Cardul

Cardul

Cardul este un instrument de plata electronica, respectiv un suport de informatie standardizat, securizat si individualizat, care permite posesorului utilizarea disponibilitatilor banesti proprii sau a unui plafon de credit stabilit in prealabil de banca, in vederea efectuarii unor operatiuni.

Sub forma de "credit-card" a aparut pentru prima data in SUA cu intentia de a oferi clientilor de catre anumite companii un instrument de plata cu circulatie nationala care sa permita depasirea restrictiilor din acest domeniu impuse de legea bancara federala.

Desi primele carduri au aparut in SUA in anii '40, in tarile vest-europene au inceput sa fie utilizate in anii '70, dezvoltarea si utilizarea extinzandu-se abia in anii '80 crescand semnificativ si numarul detinatorilor de astfel de instrumente de plata. De asemenea, in anii '40 au fost introduse pe piata si debit-cardurile

Cardurile reprezinta un instrument de plata bazat pe electronica ca alternativa la instrumentele clasice de plata care permite detinatorului sa efectueze plata serviciilor si bunurilor achizitionate prin accesarea procedurii de autorizare si plata cu card.

Cardul are incorporate componente electronice speciale pentru decodificarea diferitelor operatiuni pentru care a fost conceput, intre care:

accesul detinatorului la fondul sau bancar;

autorizarea de plati;

efectuarea electronica a platii;

obtinerea de numerar.

Aflat in posesia unui card detinatorul il poate utiliza pentru:

plata marfurilor si serviciilor la unitatile care accepta un astfel de instrument de plata;

obtinerea de numerar de la ghiseele bancii sau de la distribuitoarele automate de numerar.

Tipuri de carduri:

Credit cardul este un instrument de plata care indica faptul ca posesorului i-a fost deschisa o linie de credit care ii permite sa achizitioneze marfuri si servicii sau sa ridice numerar in limita unui plafon prestabilit de banca. Suma utilizata de catre posesor pana la limita plafonului stabilit reprezinta un credit acordat de catre banca comerciala, credit rambursat cu o anumita dobanda.

Store cardul reprezinta o varianta a credit cardului avand acelasi mod de utilizare ca si acesta. Emiterea unor astfel de carduri a pornit de la faptul ca marile magazine sau companii de deservire a populatiei au introdus propriile carduri sub denumirea de store-card; preferand emiterea unui instrument de plata propriu (care concureaza credit-cardurile, produse bancare) din urmatoarele considerente:

pentru asigurarea loialitatii clientilor fata de acel magazin;

prin facilitatile de plata oferite se urmarea cresterea vanzarilor.

Store cardurile pot fi folosite doar in cadrul aceluiasi grup sau linie de magazine, tranzactiile respective nederulandu-se prin intermediul sistemului bancar de decontari; astfel ca acest tip de operatiuni pot fi considerate ca apartinand unui sistem inchis.

Debit cardul este un instrument de plata care permite posesorului achizitionarea de bunuri si servicii prin debitarea contravalorii acestora doar pe seama fondurilor disponibile in contul sau.

Cardul multifunctional este, in fapt, tot un debit-card care indeplineste, insa, mai multe roluri: posesorul il poate folosi atat pentru operatiuni specifice debit-cardurilor cat si pentru ridicarea de numerar ori pentru garantarea platilor efectuate prin cecuri.

Cardul multifunctional poate indeplini rolul de carte de garantare a cecurilor care asigura garantarea unui cec emis si semnat pana la o anume suma specificata de banca emitenta a cecului.

Smart-cardul a aparut ca urmare a progresului inregistrat in tehnologia fabricarii cardurilor permitand derularea unor tranzactii mult mai complexe si mai sofisticate decat cardul cu banda magnetica. Denumirea vine de la faptul ca au incorporat un microcompiuter ce le confera un grad inalt de inteligenta.

Smart-cardul este de doua tipuri:

carduri care pot inmagazina unitati de valoare;

carduri care, datorita faptului ca au incorporate mai multe microprocesoare, pot derula operatiuni mult mai complicate.

Principalele avantaje

nu este necesara autorizarea de acceptare a cardului la plata prin intermediul terminalului electronic;

ofera o protectie sporita impotriva fraudelor si a riscului de credit al bancii comerciale;

permite efectuarea de platii mai mari in descoperiri de conturi;

nu pot fi copiate.

Prin intermediul cartilor de plata internationala se poate aduce un aport complet la scaderea deficitului balantei de platii a tarii respective. Plata in valuta pe teritoriul national prin intermediul unui card international este similara cu incasarea contravalorii unui export.

Riscul de frauda in activitatea de carduri

BNR in calitate de emitent si acceptant, raspunde de identificarea, evaluarea si limitarea riscurilor de frauda aferente activitatii cu carduri.

In calitate de acceptant, BNR poate identifica urmatoarele tipuri de actiuni care prezinta risc de frauda:

acceptarea repetata la plata, cu buna credinta sau nu, de carduri contrafacute;

furnizarea catre persoane neautorizate de informatii cu privire la carduri valide acceptate la plata (prin copierea benzii magnetice sau a informatiilor embosate pe suprafata cardului);

dublarea de catre comerciantul acceptant a chitantelor aferente unor tranzactii si remiterea acestora spre incasare bancii acceptante.

In calitate de emitent, BNR poate identifica urmatoarele tipuri de actiuni care prezinta risc de frauda:

furtul/pierderea cardului;

remiterea cardurilor si PIN-urilor fara respectarea regulilor de siguranta;

completarea eronata sau frauduloasa a cererii de emitere;

utilizarea de carduri contrafacute;

folosirea frauduloasa a cardului sau a numarului de cont de catre o persoana neautorizata;

frauda identificata de banca acceptanta si efectuata la comerciantul acceptant.

Controlul riscurilor de frauda in activitatea de carduri

producerea cardurilor numai la producatorii certificati de organizatiile internationale de plati cu carduri;

asigurarea remiterii cardurilor si PIN-urilor in conditii de maxima siguranta;

analiza cererilor de emitere a cardurilor;

blocarea imediata a cardului pierdut sau furat in sistemul propriu de autorizare;

urmarirea activitatii posesorilor pe baza datelor din evidentele proprii;

urmarirea si controlul activitatii de acceptare a cardurilor de catre comercianti.