tranzactiile valutare interbancare pentru o perioada scurta de timp (1-2 ore);

cursul caselor de schimb valutar, care se utilizeaza in operatiunile de vanzare - cumparare, fiind practicat in tranzactiile cu sume mici in relatiile cu persoane fizice;

cursul valutar al pietei negre, care se practica in tarile unde convertibilitatea si schimbul valutar sunt interzise oficial sau cursul "oficial" nu este realist.

c) Dupa criteriul sensului tranzactiilor valutare, exista cursul valutar de cumparare si cursul valutar de vanzare. In practica cursul valutar de vanzare este mai mare decat cel de cumparare, diferenta numindu-se spread si reprezentand cheltuielile de organizare a tranzactiei si un anumit comision.

d) Dupa criteriul timpului de finalizare a tranzactiei, cursul de schimb poate fi:

curs valutar la vedere (spot), termenul de finalizare a tranzactiei fiind de 48 de ore de la momentul negocierii acestuia;

curs valutar la termen (forward), cand termenul de finalizare a tranzactiei este in viitor, intr-o luna, doua. pana la 12 luni.

e) Dupa criteriul metodei de cotare a valutei, cursul valutar imbraca trei forme:

cursul valutar bazat pe cotarea directa (incerta), care reprezinta cea mai utilizata metoda prin care monedele straine sunt cotate in moneda nationala;

cursul valutar bazat pe cotarea indirecta (certa);

cursul valutar bazat pe cotarea incrucisata.

2. Flotarea cursurilor valutare

Flotarea cursurilor valutare reprezinta formarea raportului de schimb al unei valute pe piata valutara in functie de cererea si oferta de valuta si de alti factori economici, monetari si financiari. Flotarea poate fi de mai multe tipuri:

flotare pura - este situatia in care cursul valutei se formeaza in functie de cerere si oferta, pe piata, fara interventia autoritatii monetare;

flotarea impura - apare in cazul in care raportul de schimb al valutei de pe piata se formeaza prin interventia autoritatii monetare, respectiv a bancii centrale;

flotare concertata - apare in situatia in care unele tari se angajeaza ca intre monedele lor sa mentina anumite aranjamente monetare, mai concret anumite marje de fluctuare, iar in comparatie cu alte state cursul se formeaza liber pe piata;

flotare neconcertata - se produce in cazul in care cursul unei valute in raport cu alta valuta se formeaza pe piata valutara.

Trebuie sa ne amintim faptul ca flotarea favorizeaza echilibrarea spontana a balantei de plati, poate reduce necesarul de rezerve valutare in cazul in care banca centrala nu mai este nevoita sa intervina pe piata pentru mentinerea cursului de schimb, descurajeaza investitiile speculative si ajuta in general la ajustarea economiei nationale in functie de influentele factorilor economici, monetari si financiari.

Totusi, aceasta flotare a cursului valutar are si unele implicatii negative asupra economiei. Unele dintre cele mai grave sunt cele legate de influentele pe care aceasta le poate avea asupra raportului dintre export, import si productia interna precum si de amplificarea riscurilor din comertul international.

In vederea limitarii acestor efecte negative s-au cautat si se cauta permanent solutii.

Asa cum am mentionat deja, unii economisti au sustinut revenirea la paritatea aur, altii au propus o flotare controlata pe baza unor indicatori macroeconomici care sa coordoneze politica economica cu cea valutara. De asemenea, s-a propus instituirea unor zone obiectiv, un hibrid de cursuri in care se imbina loturi ale cursurilor fixe cu cele ale cursurilor flotante. Aceste zone tinta pot fi modificate ca urmare a impactului factorilor economici si financiari, abaterile de la marjele de variatie ale cursului fiind corectate prin intermediul instrumentelor de politica monetara. Sustinatorii solutiei zonelor obiectiv considera ca volatilitatea cursului de schimb pe termen scurt se deosebeste de dereglare, situatie in care cursul de schimb se abate de la nivelul de echilibru pe termen lung. Zonele obiectiv se pot aplica in varianta dura sau moale, in functie de marime, frecventa si grad/ nivel de interventie.

Factorii care influenteaza cursul valutar

Cursul valutar fiind un indicator sintetic, este evident ca acesta permite efectuarea unor analize si comparatii intre preturi, productivitati, conditii de trai. In aceste conditii, exista o multime de factori care influenteaza acest raport de schimb. Acesti factori pot fi monetari, financiari, politici si chiar de ordin psihologic.

a.      Unul dintre cei mai importanti factori care are o influenta asupra cursului valutar este raportul dintre cerere si oferta de valuta. Cererea de valuta depinde de valoarea importurilor, de serviciile internationale, de nivelul dobanzilor, de iesirile de capitaluri si volumul creditelor. Oferta de valuta este, la randul ei, este determinata de o serie de factori printre care putem enumera: exportul de marfuri, incasarile obtinute din serviciile internationale, rambursarile de credite, dobanzile practicate si intrarile de capital;

b.      Un alt factor extrem de important este reprezentat de influenta pe care o are situatia balantei de plati. In cazul in care o tara prezinta o balanta de plati deficitara, economia este clar ca nu este capabila sa produca alte bunuri si servicii necesare acoperirii sumelor in moneda nationala existente in strainatate. Acest fapt atrage dupa sine vanzarea sumelor pe piata valutara si, implicit, o oferta mai mare decat cererea, situatie ce conduce la deprecierea monedei. Daca situatia este inversa si balanta de plati este excedentara, cererea de valuta este mai mare decat oferta si moneda se apreciaza.

Sigur ca, avand in vedere existenta acestei relatii dintre cursul valutar si balanta de plati, ea poate fi utilizata cu succes ca o parghie de corectare a anumitor situatii. Astfel, deprecierea valutei va stimula cresterea exporturilor si restrangerea importurilor, in timp ce aprecierea valutei va conduce la descurajarea exporturilor si la stimularea cresterii importurilor. In acest fel se poate modifica situatia in balanta de plati a unei tari in functie de politica economica pe care tara respectiva doreste sa o promoveze la un moment dat;

c.      Cresterea masei monetare conduce la deprecierea valutei, in timp ce masurile de reducere a masei monetare determina aprecierea monedei

d.      Dobanda ridicata are, la randul ei, un rol in nivelul cursului valutar. Cresterea dobanzii diminueaza masa monetara in circulatie prin reducerea volumului creditului, generand efecte pozitive asupra cursului de schimb. Scaderea dobanzii, dimpotriva, incurajeaza cresterea solicitarilor de credit si implicit determina cresterea masei monetare aflate in circulatie, fapt ce conduce la deprecierea valutei.

Alti factori importanti ce au influenta asupra cursului valutar sunt reprezentati de cresterea inflatiei pe plan intern ce determina deprecierea valutei, politica de impozite si structura cheltuielilor bugetare care stimuleaza sau restrang productia interna, deficitele si excedentele bugetare, productivitatea muncii, aprecierile de incredere sau neincredere in moneda, gradul de acoperire a importurilor din exporturi etc.

Toate masurile de politica economica pe care un stat le ia la un moment dat favorizeaza sau ingradesc schimburile economice internationale si, automat, au o influenta si asupra cursului de schimb. In aceste conditii, este foarte mult de discutat pe aceasta tema, insa trebuie sa remarcam faptul ca acest curs valutar reprezinta un indicator cheie intr-o economie, care arata gradul de sanatate al acesteia in raport cu alte economii.

5. Efectele fluctuatiei cursului valutar asupra
schimburilor economice

Pentru a intelege exact care este influenta cursului de schimb asupra comertului international al unei tari este necesar sa definim notiunile de apreciere si depreciere a monedei.

Deprecierea unei monede reflecta scaderea puterii de cumparare a monedei pe piata in functie de cerere si oferta. Astfel, aceasta se calculeaza in functie de noul curs valutar (CV₁) si vechiul curs valutar al monedei fata de o alta moneda (CV₀):

Aprecierea sau revalorizarea valutei exprima cresterea puterii de cumparare fata de alte valute si se determina pe baza cursurilor de schimb dinainte si dupa momentul producerii variatiei:

Deprecierea monedei stimuleaza exporturile si franeaza importurile deoarece se platesc in moneda depreciata. In aceasta situatie, deprecierea ii avantajeaza pe debitori, deoarece acestia isi vor achita datoriile in moneda depreciata si ii dezavantajeaza pe creditori.

Aprecierea monedei ingradeste exporturile si stimuleaza importurile unei tari. Acest lucru se datoreaza faptului ca efortul valutar pentru procurarea unor bunuri din import este mai redus. De asemenea, aprecierea ii dezavantajeaza pe debitorii care isi achita datoriile intr-o moneda mai puternica, creditorii fiind avantajati intrucat vor primi datoriile intr-o moneda mai puternica.

Uneori deprecierea unei monede nu stimuleaza in suficienta masura exporturile si nu descurajeaza importurile, manifestandu-se un efect "pervers". Exista situatii cand dezechilibrele din economie si consumurile mai mari decat resursele contribuie la formarea unui "cerc vicios" intre depreciere si dezechilibrul balantei de plati, care se propaga prin inflatie. Practic devalorizarea functioneaza ca o "sabie cu doua taisuri" care dupa ce corecteaza momentan dezechilibrul din balanta de plati, situatia sa inverseaza si un nou val de inflatie opreste cresterea exporturilor si incurajeaza importurile anuland orice avantaj.

Daca aprecierea valutei determina o restrangere moderata a exporturilor si mentinerea sau cresterea importurilor in limite controlabile, starea de echilibru a balantei de plati se mentine si tara se incadreaza in asa-numitul "cerc virtuos".

Riscul valutar si masurile de contracarare a acestuia

Afacerile internationale presupun, datorita sferei lor largi de cuprindere, aparitia riscului valutar (risc de schimb). De aceea, strategia cea mai buna pentru o firma sau chiar pentru un speculator va fi intotdeauna cea care porneste de la o apreciere corecta asupra cursului valutar.

Tipurile de riscuri valutare

Riscul valutar reflecta probabilitatea de a inregistra pierderi din contractele comerciale internationale sau din alte raporturi economice datorita modificarii cursului de schimb al valutei in perioada de la incheierea contractului si pana la scadenta.

Una din problemele importante este aceea de a incerca sa se evalueze efectul ratei de schimb asupra unei afaceri, in asa fel incat sa se determine cea mai buna strategie de aparare impotriva expunerii la risc.

Se pot identifica trei concepte in ceea ce priveste expunerea la risc:

expunerea de translatie. Aceasta este determinata de diferenta intre valuta in care sunt denominate activele si valuta in care sunt denominate datoriile, obligatiile;

expunerea la tranzactie. Acest tip de expunere rezulta din fluctuatiile de curs valutar ce afecteaza tranzactiile ce vor fi decontate in viitor;

expunerea economica - aceasta este expunerea valorii unei firme datorata fluctuatiilor ratei de schimb. Din punctul de vedere al unei firme, aceasta este cea mai importanta forma de expunere deoarece afecteaza chiar valoarea unei firme in termeni de putere de cumparare pe termen lung (fluxuri de capital).

Exportatorii sunt supusi riscului valutar in cazul in care, in momentul incasarii contravalorii marfurilor valuta de contract se depreciaza. La randul lor, importatorii suporta efectele riscului valutar daca valuta de contract se apreciaza in perioada efectuarii platilor.

Pozitia de schimb exprima diferentele intre devizele primite si de primit si devizele ce urmeaza a fi predate pentru acoperirea unor obligatii de plata.

Pozitia de schimb poate fi lunga, daca devizele primite si de primit sunt mai mari decat cele ce urmeaza a fi predate, sau scurta in cazul in care devizele primite sunt mai mici decat devizele ce urmeaza a fi predate. De asemenea, exista si situatia de pozitie de schimb ferma, daca cele doua marimi sunt egale.

Calitatea pozitiei de schimb a unei firme depinde de trei factori: moneda de facturare, moneda de finantare si termenul de plata.

Riscul valutar are o influenta negativa asupra schimburilor economice si, din acest motiv, s-au cautat mijloacele de protectie impotriva acestuia. Contracararea riscului valutar se poate face fin prin aplicarea unor masuri in cadrul contractului comercial international, fie prin masuri extracontractuale.

Masuri de contracarare a riscului valutar

Atenuarea sau prevenirea riscului valutar este extrem de importanta pentru fiecare dintre partenerii unui contract comercial international. De aceea solutiile la care se recurge pentru acest scop sunt foarte diverse mergand de la alegerea valutei de contract pana la practicarea unor operatiuni de acoperire pe pietele derivate.

A. Masuri contractuale de prevenire a riscului valutar:

Clauza valutara consta in faptul ca moneda de plata este legata de o alta moneda, considerata mai stabila, care devine moneda de referinta, fiind agreata de ambele parti contractante;

Clauza aur consta in legarea monedei de plata fie de o moneda cu valoare paritara exprimata in aur (situatie care, in fapt, nu mai exista) fie de pretul aurului pe piata internationala;

Clauza cosului valutar care, spre deosebire de clauza valutara, reprezinta legarea monedei de plata nu de o singura valuta, ci de mai multe valute (cos valutar). Aceasta clauza este foarte eficienta deoarece variatia unui cos valutar este mai moderata, fapt datorat efectului de compensare existent intre evolutiile diferitelor valute din cos;

Clauza Drepturilor Speciale de Tragere presupune raportarea monedei de plata din contract la DST-uri si recalcularea sumelor de plata in functie de evolutia acestora;

Clauza de revizuire a pretului sau clauza pretului provizoriu care presupune ca pretul ferm se va recalcula in functie de evolutia indicelui preturilor din tara importatorului sau exportatorului sau in functie de indicele preturilor de pe pietele internationale.

B. Masuri extracontractuale de acoperire a riscului valutar

Protectia impotriva riscului valutar in afara contractului se poate face prin mai multe tehnici:

tehnica temporizarii platilor. Prin aceasta procedura cel care trebuie sa plateasca va incerca sa gaseasca momentul cel mai favorabil in care moneda de plata este depreciata, fie prin efectuarea unor plati anticipate, fie prin esalonarea platilor sau amanarea lor. Dimpotriva, cel care are de incasat creante va incerca, in conditiile in care valuta se depreciaza, sa obtina o accelerare a platilor din partea partenerului sau;

tehnica creditelor paralele. Aceasta procedura este utilizata atunci cand creditorul are de incasat o creanta care este exprimata intr-o valuta care se depreciaza. Aflat intr-o astfel de situatie, creditorul respectiv se va imprumuta cu o suma egala si in aceeasi valuta pe care o va utiliza imediat. La scadenta el va incasa suma in valuta depreciata si va rambursa imprumutul in aceeasi valuta, pasand astfel riscul de curs;

tehnica acoperirii la termen. Aceasta procedura presupune ca operatorul care este expus riscului de pierdere din cauza fluctuatiei de curs sa initieze o operatie de vanzare sau cumparare pe piata valutara la termen;

tehnica includerii unor rezerve in pret. Aceasta metoda este cea mai simpla, marja suplimentara destinata acoperirii riscului valutar fiind inclusa de la inceput in pretul de vanzare.

Acestea sunt cele mai importante tehnici de acoperire a acestor riscuri, dar bineinteles ca nu sunt singurele. O dezvoltare a acestor tehnici, cu explicare in detaliu a acestora va exista in capitolul dedicat operatiunilor si instrumentelor pe pietele financiare. Oricum, o regula de baza este aceea de pastrare a unei atitudini active din partea celor doi parteneri pe tot parcursul derularii contractului si, mai ales, gasirea unor solutii de previzionare a cursului de schimb.

Previzionarea cursului de schimb nu este o operatiune simpla. Aceasta se bazeaza atat pe calcularea unor indicatori, cat si pe analizarea mediului economic, sociologic si politic existent intr-o tara. Un indicator important ar putea fi raportul dintre cresterea rezervelor internationale si oferta de moneda a unei tari sau raportul dintre rezervele internationale si importurile efectuate. Daca rezervele internationale acopera pentru o perioada prea scurta de timp importurile efectuate de o tara, atunci moneda tarii respective este vulnerabila.

Este totodata interesant, in scopul efectuarii unor previziuni pe termen lung, sa se analizeze fluxurile valutare din balanta de plati, rezervele valutare, rata dobanzii, rata inflatiei si performantele economice ale unei tari. Toate aceste elemente pot influenta cursul intr-un sens sau altul si nu pot fi ignorate. Pe langa acestea, un rol esential il are mediul politic, atitudinea acestuia fata de recomandarile FMI, atitudinea guvernamentala fata de valoarea monedei nationale.

In aceste conditii, anticiparea cursului este o activitate laborioasa, care presupune o analiza aprofundata dar si o anumita abilitate, un anume fler.