Cheltuielile publice privind administratia de stat, ordinea publica si apararea nationala

Cheltuielile publice privind administratia de stat, ordinea publica si apararea nationala

Cheltuielile publice pentru administratia de stat, ordinea publica si siguranta nationala se realizeaza ca urmare a necesitatilor publice de asigurare a structurilor si aparatului de stat care contribuie la dezvoltarea economica si sociala .

Institutiile publice prin care se asigura serviciile publice generale sunt:

I.        organe ale puterii si administratiei de stat: presedintia; organele puterii legislative; organele puterii judecatoresti; autoritati executive centrale si locale;

II.     organe de ordine publica si siguranta nationala: politia, jandarmeria, securitatea nationala,  paza si protectie;

III.           apararea nationala.

Organizarea si functionarea acestor institutii si organisme vizeaza desfasurarea vietii cetatenilor în conditii normale, în conformitate cu respectarea drepturilor cetatenilor, cu realizarea obiectivelor de politica economica, sociala, financiara, mentinerea relatiilor dintre state.

Cheltuielile cu administratia (salariile, cheltuielile curente) difera de la un stat la altul, în functie de gradul de dezvoltare. În ultimii ani se observa o tendinta de reducere a acestor cheltuieli în tarile dezvoltate.

Cheltuielile cu administratia sunt finantate în principal din bugetul de stat si bugetele locale si reprezinta aproximativ 3% din cheltuielile bugetare. În cadrul acestor cheltuieli predomina cheltuielile curente 80 – 90%, în timp ce cheltuielile de capital detin doar 10-20%.

Cheltuielile militare (de aparare) sunt acele cheltuieli care au ca destinatie mentinerea si dotarea fortelor armate al caror principal scop este apararea nationala.

Cheltuielile militare sunt cheltuieli neproductive, ele reprezentând un  consum definitiv de PIB, de aceea, ele ar trebui sa prezinte o tendinta de reducere.

Cheltuielile militare sunt grupate astfel:

a) cheltuieli directe – cuprind cheltuieli cu întretinerea fortelor armate (procurarea de armament, tehnica de lupta, etc).

b) cheltuieli indirecte – sunt cele legate de lichidarea urmarilor razboaielor sau pentru pregatirea unor viitoare actiuni armate .

Cheltuielile militare au ca destinatie: întretinerea si functionarea armatelor; dezvoltarea cercetarii militare; experiente militare.

Principalele consecinte economice si sociale ale cheltuielilor militare sunt urmatoarele: influenteaza volumul si structura productiei materiale; influenteaza schimburile internationale, relatiile financiar-monetare, economia mondiala în ansamblul sau; amplifica risipa de resurse; diminueaza finantarea activitatilor social-economice; deturneaza forta de munca, care ar putea fi folosita în alte ramuri :de cercetare, proiectare, etc; accentueaza dezechilibrele financiar-valutare-monetare; afecteaza atât consumul final cât si forma bruta de capital.

Principala sursa de finantare a acestor cheltuieli este bugetul de stat, la care se mai adauga si venituri extrabugetare precum si credite externe.

Ca si concluzii, te rog sa cauti tu despre tendinta cheltuielilor publice in conditiile crizei economice