Performanta prin tabloul fluxurilor de trezorerie

Performanta prin tabloul fluxurilor de trezorerie

1 Tabloul fluxurilor de trezorerie

Bilantul contabil prezinta soldul lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati ale intreprinderii la sfarsitul periodei, dand posibilitatea ca prin examinarea a doua bilanturi succesive, sa se poata preciza daca lichiditatile sau echivalentele de lichiditati au crescut sau au scazut in cursul periodei. Putem pune ca viziunea bilantului asupra situatiilor finaciare este una statica, ce nu permite sa se desprinda poate cel mai important aspect pentru utilizatorii informatiei contabile, si anume DE CE aceste solduri au variat pe parcursul exercitiului.

Contul de profit si pierdere prezinta informatii de tipul veniturilor, cheltuielilor si rezultateor degajate de diferitele activitati - repere privind sursele si utilizarile lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati, fara a  putea de asemenea preciza DE CE elementele respective au cresut sau au scazut. Mai mult, nu de putine ori in spatele unor profituri semnificative , contul de profit si pierdere poate ascunde grave probleme de trezorerie ale intreprinderii.

Tabloul fluxurilor de trezorerie prezinta astfel de fluxuri de lichiditati, cunoscute sub numele de incasari si plati (cash receipts & cash payments), in cursul perioadei, aratand astfel de unde au venit lichiditatile si cum au fost cheltuite, explicand astfel cauzele variatiei lor.

In literatura americana, atunci cand se analizeaza tabloul fluxurilor de trezorerie, se precizeaza ca el serveste urmatoarelor scopuri, in general:

(a)   permite previziunea fluxurilor de trezorerie viitoare;

(b)   permite evaluarea deciziilor conducerii;

(c)   permite determinarea capacitatii  intreprinderii de a plati dividende actionarilor, de a rambursa imprumuturile primite de la creditorisi de a plati dobanzile cuvenite acestora. Tabloul ajuta investitorii si creditoriiin a previziona daca intreprinderea are capacitatea de a efectua platie la timp.

(d)   Arata relatia intre rezultatul net si fluxurile de trezorerie ale intreprinderii.

Dupa cum se stie, bilantul confera o viziune statica asupra structurii financiare, iar contul de profit si pierdere o viziune dinamica asupra activitatii. De asemenea, se stie ca o cantonare a "staticului" si a "dinamicului" la un document de sinteza sau altul este o viziune limitata.

Nici bilantul, nici contul de profit si pierdere nu permit, apriori, obtinerea unei viziuni dinamice asupra structurii financiare, adica asupra evolutiei acestei structuri. O atare viziune cade sub incidenta atat a analistului financiar extern al ntreprinderii, cat si al managerului acesteia. Un conducator de ntreprindere este adesea determinat sa se ntrebe si sa gaseasca raspuns asupra localizarii beneficiului n structurile patrimoniale (trezorerie, stocuri, imobilizari etc). perplexitatea il cuprinde atunci cand constata o discordanta ntre cresterea productiei si a cifrei de afaceri, pe de o parte, si volumul trezoreriei, pe de alta parte. In sfarsit, el acorda un interes deosebit posibilitatilor de investire si mijloacelor pe care le poate pune in opera.

Tabloul de finantare a aparut astfel ca un instrument extrem de interesant si adecvat , raspuns al teoriei, doctrinei si practicii contabile mondiale la cerintele formulate anterior.

De-a lungul timpului, tabloul de finantare a mbracat mai multe forme, doua dintre acestea impunandu-se nsa n fata normalizatorilor, contabililor si universitarilor: tabloul de utilizari si de resurse si tabloul fluxurilor de trezorerie .

"Prima, n voga pana spre sfarsitul anilor 1970, desi a sedus prin eleganta rationamentelor sale, s-a dovedit vulnerabila n confruntarea cu fenomenele inflationiste din deceniul al optulea si cu manifestarea tot mai pregnanta a economiilor de credit ", apreciaza profesorul universitar Niculae Feleaga. "Usor -usor, ea a trebuit sa lase locul celeilalte forme, tabloul fluxurilor de trezorerie, tinand cont de avantajele ei incontestabile."

"Previziunea fluxurilor de trezorerie se face prin actualizarea performantelor (profiturilor ) trecute ale intreprinderii, iar atunci cand exista o corelatie rationala intre performantele trecute si cele viitoare, estimarea rezultatelor si fluxurilor de trezorerie viitoare nu trebuie pusa la indoiala."[1]

2 Tabloul de utilizari si de resurse - "a" sau "w

in contabilitatea romaneasca

Desi  momentul folosirii pe scara larga a tabloului de utilizari si de resurse a apus de ceva vreme n tarile mai dezvoltate, autori de prestigiu n domeniul contabilitatii sustin idea implementarii acestui instrument financiar n Romania, drept o logica fireasca unei dezvoltari treptate, n care fiecare etapa este importanta pentru ntelegerea celor viitoare. Este vorba de  autorii Niculae Feleaga si Ion Ionascu, care, n binecunoscutul "Tratat de contabilitate", afirma clar: "Nefiind adeptii unor salturi necugetate peste etape, consideram ca sistemul contabil romanesc ar fi mai degraba pregatit pentru adoptarea unui tablou de utilizari si resurse, fara a exclude alternative ca un numar limitat de ntreprinderi romanesti, deschise circuitului international, sa treaca direct la ntocmirea tabloului fluxurilor de trezorerie".

Caracteristicile generale si functiile unui tabloul de utilizari si de resurse

Tabloul de utilizari si de resurse permite explicarea variatiei patrimoniului ntre bilantul de deschidere si bilantul de nchidere al unui exercitiu, fiind orientat spre o analiza patrimoniala a ntreprinderii.

In elaborarea unui tablou de utilizari si de resurse trebuie sa se faca o distinctie cat se poate de neta ntre fluxurile patrimoniale, fluxurile financiare si cele monetare.

Bernard Colase apreciaza ca fluxurile patrimoniale nu afecteaza n mod obligatoriu disponibilitatile ntreprinderii, el procedand la clasificarea acestora n trei categorii:

Fluxurile patrimoniale care au un impact imediat asupra disponibilitatilor, cum sunt toate cumpararile platite imediat si toate vanzarile ncasate imediat (legate de imobilizari, marfuri, materii prime, prestatii de servicii etc.).

Fluxurile patrimoniale care nu au un impact imediat asupra disponibilitatilor ntreprinderii, cum sunt cumpararile si vanzarile pe credit.

Fluxurile care nu au, nici imediat, nici ulterior, un impact asupra disponibilitatilor. Ex: cheltuielile cu amortizarea genereaza un flux de diminuare a valorii, dar nu conduc, in nici un caz, la un flux de lichiditati.

Bernard Colasse atribuie calificativul de "monetare" fluxurilor patrimoniale din prima categorie, cel de "financiare" celor din prima si a doua categorie.

Tabloul de utilizari si de resurse are ca obiect prezentarea fluxurilor financiare, n timp ce fluxurile monetare, luate separate, fac obiectul tabloului fluxurilor de trezorerie.

Relevanta tabloului de utilizari si de resurse

Potrivit scriitorului francez Herv Stolowy, importanta tabloului de utilizari si de resurse rezida n faptul ca este :

un instrument indispensabil de gestiune si previziune;

un mijloc de realizare a diagnosticului de ntreprindere, printr-o abordare mai globala si mai dinamica decat cea care face apel la rate;

un mijloc de a face referire la fluxurile economice si financiare care au traversat intreprinderea si au modificat patrimoniul sau, precum si de a explica principalele aspecte ale comportamentului si perspectivelor acesteia;

un mijloc pentru aprecierea gestiunii financiare a intreprinderii (rata de investire, politica de autofinantare, la cifra de afaceri si la imobilizarile nete la nceputul exercitiului);

un mijloc de apreciare a politicii de dezinvestire a intreprinderii ;

un mijloc de evaluare si intrepretare a politicii intreprinderii, de distribuire de dividende ( n special, prin raportarea marimii sumelor distribuite la capacitatea de autofinantare);

un mijloc pentru evaluarea politicilor comerciale ale intreprinderii, pebaza evolutiei datoriilor si creantelor comerciale;

un mijloc pentru aprecierea riscurilor;

un mijloc pentru aprecierea relatiei dintre rentabilitate si riscul asumat de  intreprindere;

un instrument esential n diagnosticul realizat de banci asupra ntreprinderii cliente, n privinta necesitatilor de finantare trecute si viitoare;

un document pentru informarea actionarilor, personalului si altor categorii de terti (clienti, furnizori, etc.);

un mijloc pentru testarea impactului deciziilor strategice ale intreprinderii.