Cardul - Aparitia si evolutia cardurilor

Cardul - Caracterizare generala

Cardul este un instrument de decontare care asigura posesorului autorizat achizitionarea de bunuri sau servicii fara prezenta efectiva a numerarului. Cu alte cuvinte, cardul faciliteaza legatura financiara intrinseca intre comercianti si consumatori este o simpla cheie de acces intr-un cont bancar.

Avand caracteristicile universale ale unui instrument de plata, cardul asigura si obtinerea neconditionata de numerar, inlaturandu-se astfel orice bariera functionala de utilizare.

Mecanismul platii prin card se bazeaza pe doua premise contractuale: contractul aderent incheiat intre consumator si emitentul cardului; contractul furnizor incheiat intre emitent si comerciant ce accepta sa fie platit prin acest mecanism. Acestea sunt contracte de tipul celor de adeziune cu clauze prestabilite de emitentul cardului, astfel incat termenii acceptarii nu sunt negociabili.

Banca Nationala a Romaniei a stabilit un regulament privind principiile si organizarea platilor cu carduri de catre societatile bancare. Consolidarea economiei de piata in tara noastra va aduce fara indoiala la extinderea platilor prin carduri.Indiferent de functiunile indeplinite, cardurile au o serie de trasaturi comune care le confera uniformitate tehnologica, recognoscibilitate universala.

Aceste trasaturi comune sunt:

- Suport fizic din material plastic cu dimensiune si grosime standard

(85x55mm);

- Pe aversul cardurilor este inscriptionat prin tiparire, gofrare

(embosare) sau gravare laser numele emitentului, numarul cardului, perioada de valabilitate, sfera de aplicabilitate si numele posesorului;

- Pe aversul cardurilor este aplicata sigla emitentului, logo-ul

organizatiei de carduri si holograma standard de securitate (diferita numai ca forma in functie de marca de emisiune, respective VISA, Diners etc.)

- Pe reversul cardurilor intotdeauna este aplicata o banda magnetica

pentru inscriptarea elementelor de securitate precum si un spatiu desemnat exclusiv semnaturii posesorului.

1.1 Aparitia si evolutia cardurilor

O prima referire la acest nou mijloc de plata a fost facuta in lucrarea aparuta in 1880 "Looking Backward" a scriitorului american Edward Bellany, care imaginase deja ca in anul 2000 banii vor fi inlocuiti cu carti de plata avand o valoare predeterminata, ce ar permite titularilor sa obtina un credit.

S-a convenit ca anul 1914 reprezinta data de nastere a primului card, simbol al unei relatii intre o entitate comerciala si un client. In acel an ,, General Petroleum Corporation of California'' (devenita apoi Mobil Oil)emite o carte de credit pentru functionarii sai si cativa clienti selectati cu grija. Cardul emis se prezinta sub forma unei placute metalice pe care erau inregistrate informatii referitoare la fiecare client ce dispunea de o linie de credit.

Tot atunci, Wester Union a inmanat o astfel de placa metalica clientei sale fidele, iar in 1995 Compania Telegrafica emite placute destinate sa identifice pe principalii sai clienti si sa autentifice telegramele lor.

Intr-un context economic favorabil, un nou drum a fost deschis in 1947 de catre Flatbusch National Bank, care si-a lansat propria sa carte de credit, limitata doar la proprii clienti.

Cardurile pentru tranzactii financiare, conventionale, din plastic, au aparut masiv incepand cu anul 1950 introduse de linii aeriene, de banci si in turism. Erau, de fapt, carduri pe car erau imprimate numele si numarul de cont bancar al titularului, si care facilita accesul la serviciile anumitor hoteluri si restaurante (contravaloarea acestor servicii se incasa ulterior, contul bancar al clientului debitandu-se la primirea de catre banca a documentelor care atestau prestarea acestor servicii; pocedura era foarte apropiata de cea a acreditivului documentar).Ele erau utilizate cu ajutorul unui dispozitiv mecanic (zip-zap sau imprinter) pentru a imprima pe formular de hartie numele emitentului cardului si numarul de cont al clientului.

In 1951 Franklin National Bank lanseaza propria sa linie de carte de credit, care prefigureaza de fapt sistemul actual de plati. Era un card de identificare ce permitea comerciantilor sa emita facturi, utilizand o procedura de incasare aproape identica cu cea de azi. Intre cardurile aparute in aceasta perioada se poate mentiona si cea emisa de Diners Club.

Cardul Diners Club s-a nascut prin unirea eforturilor lui McNamara (avocat newyork-ez) si Bloomingdale (nepotul fondatorului magazinelor cu acelasi nume). Aceasta este prima carte acreditiva din lume de tipul"T&E "(travel&entertainment). La inceput aderentii nu erau dotati cu o adevarata carte, ci cu un mic chitantier in care figurau institutiile care acceptau acest mijloc de plata, pe coperta sa fiind mentionate numele si numarul de identificare al purtatorului, informatii pe care comerciantul le copia la momentul platii.

In 1958 " intra in scena" American Express, cu un card tot destinat persoanelor care calatoreau, dar suportul material era din plastic (cardul lider in acest domeniu), o inventie care va fi imediat copiata.

In 1959 Bank of America din California lanseaza Bank Americard, stramosul cardului VISA. Dezvoltarea internationala a acestui card a avut la origine crearea in 1974, a unei organizatii internationale, IBANCO care a adoptat in 1977 numele de VISA International. Master Charge, dupa 1983 s-a numit Master Card; a capatat acest nume in 1969 ca urmare a regruparii a sapte banci in sanul lui Interbank Card Association si a venit alaturi de VISA, a doua mare societate de carti bancare. Foarte rapid, retelele de carti de credit (American Express, Diners Club , MasterCard) s-au implantat in strainatate, inca din 1951 cardurile Diners Club fiind acceptate in Mexic si in Marea Britanie. Incepand cu 1965, American Express si Diners Club abordeaza bancile franceze, ale caror largi retele puteau facilita promovarea cardurilor.

Credit Lyonnais, prima banca solicitanta, a refuzat simplul rol de distibuitor al cardurilor de credit emise de aceste doua institutii non-bancare, dar nici nu si-a asumat riscul angajarii solitare intr-un proiect care, pe atunci, parea destinat esecului. Conducerea decide insa sa colaboreze cu celelalte banci nationale si, in particular, cu Societate Generale. Este lansat astfel, in 1967, cardul " Cartea Blue " care in 1977 adera la reteaua internationala VISA.

Pentru a pune capat multiplicarii marilor familii de carti de plata (in principal "Albastrii" si "Verzi"- retea a carei creare a fost favorizata de faptul ca dupa ce in 1978 Creditul Agricol cumpara Eurocard France, vinde apoi in 1963 jumatate din capitalul sau societatii Creditul Mutual) care prejudicia utilizatorii in sensul ca ei nu puteau sa se foloseasca de cardul lor decat intr-un numar limitat de automate bancare, in 1984 in Franta a fost inventata "interbancaritatea". Obiectivul principal al acesteia a fost crearea unui produs care sa aiba caracteristicile unui mod de plata adecvat, adica acceptabilitatea si universalitatea. Acest concept s-a concretizat intr-o noua entitate juridica, grupul "Cartilor Bancare", format de bancile emitatoare ale "Cartii Albastre" si din gruparea "Eurocard France".

Sistemul creat (in 1984) asigura o larga deschidere catre sistemele de carduri, pastrand in acelasi timp controlul operatiunilor interne de catre bancile franceze. Se puneau astfel bazele unui sistem national de plati prin intermediul cardurilor, sistem ce urma sa fie gestionat de noul grup.

In 1985 a fost pusa la dispozitia clientilor o retea densa de automate bancare, iar in 1986 ofertele bancilor s-au imbunatatit cu carduri de o factura superioara- Gold pentru Eurocard si Premier pentru VISA.

In aceeasi perioada isi fac aparitia primele carti de plata private (monocomert) avand drept obiectiv de a concura bancile, marii emitenti(lanturile de magazine Auchan, Carrefour, Nouvelles, Galeries) isi diversifica permanent facilitatile de plata prin carduri oferite clientilor lor. Odata cu transformarile politice si economice din tarile Europei de Est, moneda electronica si-a facut aparitia si in aceasta zona geografica. Incepand cu 1992, numarul cardurilor utilizate in Polonia si Cehia se tripleaza in fiecare an.

In Romania si Bulgaria piata reactioneaza mai greu la oferta bancilor deoarece infrastructura necesara este inca in curs de definitivare.

1.2 Tipologia cardurilor

Cardurile pot fi clasificate in functie de o serie de criterii, esentiala

ramanand gruparea acestora dupa functia atribuita, dupa tehnologia utilizata si calitatea emitentului.

Dupa functia atribuita:

Din acest punct de vedere putem distinge sase mari domenii de aplicabilitate a cardurilor, conform cu care, el este: instrument de marketing; port moneda electronica; dosar international portabil; cheie de acces; mijloc de proba (dovedire); mijloc de plata sau de credit.

Analizand marketingul cardurilor putem evidentia principalele avantaje ce decurg din acesta:

a)       Pentru clientul consumator, cardul constituie un simbol ce permite:

identificarea(autosfacerea); apartenenta la un grup(legaturi sociale); atribuire de privilegii(reduceri, prime).

b)      Pentru clientului profesional, cardul este un instrument ce ofera: o gestiune

simplificata a cheltuielilor curente (parcari auto.); servicii (intretinere.); avantaje(reduceri, prime titularului.) etc.

c)       Pentru intreprindere cardul constituie: o noua tehnica de castigare a

fidelitatii; suport publicitar pentru marca; imbogatirea fisierului;

d)      Pentru emitent cardul constituie: mijloc de a se demarca in raport cu

intreprinderile concurente; diminuarea ratei delicventei si numarului de neplati; imbogatirea fisierelor etc.

In raport cu aceste criterii distingem urmatoarele tipuri:

- carduri de credit

- carduri de debit

- carduri de retragere a numerarului

carduri de garantare a cecurilor

carduri multifunctionale sau derivate

carduri pentru transferul electronic de fonduri la punctele de vanzare

Cardul de credit ca instrument de plata atesta posesorului lui ca i s-a deschis o linie de credit pe o anumita perioada de timp si ca pe baza acesteia el poate face plati si retrage numerar pana la un plafon prestabilit.

Cardurile de credit pot imbraca doua forme esentiale, luand in considerare gradul de expunere al bancii fata de creditul potential:

1. Pentru utilizatorii fara o credibilitate bancara considerabila sau in lipsa cunoasterii unor comportamente bancare anterioare, cardul de credit pus la dispozitie este de tip ,,charge", caz in care posesorul este obligat ca intr-un anumit termen (maxim o luna) sa acopere depasirea de sold inregistrata (credit de overdraft) sau creditul temporar acordat.

2. Pentru utilizatorii cu ,,punctaje" de credit rezonabile, banca pune la

dispozitie cardul de credit cu functiuni depline, cheltuielile fiind acoperite dintr-un plafon sau linie de imprumut negociata anterior.

Practica mondiala demonstreaza ca acest tip de card este cel mai avantajos, atat pentru utilizatori cat si pentru banci. Nu trebuie ignorate avantajele comerciantilor.

Orice cheltuiala efectuata de utilizatori genereaza instantaneu venituri bancare si surse de profit comerciantilor. Dobanda la credit asigura in timp real fructificarea surselor bancare, iar utilizatorii isi pot satisface oricand dorintele chiar daca temporar nu dispun de sumele necesare.

Cardul de debit permite posesorului sau achizitionarea de bunuri sau servicii, sau retrageri de numerar fara prezenta efectiva a insemnelor monetare. Conditia esentiala de functionare a acestui tip de card o reprezinta prerezervarea unor fonduri intr-un cont de card si efectuarea de cheltuieli in limita soldului disponibil.

Toate platile efectuate prin intermediul unui astfel de card se regasesc in grupa debitorilor contului atasat cardului. Un card de debit poate functiona printr-un cont curent de operatiuni sau printr-un cont dedicat tranzactiilor cu carduri.

Acest tip de card se apropie cel mai mult de ideea lichiditatiilor financiare fizice (cheltuielile se fac in limita disponibilului existent). Totusi o societate bancara orientata pe gestionarea profitabila a unor produse de ,, retail" (produse si servicii bancare pentru populatie) nu este interesata de incadrarea consumului in limitele disponibilitatilor proprii ci de stimulare ,,prudentiala" a cheltuielilor pe credit.

Cardul pentru retrageri de numerar permite detinatorului sa depuna sau sa retraga numerar din automatele bancare de distribuire a numerarului. In acest sens automatele moderne, avand in vedere afluenta clientului, permite eliberarea rapida de numerar.

Cu aceste carduri putem retrage lichiditati de la distribuitoarele din retea, sa consultam soldul contului sau sa procedam la emiterea de cecuri, de viramente, la ghiseele automate. Exista doua tipuri de carduri de retragere: unele permit retragerea numai la distribuitoarele emitatorului (ex. Carduri private sau carduri bancare zise de nivel zero); celelalte permit accesul la toate distribuitoarele nationale si uneori internationale din reteaua de afiliere (VISA sau Eurocard/Mastercard).

Cardul de garantare a cecurilor, eliberat de banci clientilor cu o reputatie buna, este un instrument ce garanteaza ca suma de plata inscrisa pe cec are o acoperire in contul personal. Ea poate functiona in calitate de card de credit, debit, sau de card pentru retrageri de numerar. Ofera facilitati utilizatorilor cecurilor, garantand plata la comercianti pana la o anumita suma (cea mai cunoscuta- Eurocec).

Cardul de plata multifunctional majoritatea cardurilor bancare indeplinesc functii multiple de retragere de fonduri, plati, credit si garantie. In functie de optiunile bancii emite posesorilor ofera o gama variata de servicii privind calatoriile, asistenta medicala, rezervari hotel, restaurant, asigurari sau reduceri de pret la bunurile si serviciile cumparate cu un card.

Dupa tehnologia utilizata avem:

Card embosat- datele de identificare a clientului (numele acestuia si numarul contului personal) sunt stocate in relief pe fata cardului si pe banda magnetica de pe verso, fapt care permite utilizarea acestuia atat in mediu electronic (la automatele de distribuire a banilor- ATM-uri - sau la comerciantii care dispun de POS-uri - aparate de inregistrare electronica a tranzactiilor) cat si in mediul manual (la comerciantii care au instalate imprintere- dispozitive mecanice care permit luarea unei amprente de pe elementele in relief prezente pe fata cardului si transpunerea lor prin gofrare/embosare pe suprafata unui document confectionat pe suport de hartie denumit voucher, acest document fiind, de regula, nota de plata a comerciantului).

Card cu banda magnetica (fara embosaj) asigura pe trei piste distincte inscriptarea si securizarea unor informatii despre utilizatorul cardului, emitentul acestuia precum si a algoritmului unic de codare/decodare a datelor de verificare a validitatii acestui instrument de plata. Poate fi utilizat numai in mediul electronic (la ATM-uri si comerciantii care dispun de POS-uri).

Smart card (carduri inteligente) - functioneaza pe principiul unui portofel electronic. Este un card de plastic in care datele de identificare ale clientului sunt stocate intr-un ,,chip" cu microprocesor, care permite intrari-iesiri de informatii si un sistem de operare pentru securizare (un astfel de card este cartela de telefon ROMTELECOM, CONNEX, ORANGE etc). Tehnologia Smart card se afla in fruntea evolutiei cardurilor; ,,chip"-ul este astfel modelat incat permite interfata dintre sistemul sau de operare si mediul exterior. Chip-ul este prevazut, de asemenea, cu o cheie de securitate, eliminandu-se astfel posibilitatea virtuala de frauda.

Desi ideea inovarii unui astfel de card a aparut in anii 60,"fenomenul smart card" a cunoscut o deosebita amploare in ultimi cinci ani. Avantajul acestui card este ca poate fi personalizat: pe langa infomatiile generice continute de banda magnetica, chip-ul poate stoca si alte date necesare clientului, cum ar fi situatia asigurarilor personale. De asemenea, el permite transferuri intre conturi si diverse alte plati. Un alt avantaj al chip-ului este faptul ca elimina necesitatea autorizarii tranzactiei de catre banca emitenta, el insusi permitand autentificarea si validarea cardului: posesorului cardului este identificat pe loc, prin compararea PIN-ului tastat cu cel stocat in chip, eliminandu-se asfel circulatia codului prin liniile telefonice. Numarul cererilor de autorizare se reduce astfel considerabil, crescand rapiditatea platilor si tranzactiilor la locul de vanzare, si reducand foarte mult costurile implicate, atat pentru banci cat si pentru comercianti.

Pe plan mondial exista doua tehnologii de smart card-uri:

- Carduri cu contact permit efectuarea tranzactiilor numai atunci

cand sunt introduse intr-un cititor;

- Carduri fara contact folosesc semnale radio care pot fi captate prin intermediul unui dispozitiv aflat in apropierea punctului aflat in apropierea punctului de vanzare sau ATM-ului.

Mediile bancare inclina spre cardurile cu contact, in timp ce restul utilizatorilor prefera cardurile fara contact.

Dupa calitatea emitentului

Cardurile bancare sunt instrumente de plata si de retragere autorizate, propuse de banci. Dintre avantajele pe care le ofera amintim:

- standardizarea si promovarea sistemului de prestari prin carte bancara;

- retragerea numerarului in afara programului agentiilor bancare;

- securitate prin utilizarea mai ales a cardurilor cu microprocesor.

Cardurile bancare sunt caracterizate printr-o mare diversitate in cadrul unei game unice comune tuturor bancilor ce se asociaza. Aceasta gama are mai multe nivele distincte in functie de posibilitatea de utilizare:

- carduri pentru retragere de numerar sunt emise contra cost in limita unui plafon variabil in functie de banca emitenta. Aceste carduri dau posibilitatea detinatorului lor sa cunoasca soldul contului si ultimele operatiuni efectuate.

- carduri nationale sunt administrate prin acorduri interbancare supunandu-se unor dispozitii comune. Sunt exprimate in moneda nationala a tarii unde se afla compania sau banca emitenta . Cu ajutorul lor se pot efectua retrageri de numerar prin distribuitoarele aflate numai pe teritoriul national, in baza unui plafon variabil. Aceste carduri permit si reglarea platilor in cazul achizitiei de bunuri de la comerciantii afiliati.

- cardurile internationale sunt grupate in doua retele VISA si Eurocard/MasterCard, fiind utilizate ca si carduri nationale pentru plati si retrageri de numerar pe plan national, in plus in aceleasi operatiuni, in strainatate. Sunt emise in valute convertibile si acceptate pe plan mondial, pe baza lor putandu-se efectua plati in orice moneda, indiferent de valuta in care este exprimat contul utilizatorului. Acest gen de carduri asigura si servicii precum: asigurare contra pierderii sau furtului, asigurarea in caz de accident de calatorie, de invaliditate si deces. Sunt carduri personale si profesionale.

Cardurile private sunt emise de intreprinderile comerciale pentru a facilita platile cumparatorilor din magazine si eventual de a oferi facilitati de credite. Creditul este uneori acordat gratuit, cu ocazia unor anumite operatiuni de promovare.

Cardurile private presupun in general doua optiuni:

- optiunea la termen permite purtatorului sa plateasca odata pe luna cantitatea de cumparaturi receptionata conform facturii. Plata se face prin cec sau autorizatie de preferinta, emitatorul cardului neavand acces direct la contul purtatorului de card.

- optiunea credit permite purtatorului sa se elibereze de datoriile sale prin mai multe varsaminte, la taxe precizate la semnarea contractului.

Cardurile private ofera in principal urmatoarele avantaje: plata din disponibilitatile clientului, creditul, retrageri de numerar, servicii financiare sau produse de asigurare.

Cardurile de voiaj si de placere sunt specifice emitatorilor ce beneficiaza de o vechime (Diners, Club, American Expess). Aceste carduri au aceeasi functie ca si cardurile bancare, accentul fiind pus pe utilizarea internationala.

Dupa momentul inregistrarii tranzactiei

Cardurile pot fi clasificate si dupa alte criterii, dar cel mai important criteriu pentru activitatea bancara il reprezinta sistemul de decontare caruia ii apartin. In functie de momentul inregistrarii tranzactiei in contul detinatorului de card exista trei sisteme de decontare:

Sistemul ,,pay later": detinatorul de card isi regleaza datoriile fata de banca la anumite intervale de timp stabilite de comun acord cu aceasta, dupa ce tranzactia dintre el si comerciant a avut loc. La baza acestui sistem stau asa numitele ,,carti de credit" care pot fi de doua tipuri:

- Credit card - posesorul de card are deschisa permanent o linie de credit avand obligatia reglarii periodice a soldului contului;

- Charge card - posesorul de card are obligatia ca la sfarsitul fiecarei luni sa-si regleze cheltuielile.

Sistemul ,,pay before": detinatorul de card isi plateste serviciile pe care i le faciliteaza cadrul inainte de a beneficia de ele (carduri de acces la metrou, carduri pentru telefon).

Sistemul ,,pay now": detinatorul de card plateste bunurile cumparate sau serviciile de care beneficiaza in momentul derularii tranzactiei, prin debitarea automata a contului. Sistemul presupune utilizarea asa numitului ,,debit card" .

In concluzie analiza tipologiei cardurilor in functie de diferite criterii demonstreaza ca piata internationala a acestora s-a dezvoltat continuu, iar de la aparitia lor si pana in prezent cardurile au castigat un loc important in randul instrumentelor de decontare. Astfel s-au constituit si dezvoltat mai multe organizatii (VISA, Eurocard, MasterCard, American Experss, Diners Club, JBC etc) care-si disputa piata internationala a cardurilor.

1.3 Echipamente de utilizare a cardului

In domeniul platilor cu carduri, transferurile electronice de fonduri pot fi realizate cu ajutorul urmatoarelor echipamente specializate:

1. punctele electronice de vanzare la comercianti (EFT,POS);

2. dispozitive automate de eliberare numerar (ATM)

Punctele electronice de vanzare la comercianti (POS-Point of sales) reprezinta medii electronice de efectuare a tranzactiilor comerciale si imbraca forma unor dispozitive automate, care asigura in timp real autorizarea operatiunulor si stocarea informatilor finaciare, sau chiar decontarea tranzactiilor efectuate prin intermediul cardurilor.

POS-urile au aparut initial si sau dezvoltat din necesitatea securizarii tranzactiilor comerciale.

Autorizarea in timp real a tranzactiilor cu ajutorul POS-urilor este asigurata cu ajutorul unei tastaturi speciale atasata dispozitivului (numita PIN PAD), unde detinatorul cardului isi introduce numarul personal de identificare (PIN) si in cazul in care primeste electronic autorizare de tranzactie, vanzatorul este sigur ca in fata sa se afla un cumparator de ,,incredere".

La sfarsitul zilei memoria dispozitivului (POS) in fapt un calculator performant capabilitati de decontare se descarca la banca si astfel fondurile tranzactionate sunt inregistrate automat in contul comerciantului.

Dezvoltarile electronice actuale au permis diversificarea functiunilor POS-urilor clasice (amintite mai sus) si astfel noile instalatii permit ca, imediat dupa autorizare contravaloarea produsului vandut sau serviciului prestat sa alimenteze instantaneu contul comerciantului prin debitarea concomitenta a contului purtatorului de card.

Avantajele utilizarii POS-ului:

- eliminarea factorului uman din procesul de autorizare si decontare;

- cresterea vitezei de operare;

- eliberarea numerarului si a tuturor inconvenientelor legate de administrarea acestuia din sfera operatiunilor comerciale de tip ,,en-detail"

- alimentarea conturilor comerciantilor cu contravaloarea produselor sau servicilor din momentul efectuarii actelor de comert;

- contituirea unui portofoliu constant de cumparatori a produselor oferite de comerciantii ce ofera acceptatea cardurilor ca mijloc de plata.

ATM-ul este un dispozitiv alcatuit din unitate centrala, monitor care poate avea si o arie senzitiva la atingere, tastatura alfa numerica, fanta de introducere a cardului, unitate de citire sau de scriere-citire pe banda magnetica sau chip, caseta de retinere a cardurilor considerate a fi utilizate fraudulos, caseta de depozitate a bacnotelor, casete de depozitare a chitantelor, fanta de eliberare a chitantelor si bacnotelor, imprimanta termica.

ATM-ul este un dispozitiv care inlocuieste factorul uman in operatii implicand cardul ca instrument de plata sau ca metoda de identificare a clientilor; acesta permite retragerea de numerar si efectuarea de plati catre comercianti.

Imprinterul este un dispozitiv mecanic simplu fara a fi dotat cu vreun fel de telecomunicatii, prin care se poate face plati. Imprinterele se folosesc, de exemplu, in hoteluri si restaurante sau chiar in taxiuri. In general, imprinterele sunt pe cale de disparitie, desi ele pot fi inca utile. Au avantajul ca sunt foarte ieftine dar au dazavantajul ca nu functioneaza in timp real adica transferul de fonduri reprezentand plata poate dura cateva zile,iar masurile de protectie sunt mai reduse,limitandu-se doar la semnatura detinatorului de card.

1.4 Oferta de carduri Bancpost

Taifun Virtual, card de debit in RON

Card virtual destinat persoanelor fizice pentru cumparaturi efectuate pe Internet.
Poate fi utilizat numai cu cardul Taifun Clasic, fiind un card asociat acestuia.

Visa Electron, card de credit in RON

Card de credit in lei, pentru persoane fizice, cu utilizare nationala si internationala, pentru retrageri de numerar si tranzactii (inclusiv pe Internet)la comerciantii acceptanti de carduri Vsa/Visa Electron.

Visa Classic, card de credit in RON

Card de credit in lei, pentru persoane fizice, cu utilizare nationala si internationala, pentru retrageri de numerar si tranzactii (inclusiv pe Internet)la comerciantii acceptanti de carduri Visa/Visa Electron.

Visa Gold, card de credit in RON

Card de credit in lei, pentru persoane fizice, cu utilizare nationala si internationala, pentru retrageri de numerar si tranzactii (inclusiv pe Internet) la comerciantii acceptanti de carduri Visa/Visa Electron.

American Express Green, card de credit in RON

Card de credit in lei, pentru persoane fizice (cu venituri lunare nete de 1000 RON), cu utilizare nationala si internationala, pentru retrageri de numerar si tranzactii la comerciantii acceptanti de carduri Amex.

American Express Gold, card de credit in RON

Card de credit in lei, pentru persoane fizice (cu venituri nete de 3000 RON),cu utilizare nationala si internationala, pentru retrageri de numerar si tranzactii la comerciantii acceptanti de carduri Amex.

TAROM - American Express Classic, card de credit in RON

Card de credit in lei, pentru persoane fizice, cu utilizare nationala si internationala, pentru retrageri de numerar si tranzactii la comerciantii acceptanti de carduri Amex.

TAROM - American Express Premium, card de credit in RON

Card de credit in lei, pentru persoane fizice (cu venituri nete de 2900 RON), cu utilizare nationala si internationala, pentru retrageri de numerar si tranzactii la comerciantii acceptanti de carduri Amex.

MILLENIUM, card de debit in RON

Card de debit in lei, pentru persoane fizice, cu utilizare nationala si internationala, pentru retrageri de numerar si tranzactii la comerciantii acceptanti de carduri MasterCard.
Ofera si posibilitatea de overdraft (daca salariul se vireaza in contul asociat cardului).

PROSPERA, card de debit in RON

Card de debit in lei, pentru persoane fizice, cu utilizare nationala si internationala, pentru retrageri de numerar si tranzactii (inclusiv pe Internet) la comerciantii acceptanti de carduri Visa/Visa Electron.
Ofera si posibilitatea de overdraft (daca salariul se vireaza in contul asociat cardului).

Taifun Classic, card de debit in RON

Card de debit in lei, pentru persoane fizice, cu utilizare nationala si internationala, pentru retrageri de numerar si tranzactii (inclusiv pe Internet) la comerciantii acceptanti de carduri MasterCard.
Este primul card de debit in lei, embosat, cu utilizare internationala, care are asociat un card virtual.
Cardul Taifun virtual este special creat pentru efectuarea cumparaturilor de pe Internet.
Pentru achizitiile de pe Internet banii necesari trebuie transferati din contul cardului Taifun Clasic in contul cardului virtual.
Transferul banilor se poate realiza prin ATM-urile sau EFTPOS-urile bancii sau de oriunde din tara sau din strainatate, prin serviciul de Internet Banking, oferit de BANC POST.
Ofera si posibilitatea de overdraft (daca salariul se vireaza in contul asociat cardului).
Poate fi emis atat pentru persoane fizice cat si pentru companii.

ULTRA, card de debit in RON

Card de debit in lei, cu utilizare nationala, destinat persoanelor fizice pentru retrageri de numerar si tranzactii la comerciantii acceptanti de carduri Visa/Visa Electron.
Poate fi folosit pentru plata salariilor, pensiilor, burselor, precum si a alocatiilor de stat pentru copiii cu varsta de peste 14 ani.

SUPREMA, card de debit in USD

Card de debit in USD, pentru persoane juridice, utilizabil numai in strainatate, pentru retrageri de numerar si tranzactii la comercianti.

Taifun Clasic/PJ, card de debit in RON

Card de debit in lei, pentru persoane juridice, cu utilizare nationala si internationala, pentru retrageri de numerar si tranzactii la comerciantii acceptanti de carduri MasterCard.
Este primul card de debit in lei, embosat, cu utilizare internationala, care are asociat un card virtual.
Cardul Taifun Virtual este special creat pentru efectuarea cumparaturilor de pe Internet.
Pentru achizitiile de pe Internet banii necesari trebuie transferati din contul cardului Taifun Clasic in contul cardului virtual.
Transferul banilor se poate realiza prin ATM-urile sau EFTPOS-urile bancii sau de oriunde din tara sau din strainatate, prin serviciul de Internet Banking, oferit de BANC POST.
Poate fi emis atat pentru persoane fizice cat si pentru companii.

a Clasic International pentru persoane fizice (verso)

2.Proceduri de acceptarea la plata a cardurilor

Procedura de acceptare la plata a cardurilor presupune in primul rand incheierea unui contract de procesare a tranzactiilor cu carduri intre banca si un comerciant, prin Contractul de acceptare comerciantul declarand disponibilitatea sa de a accepta la plata cardul.

In al doilea rand, se incheie o conventie pentru prestari de servicii bancare (Anexa nr.3), in vederea asigurarii conditiilor optime pentru derularea tranzactiilor cu ajutorul cardurilor prin utilizarea de catre comercianti a unor terminale electronice (POS) pentru verificarea cardurilor, autorizarea tranzactiilor si transferul datelor referitoare la acestea, precum si asigurarea asistentei de specialitate (intretinere si interventii).

Dupa completarea fisierelor de inregistrare comerciant (sediu central, sediu comercial) si a altor elemente obligatorii, contractele semnate si anexele aferente impreuna cu o prezentare a societatii se inainteaza la Centrala Bancpost. Comerciantul se inregistreaza, atribuindu-se un numar de comerciant. Fiecarui comerciant i se emite o placuta de comerciant pe care este inscris un cod pentru tranzactiile efectuate cu ZIP-ZAP-ul (IMPRINTERUL) iar pentru utilizarea POS-ului se genereaza un cod (format din numarul de comerciant si inca o secventa de 5 cifre), pe baza caruia se parametrizeaza POS-ul.

In virtutea contractului de acceptare incheiat, comerciantului ii revin o serie de obligatii dintre care mentionam: onorarea cardurilor valabile, de tipul celor specificate de banca, urmarirea procedurilor de identificare a posesorului de card si de verificare a validitatii cardului, sa respecte instructiunile bancii privind operatiunile cu carduri, sa solicite autorizarea in cazul tranzactiilor cu valori mai mari decat limita de autorizare, sa utilizeze numai dispozitivele de imprimat si chitantele tip furnizate de banca.

Prin contractul incheiat, banca pune la dispozitia comerciantului atat servicii de decontare cat si servicii de autorizare carduri; asigura comerciantului materialele si echipamentale necesare utilizarii cardurilor, asigura consultanta de specialitate privind utilizarea si intretinerea echipamentelor precum si instruirea personalului privind procedurile de lucru cu carduri. Operatorul bancar asigura vanzatorului ca instrumentul de plata propus este perfect valabil si ca detinatorul acestuia se afla in posesia fondurilor care sa acopere tranzactia dorita.

Autorizarea tranzactiilor se realizeaza prin intermediul societatii comerciale ,, ROMCARD S.A.,, care este si functioneaza ca un centru de procesare si legatura intre societatile utilizatoare de carduri.

Banca poate rezilia contractul in unul din urmatoarele cazuri: nerespectarea de catre comerciant a clauzelor contractuale sau a instructiunilor de operare; existenta unui document privind incetarea activitatii comerciantului; insolvabilitatea comerciantului; sechestru asupra patrimoniului comerciantului; procent ridicat al tranzactiilor frauduloase prezentate de comerciant; orice alt eveniment care, in opinia bancii, afecteaza vointa si capacitatea de a respecta contractul. Pana la data la care devine efectiva, anularea contractului nu absolva comerciantul de nici una din obligatiile ce-i reveneau inainte de anulare.

Tranzactia se deruleaza in mediul electronic (legatura intre comerciant si banca emitenta este asigurata in timp real prin echipamente electronice si softuri specializate) si in conditii de deplina siguranta.

Avand in vedere legatura dintre comerciant, banca acceptatoare, centrul de autorizare si procesare si banca emitenta este asigurata de un soft proprietar, interventia factorului este limitata doar la indeplinirea unor sarcini strict precizate.

Schema logica de acceptare la plata a tranzactiilor cu carduri este cea prezentata in figura nr. 4

Figura nr.4

7) Preda/presteaza bunul/serviciul

1)Solicita achizitionarea unui bun/serviciu

	Detinatorul cardului		Comerciant

 

5) Prezinta cardul la plata 6) Transmite

2) Solicita autorizarea tranzactie codul de

autorizare

3)Transmite cererea

de autorizare

4) Verifica

Sursa: "Cardul instrument modern de plata" Radu Popescu, Cristian Tudorancea, Florin Berbec pag. 53

2.1. Emiterea cardului de debit de catre Bancpost

Conditiile de emitere si utilizare a cardurilor de debit se refera la cele doua aspecte care privesc obtinerea si folosirea acestui instrument, respectiv: ansamblul de reguli privind utilizarea de catre detinator (tiparite pe verso-ul ,,Cererii pentru emitere de card''); costurile pe care le implica achizitionarea si utilizarea cardului.

In vederea eliberarii unui card de debit, in cazul persoanelor fizice, se parcurg urmatoarele etape:

Completarea de catre persoanele interesate a formularului ,,Cerere pentru

eliberare de card". (Anexa nr.1)

Transferul, de catre sucursala, a sumelor necesare deschiderii contului

special pentru operatiuni cu carduri ale solicitantilor care indeplinesc conditiile necesare.

3. Eliberarea efectiva a cardurilor.

Selectarea clientilor

Cardurile de debit sunt destinate persoanelor fizice care pot sa mentina un cont in banca si care doresc sa beneficieze de facilitatile oferite de card. In aceasta ordine de idei, poate solicita un card orice persoana care face dovada ca dispune de sumele necesare pentru deschiderea contului de card si pentru utilizarea curenta a cardului.

Responsabilitatea pentru selectarea clientilor revine in totalitate unitatilor teritoriale. Cateva dintre criteriile dupa care se poate face selectia persoanelor fizice care doresc emiterea unui astfel de card sunt:

Solicitantul este un client al bancii: are cont curent sau depozite; detine deja un card emis de Bancpost.

- Solicitantul dispune de venituri constante: este angajat pe o perioada nedeterminata la o societate; este patron al unei firme cu cont curent la unitatea Bancpost.

- Bonitatea persoanei: tinand cont de posibilitatea utilizarii si in strainatate a cardului, sucursalele trebuie sa aiba in vedere numai acele persoane care prezinta garantia folosirii corecte a cardurilor emise.

- Solicitantul nu este client al bancii, dar face dovada ca dispune de sumele necesare pentru deschiderea unui cont de card, fie intr-un cont la alta banca fie sub alte forme.

Prelucrarea formularelor-cerere in cadrul unitatii teritoriale

Formularul-cerere odata semnat de solicitant capata automat valoare de contract si de aceea, in momentul in care se inmaneaza spre completare se atrage atentia solicitantului asupra insusirii temeinice a prevederilor acestuia.

Responsabilitatea de a analiza si aprecia in ce masura un solicitant indeplineste conditiile pentru eliberarea unui card de debit este a unitatii teritoriale, cardurile de acest tip reprezinta un risc minim pentru banca. In situatia in care sucursala considera ca solicitantului i se poate elibera un card Bancpost, se intocmesc documentele de incasare a sumei minime. Operatiunea se executa respectand procedurile de lucru prevazute in normele Bancpost.

Cererea pentru emiterea de card impreuna cu documentul ce atesta incasarea sumei reprezentand deschiderea contului de card se expediaza apoi la Centrala bancii, Directia Carduri. In situatia in care solicitantul nu prezinta garantii privind utilizarea corecta a cardului, se accepta formularul, dar nu se incaseaza suma minima necesara deschiderii contului de card, mentionandu-se acest lucru la rubrica de comentarii rezervata unitatii teritoriale (formularul se expediaza la Centrala bancii chiar daca avizul este nefavorabil).

Cererile pentru emiterea de card se inregistreaza intr-un registru cu urmatoarele rubrici: numar curent, nume si prenume solicitant, seria si numarul actului de identitate, adresa, telefon, data primirii cererii, data eliberarii cardului, semnatura de primire.

Eliberarea cardurilor

Cardurile si PIN-urile se transmit unitatii teritoriale de origine a solicitantului insotite de o scrisoare de remitere (2 exemplare) in care sunt specificate urmatoarele informatii: numar card, numar cont de card, nume si prenume detinator, adresa, localitatea. La unitatea Bancpost teritoriala, personalul autorizat va face receptia cardurilor si a PIN-urilor.

Cardul si PIN-ul se inmaneaza detinatorului pe baza de semnatura si dupa verificarea documentului de identitate al acestuia. PIN-ul este confidential.

Pentru a veni in sprijin societatilor comerciale sau institutiilor, care solicita emiterea de carduri propriilor salariati, s-a creat posibilitatea emiterii acestora, pe langa varianta clasica cu formular-cerere si sub forma de fisier pe suport magnetic.

In acest sens, clientii care doresc sa emita in continuare pe formulare-cerere atribuite fiecarui salariat, vor proceda ca pana in prezent. In caz contrar, intre unitatea teritoriala Bancpost si societatea respectiva se va incheia un Contract-cadru prin care se stabileste procedura concreta de emitere a cardurilor de salarii.

Dupa semnarea contractului cu societatea comerciala sau institutia respectiva se va proceda astfel:

- Societatea comerciala sau institutia va prezenta la banca: dischetele continand fisierul intocmit conform modelului prezentat in anexa 5 a contractului-cadru (2 dischete); tabelul cu salariatii (2 exemplare),intocmit conform modelului prezentat in anexa 1 a contractului-cadru.

- Unitatea teritoriala verifica tabelele si dischetele.

- Unitatea teritoriala va transmite la Centrala ambele dischete si exemplarul 1 al tabelului, exemplarul 2 se retine pentru evidenta proprie.

- La nivelul Directiei Cardurilor se urmeaza procedurile curente pentru emiterea unui card si pentru remiterea catre unitatea teritoriala.

Dupa distribuirea cardurilor personalizate salariatilor societatii sau institutiei respective, banca intra intr-o relatie contractuala directa cu acestia, chiar daca au devenit detinatori de carduri ca urmare a unei decizii luate de conducerea societatii sau institutiei respective si nu au completat si semnat initial formularul-cerere pentru emiterea cardului. De aceea este obligatorie semnarea tabelului de catre toti salariatii propusi de firma pentru a deveni detinatori de carduri.

Cererile pentru emiterea de carduri se inregistreaza intr-un registru cu urmatoarele rubrici: numar de inregistrare la Registrul Comertului; codul fiscal; seria si numarul actului de identitate al utilizatorului autorizat; data primirii cererii; creditul acordat; numar contract de credit; data eliberarii cardului; semnatura de primire. Pentru emiterea cardului la Centrala bancii se transmit urmatoarele documente: formular-cerere pentru emitere de card; fisa privind emiterea unui card de credit.

Eliberarea cardurilor personalizate

Cardurile si PIN-urile se transmit sucursalei sau agentiei de origine a solicitantului insotite de o scrisoare de remitere (2exemplare) care cuprind urmatoarele informatii: numar card; numar cont de card, demunirea detinatorului principal, nume si prenume utilizator autorizat, sediul, localitatea.

Cardul si PIN-ul se inmaneaza detinatorului pe baza semnaturii si dupa verificarea documentului de identitate al acestuia.

2.2 Acceptarea cardului- Comercianti ( EFT POS)

POS - point of sales²⁶ -reprezinta medii electronice de efectuare a tranzactiilor comerciale si imbraca forma unor dispozitive automate, care asigura in timp real autorizarea operatiunilor si stocarea informatiilor financiare, sau chiar decontarea tranzactiilor efectuate prin intermediul cardurilor.

POS-urile au aparut initial si s-au dezvoltat din necesitatea securizarii tranzactiilor comerciale. Metoda de autorizare a cardurilor prin intermediul

operatorului uman antrena costuri de intretinere si o infrastructura ridicata (numar relativ ridicat de operatori ai centrului de autorizare si linii telefonice de acces). Ulterior, prin alipirea unor functiuni de decontare, POS-urile au capatat si disponibilitati de decontare.

Autorizarea in timp real a tranzactiilor cu ajutorul POS- urilor este asigurata cu ajutorul unei tastaturi speciale atasata dispozitivului (numita PIN PAD), unde detinatorul cardului isi introduce numarul personal de identificare (PIN) si , in cazul in care se primeste electronic autorizare de tranzactie, vanzatorul este sigur ca in fata sa se afla un cumparator de "incredere". La sfarsitul zilei, memoria dispozitivului (POS)-in fapt un calculator performant cu capabilitati de decontare- se descarca la banca si astfel fondurile tranzactionate sunt inregistrate automat in contul comerciantului. Transferul fondurilor se face deci in mediu pur electronic.

Dezvoltarile electronice actuale au permis diversificarea functiunilor POS-urilor clasice (amintite mai sus) si, astfel, noile instalatii permit ca, imediat dupa autorizare, contravaloarea produsului vandut sau a serviciului prestat sa alimenteze instantaneu contul comerciantului a contului purtatorului de card.

Avantajele utilizarii unui astfel de dispozitiv automat de autorizare si transfer electronic de fonduri sunt urmatoarele:

eliminarea factorului uman din procesul de autorizare si decontare;

cresterea vitezei de operare (atat ca autorizare, cat si ca decontare);

eliminarea numerarului si a tuturor inconvenientelor legate de administrarea acestuia din sfera operatiunilor comerciale de tip "en detail";

alimentarea conturilor comerciantilor cu contravaloarea produselor si a serviciilor in momentul efectuarii actelor de comert;

constituirea unui portofoliu constant de cumparatori ai produselor oferite de comercianti ce ofera acceptarea cardurilor ca mijloc de plata.

. Infrastructura de utilizare a cardului

Majoritatea bancilor s-au orientat asupra activitatii de emitere de carduri, datorita investitiilor reduse fata de acceptare. Motiv pentru care reteaua de acceptare in Romania este slab dezvoltata. Daca luam in calcul faptul ca in Uniunea Europeana sunt 7 milioane de locatii care accepta carduri Visa si aprox. 300 de milioane de carduri Visa in circulatie, se poate aproxima un numar de 42 de carduri pentru fiecare locatie care accepta Visa. In Romania, la sfarsitul lunii martie, erau 160 de carduri Visa pentru fiecare locatie ceea ce demonstreaza aglomerarea de carduri pe o retea de acceptare slab dezvoltata. Catalin Cretu sustine, insa, ca se fac eforturi sustinute pentru largirea retelei de acceptare

Utilizarea cardului in comertul electronic romanesc nu este foarte raspandita. Platile online nu sunt inca preferatele romanilor posesori de card, metodele clasice de tip cash on delivery conducand detasat.

Potrivit RomCard, anul 2005 s-a incheiat cu 44 de milioane de dolari din plata cu cardul in activitatea de e-commerce. Dar suma include si cross-border. De la restrictionarea activitatii de cross-border din vara anului trecut, bilantul este mult mai mic - dar cel putin acum stim cat face comertul electronic romanesc. Exista, insa, o discrepanta intre raportarile Visa si RomCard in ce priveste volumul rezultat pana in prezent din plata cu cardul pe Internet. Visa face publica suma de 7,9 milioane de dolari rezultata din plata online cu carduri Visa in si din Romania, in primul trimestru al anului 2006. Cifra care este superioara bilantului furnizat de RomCard nu doar pentru primele 3 luni ale anului, ci pentru jumatate de an. In plus, bilantul RomCard include si procesarea cardurilor emise sub sigla MasterCard. Iar daca luam in calcul faptul ca din cele 44 de milioane de dolari procesate anul trecut, doar 12,4 milioane USD au fost generate de carduri Visa, restul de 31,6 milioane USD procesandu-se de pe carduri MasterCard si daca pastram aceasta proportie si pentru anul in curs, ar insemna ca raportarile MasterCard pe activitatea de e-commerce in Romania ar trebui sa ajunga undeva la 20 de milioane USD pentru primul trimestru al lui 2006. Iar, per total, in comertul electronic romanesc sa se fi procesat, deci, aprox. 56 de milioane USD pana in prezent (Visa si MasterCard). Si asta, fara cross-border. Cifra este uriasa fata de realitatile pietei.

Este interesant, insa, comportamentul bancilor inrolate in 3D Secure. BRD, ultima banca intrata in comertul electronic (decembrie 2005) atat pe Issuing, cat si pe Acquiring, este cel mai dinamic jucator. In doar jumatate de an de activitate, BRD a inrolat in sistemul 3D Secure 933.335 de carduri, fiind lider de piata din acest punct de vedere, urmatorul clasat fiind BCR cu doar 692.891 de carduri inrolate. Este de precizat si ca BRD inroleaza doar carduri sub sigla MasterCard, spre deosebire de BCR care inroleaza si Visa. De asemenea, BRD sta bine si la capitolul "carduri activate", cu un total de 650 de carduri, fiind devansata doar de Raiffeisen Bank cu 1.485 de carduri. La Raiffeisen, numarul cardurilor activate in 3D Secure a crescut cu 285 fata de ultima luna a anului trecut. BCR se afla in cadere libera, numarul cardurilor activate scazand de la 580 in decembrie 2005, la 350 in prezent.

Numarul de tranzactii la ATM continua sa fie majoritar fata de numarul de tranzactii la POS, conducand cu 87,3% din totalul tranzactiilor efectuate cu carduri Visa. Cele 12,7 procente din tranzactii efectuate la POS sunt, totusi, imbucuratoare avand in vedere ca primul trimestru al lui 2005 se incheiase cu doar 7,8%; se remarca, deci, o schimbare in comportamentul de plata al posesorilor de card.

Cardurile Visa au fost folosite cel mai mult pentru cazare, in supermarket-uri, la benzinarii, in magazinele de imbracaminte, in restaurante si baruri. De remarcat ca plata cu cardul a utilitatilor este pe ultimul loc in clasamentul Visa pentru Romania, lucru la care, insa, bulgarii stau foarte bine. Poate ca lansarea Ghiseului Virtual (daca se va lansa vreodata) va aduce schimbari pozitive in acest sens.

De ce nu folosesc romanii cardul la capacitate maxima?  Multi dintre ei s-au trezit posesori de card peste noapte: fie prin obligativitatea de a le fi virat salariul pe card, fie au primit cardul gratis, nesolicitat, prin posta. Nu este o afirmatie universal valabila dar au existat banci care, pentru a nu pierde licenta de Issuer, au oferit carduri tuturor clientilor din baza de date. Ei bine, acest lucru are doua taisuri: partea buna este ca a crescut numarul de carduri puse in circulatie; partea proasta tine de faptul ca e putin probabil ca un cardholder care nu a solicitat cardul, sa il si foloseasca. In acelasi timp, puterea de cumparare a romanilor este, per ansamblu, mica. De aici rezulta utilizarea cardurilor la bancomat in perioada avansului si a lichidarii salariale. Fapt care se explica prin retragerile de numerar pentru cumparaturi modeste de tip piata, unde oricum nu se poate plati cu cardul. Puterea economica mica a romanilor rezida si din cresterile masive raportate de Visa pe zona de retail banking (zona in care se acorda creditele). Astfel, magazinele de electrocasnice au inregistrat o crestere de 821% in utilizarea cardurilor Visa - cel mai probabil de credit

Emitenti carduri

In prezent 23 de banci din cele 38 active din Romania dispun de 31 de instrumente de plata cu acces la distanta auditate din punct de vedere al securitatii sistemelor informatice. Institutiile bancare ofera 15 solutii de Internet banking, 14 de home banking si 2 de mobile banking.

Cultura cardurilor in Romania este inca in dezvoltare. Tot mai multi romani se conving ca a cumpara cu plata prin card bancar este mai sigur si mai convenabil decat a cumpara cu numerar, semn ca piata este foarte activa si ca oamenii inteleg necesitatea diminuarii platilor cash. Potrivit studiului realizat de GIK ROMANIA referitor la piata de carduri, 64 % dintre romani au declarat ca nu cunosc nici un nume de card bancar si numai 11 % poseda un astfel de instrument financiar.

In Romania sunt la ora actuala 19 banci emitente de carduri, ceea ce inseamna aproape jumatate din sistem. B.C.R., Banc Post si B.R.D. Groupe Societe Generale detin 82 % din piata. Alte trei banci au un cuvant de spus: Raiffeisen Bank, Banca Tiriac si Banca Transilvania. Recent au intrat pe piata Carpatica, Romexterra Unicredit Romania si Finansbank. Bancile romanesti, la ora actuala, ofera clientilor o mare varietate de carduri in lei si in valuta sub sigla celor doua mari organizatii emitente respectiv MasterCard si Visa International, conform tabelului nr.1. Accent se pune din ce in ce mai mult pe emiterea cardurilor utilizate exclusiv pentru cumparaturi si plati pe Internet. B.C.R si Banca Romaneasca au lansat in acest an carduri virtuale de debit, in USD, destinate numai platii marfurilor si serviciilor pe Internet.

La finele anului 2003 in Romania 5 milioane de persoane detineau un card valid. Cu aceasta cifra Romania este inca departe de a atinge masa critica necesara, apreciata de specialisti la 7-8 milioane. Nedezvoltarea cardurilor in Romania comparativ cu tarile dezvoltate este determinata pe de o parte de decalajul de peste patru decenii, iar pe de alta parte de costul mare al aparaturii in acest domeniu de activitate, aparatura pe care tara noastra o importa in totalitate (1 ATM costa intre 15.000-45.000 USD, iar soft-ul 2.000 USD la care se adauga cheltuieli de instalare, service, inchirierea liniilor de comunicatii). Romania se afla insa si in urma tarilor vecine. Acest decalaj se datoreaza faptului ca organizarea activitatilor si cadrul legislativ au demarat cu intarziere, iar managementul bancar romanesc a fost necorespunzator orientandu-se spre acordarea creditelor de valoare mare si uitand retail banking-ul din care fac parte emiterea si circulatia cardurilor.

Bancile fac eforturi sustinute pentru cresterea numarului de carduri de credit deoarece acestea detin numai 7 % din totalul cardurilor emise. Pe piata romaneasca exista numai 5 credit-carduri emise de patru banci: Banc Post, cardul Briliant; B.R.D.-G.S.G., cardul Visa Classic; B.C.R., cardul Eurocard/Mastercard si R.I.B., cardurile Eurocard/Mastercard Classic si Gold. Banca Romaneasca, Raiffeisen Bank Valoarea creditului pe card este diferentiata in functie de veniturile lunare nete si de capacitatea de rambursare; de regula creditul maxim este dublul salariului net.

In general, bancile iau in considerare doar venitul solicitantului, doar B.R.D.-G.S.G. ia in calcul venitul net al familiei. B.C.R. si B.R.D.-G.S.G. nu solicita garantii speciale la acordarea creditului pe card. R.I.B. solicita drept garantie un depozit colateral, purtator de dobanda, din care titularul nu va putea retrage bani pe perioada valabilitatii creditului. Banc Post lasa la alegerea clientului modul de garantare oferindu-I urmatoarele variante: veniturile nete lunare ale unuia sau doi giranti; depozit colateral; polita de risc de neplata sau polita de asigurare de viata cesionata in favoarea bancii emitente a cardului. Pentru un credit pe card vechimea minima la locul de munca este de 3 luni fata de 6 luni cat se solicita pentru acordarea unui credit de nevoi personale. In acelasi timp creditele pe card au o valoare mai redusa decat alte tipuri de credite si trebuie rambursate in timp mai scurt. Dobanda la creditele pe card este mai mare decat la creditele traditionale (Banc Post - 29 %; B.R.D.-G.S.G. - 32 %, R.I.B. - 27 %), B.C.R. fiind singura banca unde se practica aceeasi dobanda: 23 %. B.C.R. a mai lansat, in luna martie 2003, si un card de credit destinat I.M.M.-urilor, care poate fi utilizat atat in tara cat si in strainatate pentru plata marfurilor si serviciilor in mediu electronic. Plafonul de creditate este de maximum 800 milioane de lei, iar dobanda este de 27 %.

In zona numai Romania si Bulgaria nu au inca programe pentru smart carduri. Europa este cea mai avansata din punct de vedere al cardurilor "inteligente". Posta Romana si Banc Post se preocupa sa lanseze un program pilot de plata a pensiilor prin smart carduri, care le va da posibilitatea detinatorilor sa achite la ATM-uri facturile de telefon, curent electric, gaz, apa si taxele locale.

Pentru urmatorii doi trei ani se va inregistra o crestere semnificativa a cardurilor de debit, insa o rata mai mare de crestere vor cunoaste cardurile de credit. Pentru aceasta se impune un sprijin real din partea statului, asa cum s-a intamplat in Ungaria, unde POS-urile au fost subventionate inca din anul 1997, si in Coreea de Sud, unde, intre altele, au fost reduse taxele cu pana 20 % pentru familiile care au cheltuit pe card mai mult de 10 % din venitul anual. Banca cu cea mai buna pozitie pentru cardurile de credit este in momentul actual BRD Societe Generale, care considera ca neperformanta creditelor acordate pe card este inferioara celei generale.

Este absolut necesara instalarea mai multor ATM-uri, in localitati din intreaga tara, nu numai la sucursale si agentii bancare, ci in special acolo unde romanii locuiesc.

Trebuie facute eforturi pentru cresterea retelei de comercianti acceptanti, care in Romania ar trebui sa fie in jur de 50.000. Comerciantii trebuie convinsi de faptul ca acel comision de 2 % din valoarea unei tranzactii, pe care trebuie sa-l plateasca bancii, nu reprezinta o pierdere, ci aduce si un beneficiu: mai multi clienti si mai multa marfa vanduta.

Pana in anul 2006 , conform mandatului Visa, toate bancile Europei Centrale si de Est vor migra catre emiterea si acceptarea smart cardurilor. Pentru Uniunea Europeana mandatul este pana in 2005.

In concluzie, in viitor, se are in vedere trecerea de la o crestere cantitativa la una calitativa, de la debit si overdraft la credit, de la carduri de salarii la carduri cu pachete de servicii, de la retrageri de numerar la tranzactii la comercianti.