Cheltuielile publice privind administratia de stat, ordinea publica si apararea nationala

Cheltuielile publice privind administratia de stat, ordinea publica si apararea nationala

Cheltuielile publice pentru administratia de stat, ordinea publica si siguranta nationala se realizeaza ca urmare a necesitatilor publice de asigurare a structurilor si aparatului de stat care contribuie la dezvoltarea economica si sociala .

Din fondurile bugetului de stat pe anul 2004 s-a alocat suma de 75.848,5 mld.lei pentru cheltuielile privind apararea, ordinea publica si siguranta nationala. In cadrul cheltuielilor din bugetul de stat, cheltuielile pentru ordine publica si siguranta detineau o pondere insemnata, respectiv de 11,05% , adica 38.852,4 mld.lei, urmate de cheltuielile pentru apararea nationala cu o pondere de 10,53%, adica 36.996,1 mld.lei.

Institutiile publice prin care se asigura serviciile publice generale sunt:

organe ale puterii si administratiei de stat

presedintia;

organele puterii legislative;

organele puterii judecatoresti;

autoritati executive centrale si locale;

organe de ordine publica si siguranta nationala: politia, jandarmeria, securitatea nationala, paza si protectie.

apararea nationala

Organizarea si functionarea acestor institutii si organisme vizeaza desfasurarea vietii cetatenilor in conditii normale, in conformitate cu respectarea drepturilor cetatenilor, cu realizarea obiectivelor de politica economica, sociala, financiara, mentinerea relatiilor dintre state.

Cheltuielile cu administratia (salariile, cheltuielile curente) difera de la un stat la altul, in functie de gradul de dezvoltare. In ultimii ani se observa o tendinta de reducere a acestor cheltuieli in tarile dezvoltate.

Cheltuielile cu administratia sunt finantate in principal din bugetul de stat si bugetele locale si reprezinta aproximativ 3% din cheltuielile bugetare.

In cadrul acestor cheltuieli predomina cheltuielile curente (80 - 90%), in timp ce cheltuielile de capital detin doar 10-20%.

Cheltuielile militare (de aparare) sunt acele cheltuieli care au ca destinatie mentinerea si dotarea fortelor armate al caror principal scop este apararea nationala.

Cheltuielile militare sunt cheltuieli neproductive, ele reprezentand un consum definitiv de PIB, de aceea, ele ar trebui sa prezinte o tendinta de reducere.

Pe plan mondial, cheltuielile militare au crescut in ultimii 5 ani. Cea mai mare crestere se inregistreaza in SUA, care este si tara cu cele mai mari cheltuieli militare. Cresterea acestor cheltuieli au la origine atacul terorist din 11septembrie 2001, razboiul din Irak, lupta impotriva terorismului.

De asemenea SUA este pe primul loc si in exportul de armament, unde se obtin castiguri importante, multe state reducand deficitul bugetar prin comertul cu arme.

Cheltuielile militare au crescut si in Romania, si cu siguranta vor mai creste in anii urmatori pentru ca tara noastra sa poata coopera la realizarea operatiunilor de mentinere a pacii, de salvare, de raspuns la crize - conform obiectivelor NATO.

Cheltuielile militare sunt grupate astfel:

cheltuieli directe - cuprind cheltuieli cu intretinerea fortelor armate (procurarea de armament, tehnica de lupta, etc).

cheltuieli indirecte - sunt cele legate de lichidarea urmarilor razboaielor sau pentru pregatirea unor viitoare actiuni armate .

Cheltuielile militare au ca destinatie :

intretinerea si functionarea armatelor;

dezvoltarea cercetarii militare;

exeperiente militare;

Principala surse de finantare a acestor cheltuieli este bugetul de stat, la care se mai adauga si venituri extrabugetare precum si credite externe.

Principalele consecinte economice si sociale ale cheltuielilor militare sunt urmatoarlele:

influenteaza volumul si structura productiei materiale (ex.consum mare de resurse materiale);

influenteaza schimburile internationale, relatiile financiar-monetare, economia mondiala in ansamblul sau;

amplifica risipa de resurse;

diminueaza finantarea activitatilor social-economice;

deturneaza forta de munca, care ar putea fi folosita in alte ramuri :de cercetare, proiectare, etc;

accentueaza dezechilibrele financiar-valutare-monetare;

afecteaza atat consumul final cat si forma bruta de capital.