Colectarea creantelor fiscale

Colectarea creantelor fiscale

Obiectivele cursului: intelegerea notiunilor de baza: colectarea creantelor fiscale, stingerea creantelor fiscale, masuri asiguratorii, executarea silita.

Definitia colectarii. Titlul de creanta. Termene de plata

Stingerea creantelor fiscale prin plata, compensare si restituire

Majorarile (dobanzile) de intarziere

Inlesniri la plata

Constituirea de garantii;

Masuri asiguratorii

Prescriptia dreptului de a cere executarea silita si a dreptului de a cere compensarea sau restituirea

Stingerea creantelor fiscale prin executare silita

Suspendarea, intreruperea sau incetarea executarii silite

Executarea silita prin poprire

Executarea silita a bunurilor mobile

Executarea silita a bunurilor imobile

Valorificarea bunurilor sechestrate

Cheltuieli de executare silita

Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executare silita

Contestatia la executare silita

Stingerea creantelor fiscale prin alte modalitati

1. Definitie: Colectarea[1] consta in exercitarea actiunilor care au ca scop stingerea creantelor fiscale.

Colectarea creantelor fiscale se face in temeiul unui titlu de creanta sau al unui titlu executoriu.

Titlul de creanta este actul prin care se stabileste si se individualizeaza creanta fiscala, intocmit de organele competente sau de persoanele indreptatite, potrivit legii.

Termenele de plata

Creantele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevazute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementeaza.

Pentru diferentele de obligatii fiscale principale si pentru obligatiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plata se stabileste in functie de data comunicarii acestora, astfel:

a) daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 1 - 15 din luna, termenul de plata este pana la data de 5 a lunii urmatoare;

b) daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 16 - 31 din luna, termenul de plata este pana la data de 20 a lunii urmatoare.

Pentru obligatiile fiscale esalonate sau amanate la plata, precum si pentru accesoriile acestora termenul de plata se stabileste prin documentul prin care se acorda inlesnirea respectiva.

Pentru creantele fiscale, administrate de Ministerul Finantelor Publice, care nu au prevazute termene de plata, acestea vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

Pentru creantele fiscale ale bugetelor locale care nu au prevazute termene de plata, acestea se stabilesc prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului finantelor publice.

Contributiile sociale administrate de Ministerul Finantelor Publice, dupa calcularea si retinerea acestora conform reglementarilor legale in materie, se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se efectueaza plata drepturilor salariale.

2. Stingerea creantelor fiscale prin plata, compensare si restituire

Platile catre organele fiscale se efectueaza prin intermediul bancilor, trezoreriilor si al altor institutii autorizate sa deruleze operatiuni de plata.

Plata obligatiilor fiscale se efectueaza de catre debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa, contributie si alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv dobanzi si penalitati de intarziere.

In cazul stingerii prin plata a obligatiilor fiscale, momentul platii este:

a) in cazul platilor in numerar, data inscrisa in documentul de plata eliberat de organele sau persoanele abilitate de organul fiscal;

b) in cazul platilor efectuate prin mandat postal, data postei, inscrisa pe mandatul postal;

c) in cazul platilor efectuate prin decontare bancara, data la care bancile debiteaza contul platitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin stampila si semnatura autorizata a acestora;

d) pentru obligatiile fiscale care se sting prin anulare de timbre fiscale mobile, data inregistrarii la organul competent a documentului sau a actului pentru care s-au depus si anulat timbrele datorate potrivit legii.

Ordinea stingerii datoriilor: Daca un contribuabil datoreaza mai multe tipuri de impozite, taxe, contributii si alte sume reprezentand creante fiscale, iar suma platita nu este suficienta pentru a stinge toate datoriile, atunci se stinge creanta fiscala stabilita de contribuabil.

In situatia in care contribuabilul nu stabileste creanta fiscala ce urmeaza a fi stinsa, organul fiscal competent va efectua stingerea obligatiilor fiscale in urmatoarea ordine:

a) sume datorate in contul ratelor din graficele de plata a obligatiilor fiscale, pentru care s-au aprobat esalonari si/sau amanari la plata, precum si dobanzile datorate pe perioada esalonarii si/sau amanarii la plata si calculate conform legii;

b) obligatii fiscale principale cu termene de plata in anul curent, precum si accesoriile acestora, in ordinea vechimii;

c) obligatii fiscale datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, in ordinea vechimii, pana la stingerea integrala a acestora;

d) dobanzi, penalitati de intarziere aferente obligatiilor fiscale prevazute la lit. c);

e) obligatii fiscale cu termene de plata viitoare, la solicitarea debitorului.

Pentru creantele bugetelor locale, din categoria obligatiilor fiscale cu termene de plata in anul current precum si accesoriile acestora, se sting cu prioritate obligatiile stabilite ca urmare a inspectiei fiscale.

In aceasta situatie creditorul fiscal care administreaza creantele fiscale este obligat sa instiinteze debitorul despre masura luata, in termen de 10 zile de la data efectuarii stingerii.

Stingerea creantelor fiscale prin compensare

Prin compensare se sting creantele administrate de Ministerul Finantelor Publice cu creantele debitorului reprezentand sume de rambursat sau de restituit de la buget, pana la concurenta celei mai mici sume, cand ambele parti dobandesc reciproc atat calitatea de creditor, cat si pe cea de debitor, daca legea nu prevede altfel.

Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau inainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia

Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de cate ori constata existenta unor creante reciproce.

Compensarea creantelor debitorului se efectueaza cu obligatii datorate aceluiasi buget, urmand ca din diferenta ramasa sa fie compensate obligatiile datorate altor bugete, in urmatoarea ordine (nu se aplica in cazul creantelor bugetelor locale):

a) bugetul de stat;

b) fondul de risc pentru garantii de stat, pentru imprumuturi externe;

c) bugetul asigurarilor sociale de stat;

d) bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;

e) bugetul asigurarilor pentru somaj.

f) fonduri comunitare, cum ar fi PHARE, ISPA, fonduri structurale si fond de coeziune

Organul competent trebuie sa instiinteze in scris debitorul despre masura compensarii in termen de 7 zile de la data efectuarii operatiunii.

Stingerea creantelor fiscale prin restituiri de sume

La cererea debitorului se pot restitui urmatoarele sume:

a) cele platite fara existenta unui titlu de creanta;

b) cele platite in plus fata de obligatia fiscala;

c) cele platite ca urmare a unei erori de calcul;

d) cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale;

e) cele de rambursat de la bugetul de stat;

f) cele stabilite prin hotarari ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii;

g) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire, dupa caz, in temeiul hotararii judecatoresti prin care se dispune desfiintarea executarii silite.

Prin exceptie, sumele de restituit reprezentand diferente de impozite rezultate din regularizarea anuala a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice se restituie din oficiu de organele fiscale competente, in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere.

Daca debitorul inregistreaza obligatii fiscale restante, sumele restituie numai dupa efectuarea compensarii.

In cazul in care suma de rambursat sau de restituit este mai mica decat obligatiile fiscale restante ale debitorului, se efectueaza compensarea pana la concurenta sumei de rambursat sau de restituit.

In cazul in care suma de rambursat sau de restituit este mai mare decat suma reprezentand obligatii fiscale restante ale debitorului, se efectueaza compensarea pana la concurenta obligatiilor fiscale restante, diferenta rezultata restituindu-se debitorului.

3. Majorari (dobanzi) de intarziere

Pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata, se datoreaza dupa acest termen majorari de intarziere.

Nu se datoreaza majorari de intarziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi, dobanzi si penalitati de intarziere stabilite potrivit legii.

Dobanzile se fac venit la bugetul caruia ii apartine creanta principala.

Dobanzile se calculeaza pentru fiecare zi, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Nivelul dobanzii se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, corelat cu nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, o data pe an, in luna decembrie, pentru anul urmator, sau in cursul anului, daca aceasta se modifica cu peste 5 puncte procentuale.

Majorari de intarziere in cazul platilor efectuate prin decontare bancara: Nedecontarea de catre unitatile bancare a sumelor cuvenite bugetului general consolidat, in termen de 3 zile lucratoare de la data debitarii contului platitorului, nu il exonereaza pe platitor de obligatia de plata a sumelor respective si atrage pentru acesta dobanzi si penalitati de intarziere.

Pentru recuperarea sumelor datorate bugetului si nedecontate de unitatile bancare, precum si a dobanzilor si penalitatilor de intarziere, platitorul se poate indrepta impotriva unitatii bancare respective.

Dobanzi de intarziere in cazul compensarii si in cazul deschiderii procedurii de reorganizare judiciara

In cazul creantelor fiscale stinse prin compensare, dobanzile si penalitatile de intarziere se datoreaza pana la data stingerii inclusiv. Data stingerii este, pentru compensarile la cerere, data depunerii la organul competent a cererii de compensare, iar pentru compensarile efectuate inaintea restituirii sau rambursarii sumei cuvenite debitorului, data depunerii cererii de rambursare sau restituire.

Pentru obligatiile fiscale neplatite la termen, atat inainte, cat si dupa deschiderea procedurii de reorganizare judiciara, se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere pana la data deschiderii procedurii de faliment. Pentru obligatiile fiscale nascute dupa data deschiderii procedurii de faliment si neplatite la termen nu se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere.

Dobanzi in cazul inlesnirilor la plata: Pe perioada pentru care au fost acordate inlesniri la plata obligatiilor fiscale restante se datoreaza dobanzi.

Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobanda din ziua urmatoare expirarii termenului. Acordarea dobanzilor se face la cererea contribuabililor.

Nivelul dobanzii este acelasi cu cel prevazut in cazul contribuabililor si se suporta din acelasi buget si acelasi venit bugetar din care se restituie ori se ramburseaza, dupa caz, sumele solicitate de catre platitori.

4. Inlesniri la plata

Inlesniri la plata obligatiilor fiscale

La cererea temeinic justificata a contribuabililor, organul fiscal competent poate acorda pentru obligatiile fiscale restante, atat inaintea inceperii executarii silite, cat si in timpul efectuarii acesteia, inlesniri la plata, in conditiile legii.

La cererea temeinic justificata a debitorilor, persoane fizice sau juridice, creditorii bugetari locali, prin autoritatile administratiei publice locale care administreaza aceste bugete, pot acorda, pentru obligatiile bugetare restante pe care le administreaza, urmatoarele inlesniri la plata:

a) esalonari la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, redeventelor, contributiilor si a altor obligatii la bugetul local;

b) amanari la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, contributiilor si a altor obligatii la bugetul local;

c) esalonari la plata dobanzilor si/sau a penalitatilor de orice fel, cu exceptia dobanzilor datorate pe perioada de esalonare;

d) amanari si/sau scutiri ori amanari si/sau reduceri de dobanzi si/sau penalitati de intarziere, cu exceptia dobanzilor datorate pe perioada de amanare;

e) scutiri sau reduceri de impozite si taxe locale, in conditiile legii.

5. Constituirea de garantii

Organul fiscal solicita constituirea unei garantii pentru:

a) suspendarea executarii silite;

b) ridicarea masurilor asiguratorii;

c) asumarea obligatiei de plata de catre alta persoana prin angajament de plata,;

d) in alte cazuri prevazute de lege.

Tipuri de garantii

Garantiile se pot constitui, in conditiile legii, prin:

a) consemnarea de mijloace banesti la o unitate a Trezoreriei Statului;

b) scrisoare de garantie bancara;

c) ipoteca asupra unor bunuri imobile din tara;

d) gaj asupra unor bunuri mobile;

e) fidejusiune.

Valorificarea garantiilor

Organul competent, in conditiile legii, se indestuleaza din garantiile depuse, daca nu s-a realizat scopul pentru care acestea au fost solicitate.

6. Masuri asiguratorii

Poprirea si sechestrul asiguratoriu

Masurile asiguratorii se dispun si se duc la indeplinire, prin procedura administrativa, de organele fiscale competente.

Se pot dispune masuri asiguratorii sub forma popririi asiguratorii si sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile si/sau imobile proprietate a debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia, cand exista pericolul ca acesta sa se sustraga, sa-si ascunda ori sa-si risipeasca patrimoniul, periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea, precum si in cazul suspendarii executarii actului administrativ.

Aceste masuri pot fi luate si in cazul in care creanta nu a fost inca individualizata si nu a devenit scadenta. Masurile asiguratorii dispuse atat de organele fiscale competente, cat si de instantele judecatoresti ori de alte organe competente, daca nu au fost desfiintate in conditiile legii, raman valabile pe toata perioada executarii silite, fara indeplinirea altor formalitati. O data cu individualizarea creantei si ajungerea acesteia la scadenta, in cazul neplatii, masurile asiguratorii se transforma in masuri executorii.

Masurile asiguratorii se dispun prin decizie emisa de organul fiscal competent. In decizie organul fiscal va preciza debitorului ca prin constituirea unei garantii la nivelul creantei stabilite sau estimate, dupa caz, masurile asiguratorii vor fi ridicate.

Decizia de instituire a masurilor asiguratorii trebuie motivata si semnata de catre conducatorul organului fiscal competent.

Masurile asiguratorii se duc la indeplinire in conformitate cu dispozitiile referitoare la executarea silita, care se aplica in mod corespunzator.

In cazul infiintarii sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal intocmit de organul de executare se comunica pentru inscriere Biroului de carte funciara.

Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispozitie ce ar interveni ulterior inscrierii in Cartea funciara sunt lovite de nulitate absoluta.

Daca valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acopera integral creanta fiscala a bugetului general consolidat, masurile asiguratorii pot fi infiintate si asupra bunurilor detinute de catre debitor in proprietate comuna cu terte persoane, pentru cota-parte detinuta de acesta.

Impotriva actelor prin care se dispun si se duc la indeplinire masurile asiguratorii cel interesat poate face contestatie.

Ridicarea masurilor asiguratorii

Masurile asiguratorii instituite se ridica prin decizie motivata de catre creditorii fiscali, cand au incetat motivele pentru care au fost dispuse sau la constituirea garantiei.

Prescriptia dreptului de a cere executarea silita si a dreptului de a cere compensarea sau restituirea

Inceperea termenului de prescriptie

Dreptul de a cere executarea silita a creantelor fiscale se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere acest drept.

Termenul de prescriptie se aplica si creantelor provenind din amenzi contraventionale.

Suspendarea termenului de prescriptie

Termenul de prescriptie se suspenda:

a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;

b) in cazurile si in conditiile in care suspendarea executarii este prevazuta de lege ori a fost dispusa de instanta judecatoreasca sau de alt organ competent, potrivit legii;

c) pe perioada valabilitatii inlesnirii acordate potrivit legii;

d) cat timp debitorul isi sustrage veniturile si bunurile de la executarea silita;

e) in alte cazuri prevazute de lege.

Intreruperea termenului de prescriptie

Termenul de prescriptie se intrerupe:

a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru intreruperea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;

b) pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de inceperea executarii silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de plata a obligatiei prevazute in titlul executoriu ori a recunoasterii in orice alt mod a datoriei;

c) pe data indeplinirii, in cursul executarii silite, a unui act de executare silita;

d) pe data intocmirii, potrivit legii, a actului de constatare a insolvabilitatii contribuabilului;

e) in alte cazuri prevazute de lege.

Efecte ale implinirii termenului de prescriptie

Daca organul de executare constata implinirea termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita a creantelor fiscale, acesta va proceda la incetarea masurilor de realizare si la scaderea acestora din evidenta analitica pe platitori.

Sumele achitate de debitor in contul unor creante fiscale, dupa implinirea termenului de prescriptie, nu se restituie.

Prescriptia dreptului de a cere compensarea sau restituirea

Dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creantelor fiscale se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul la compensare sau restituire.

8. Stingerea creantelor fiscale prin executare silita

Organele de executare silita

In cazul in care debitorul nu-si plateste de bunavoie obligatiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, procedeaza la actiuni de executare silita.

Organele fiscale care administreaza creante fiscale sunt abilitate sa duca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita.

Pentru efectuarea procedurii de executare silita este competent organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile, coordonarea intregii executari revenind organului de executare in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul. In cazul in care executarea silita se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei masuri de executare asupra tertului poprit, indiferent de locul unde isi are domiciliul fiscal.

Atunci cand se constata ca exista pericolul evident de instrainare, substituire sau de sustragere de la executare silita a bunurilor si veniturilor urmaribile ale debitorului, organul de executare in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al debitorului poate proceda la indisponibilizarea si executarea silita a acestora, indiferent de locul in care se gasesc bunurile.

Organul de executare coordonator sesizeaza in scris celelalte organe, comunicandu-le titlul executoriu in copie certificata, situatia debitorului, contul in care se vor vira sumele incasate, precum si orice alte date utile pentru identificarea debitorului si a bunurilor ori veniturilor urmaribile.

In cazul in care asupra acelorasi venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornita executarea, atat pentru realizarea titlurilor executorii privind creante fiscale, cat si pentru titluri ce se executa in conditiile prevazute de alte dispozitii legale, executarea silita se va face de catre organele de executare prevazute de Codul de procedura fiscala.

Cand se constata ca domiciliul fiscal al debitorului se afla in raza teritoriala a altui organ de executare, titlul executoriu impreuna cu dosarul executarii vor fi trimise acestuia, instiintandu-se, daca este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu.

Executarea silita in cazul debitorilor solidari

Organul de executare coordonator, in cazul debitorilor solidari, este cel in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul despre care exista indicii ca detine mai multe venituri sau bunuri urmaribile.

Organul de executare coordonator inscrie in intregime debitul in evidentele sale si ia masuri de executare silita, comunicand intregul debit organelor de executare in a caror raza teritoriala se afla domiciliile fiscale ale celorlalti codebitori.

Organele de executare sesizate, carora li s-a comunicat debitul, dupa inscrierea acestuia intr-o evidenta nominala, iau masuri de executare silita si comunica organului de executare coordonator sumele realizate in contul debitorului, in termen de 10 zile de la realizarea acestora.

Daca organul de executare coordonator, care tine evidenta intregului debit, constata ca acesta a fost realizat prin actele de executare silita facute de el insusi si de celelalte organe sesizate, el este obligat sa ceara in scris acestora din urma sa inceteze de indata executarea silita.

Executorii fiscali: Executarea silita se face de organul de executare competent prin intermediul executorilor fiscali. Acestia trebuie sa detina o legitimatie de serviciu pe care trebuie sa o prezinte in exercitarea activitatii.

Executorul fiscal este imputernicit in fata debitorului si a tertilor prin legitimatia de executor fiscal si delegatie emisa de organul de executare silita.

In exercitarea atributiilor ce le revin, pentru aplicarea procedurilor de executare silita, executorii fiscali pot:

a) sa intre in orice incinta de afaceri a debitorului, persoana juridica, sau in alte incinte unde acesta isi pastreaza bunurile, in scopul identificarii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum si sa analizeze evidenta contabila a debitorului in scopul identificarii tertilor care datoreaza sau detin in pastrare venituri ori bunuri ale debitorului;

b) sa intre in toate incaperile in care se gasesc bunuri sau valori ale debitorului, persoana fizica, precum si sa cerceteze toate locurile in care acesta isi pastreaza bunurile;

c) sa solicite si sa cerceteze orice document sau element material care poate constitui o proba in determinarea bunurilor proprietate a debitorului.

Executorul fiscal poate intra in incaperile ce reprezinta domiciliul sau resedinta unei persoane fizice, cu consimtamantul acesteia, iar in caz de refuz, organul de executare poate cere autorizarea instantei judecatoresti competente potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila.

Accesul executorului fiscal in locuinta, in incinta de afaceri sau in orice alta incapere a debitorului, persoana fizica sau juridica, se poate efectua intre orele 6,00 - 20,00, in orice zi lucratoare. Executarea inceputa poate continua in aceeasi zi sau in zilele urmatoare. In cazuri temeinic justificate de pericolul instrainarii unor bunuri, accesul in incaperile debitorului va avea loc si la alte ore decat cele mentionate, precum si in zilele nelucratoare, in baza autorizatiei.

In absenta debitorului sau daca acesta refuza accesul, executorul fiscal poate sa patrunda in acestea in prezenta unui reprezentant al politiei ori al jandarmeriei sau a altui agent al fortei publice si a doi martori majori.

Titlul executoriu si conditiile pentru inceperea executarii silite

Executarea silita a creantelor fiscale se efectueaza in temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de catre organul de executare competent in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

Titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevazut de lege.

Executarea silita incepe numai dupa ce organul fiscal a transmis debitorului instiintarea de plata prin care i se comunica acestuia suma datorata, iar dupa instiintare au trecut 15 zile de la comunicare.

Instiintarea de plata este act premergator executarii silite

Titlul executoriu emis de organul de executare competent contine de asemenea: codul de identificare fiscala, domiciliul fiscal al acestuia, precum si orice alte date de identificare; cuantumul si natura sumelor datorate si neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului.

Pentru debitorii obligati in mod solidar la plata creantelor fiscale se intocmeste un singur titlu executoriu.

Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creante fiscale, se transmit in termen de cel mult 30 de zile de la emitere spre executarea silita.

Reguli privind executarea silita

Executarea silita se poate intinde asupra tuturor veniturilor si bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectueaza numai in masura necesara pentru realizarea creantelor fiscale si a cheltuielilor de executare.

Executarea silita se desfasoara pana la stingerea creantelor fiscale inscrise in titlul executoriu, inclusiv a dobanzilor, penalitatilor de intarziere ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.

Obligatia de informare: In vederea inceperii executarii silite, organul de executare competent se poate folosi de mijloacele de proba prevazute de lege, in vederea determinarii averii si a venitului debitorului. La cererea organului fiscal, debitorul este obligat sa furnizeze in scris, pe propria raspundere, informatiile solicitate.

Precizarea naturii debitului: In toate actele de executare silita trebuie sa se indice titlul executoriu si sa se arate natura si cuantumul debitului ce face obiectul executarii.

Somatia: Executarea silita incepe prin comunicarea somatiei. Daca in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu se stinge debitul, se continua masurile de executare silita. Somatia este insotita de un exemplar al titlului executoriu.

Somatia trebuie sa contina: numarul dosarului de executare; suma pentru care se incepe executarea silita; termenul in care cel somat urmeaza sa plateasca suma prevazuta in titlul executoriu, precum si indicarea consecintelor nerespectarii acesteia.

Evaluarea bunurilor supuse executarii silite: Inaintea valorificarii bunurilor, acestea vor fi evaluate. In acest scop, organul de executare va apela la organe si persoane de specialitate, care sunt obligate sa isi indeplineasca atributiile ce le revin in acest sens.

9. Suspendarea, intreruperea sau incetarea executarii silite

Executarea silita se suspenda:

a) cand suspendarea a fost dispusa de instanta sau de creditor, in conditiile legii;

b) la data comunicarii aprobarii inlesnirii la plata, in conditiile legii;

c) in alte cazuri prevazute de lege.

Executarea silita se intrerupe:

a) la data declararii starii de insolvabilitate a debitorului;

b) in alte cazuri prevazute de lege.

Executarea silita inceteaza daca:

a) s-au stins integral obligatiile fiscale prevazute in titlul executoriu, inclusiv obligatiile de plata accesorii, cheltuielile de executare si orice alte sume stabilite in sarcina debitorului, potrivit legii;

b) a fost desfiintat titlul executoriu;

c) in alte cazuri prevazute de lege.

In cazul in care popririle infiintate de organul de executare genereaza imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economica, cu consecinte sociale deosebite, creditorul fiscal poate dispune, la cererea debitorului si tinand seama de motivele invocate de acesta, fie suspendarea temporara totala, fie suspendarea temporara partiala a executarii silite prin poprirea conturilor bancare.

O data cu cererea de suspendare debitorul va indica bunurile libere de orice sarcini, oferite in vederea sechestrarii, sau alte garantii prevazute de lege.

10. Executarea silita prin poprire

Sunt supuse executarii silite prin poprire orice sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de catre terte persoane (tert poprit) sau pe care acestia le vor datora si/sau detine in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.

In cazul sumelor urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati in valuta, bancile sunt autorizate sa efectueze convertirea in lei a sumelor in valuta, fara consimtamantul titularului de cont, la cursul de schimb afisat de acestea pentru ziua respectiva.

Sumele ce reprezinta venituri banesti ale debitorului persoana fizica, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum si ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie speciala sunt supuse urmaririi numai in conditiile prevazute de Codul de procedura civila.

Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa care va fi trimisa prin scrisoare recomandata, cu dovada de primire, tertului poprit, impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu. Totodata va fi instiintat si debitorul despre infiintarea popririi.

Poprirea infiintata anterior, ca masura asiguratorie, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, facuta tertului poprit, si instiintarea despre aceasta a debitorului.

Tertul poprit este obligat ca, in termen de 5 zile de la primirea comunicarii sa instiinteze organul de executare daca datoreaza vreo suma de bani cu orice titlu debitorului. Poprirea se considera infiintata la data la care tertul poprit, prin instiintarea trimisa organului de executare, confirma ca datoreaza sume de bani debitorului sau la data expirarii termenului.

Dupa infiintarea popririi tertul poprit este obligat sa faca de indata retinerile prevazute de lege si sa vireze sumele retinute in contul indicat de organul de executare, comunicand totodata in scris despre existenta altor creditori.

In cazul in care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai multi creditori, tertul poprit ii va anunta in scris despre aceasta pe creditori si va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferinta.

Pentru stingerea creantelor fiscale debitorii detinatori de conturi bancare pot fi urmariti prin poprire asupra conturilor bancare. In acest caz, o data cu comunicarea somatiei si a titlului executoriu o copie certificata de pe acest titlu va fi comunicata bancii la care se afla deschis contul debitorului. Despre aceasta masura va fi instiintat si debitorul.

In masura in care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizarii bancii sumele existente, precum si cele viitoare provenite din incasarile zilnice in conturile in lei si in valuta sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii, respectiv de la data si ora primirii adresei de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti, bancile nu vor proceda la decontarea documentelor de plata primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, si nu vor accepta alte plati din conturile acestora pana la achitarea integrala a obligatiilor fiscale, cu exceptia sumelor necesare platii drepturilor salariale.

Daca debitorul face plata in termenul prevazut in somatie, organul de executare va instiinta de indata in scris bancile pentru sistarea totala sau partiala a indisponibilizarii conturilor si retinerilor. In caz contrar banca este obligata sa procedeze la indisponibilizare.

In situatia in care titlurile executorii nu pot fi onorate in aceeasi zi, bancile vor urmari executarea acestora din incasarile zilnice realizate in contul debitorului.

Executarea silita a tertului poprit

Daca tertul poprit instiinteaza organul de executare ca nu datoreaza vreo suma de bani debitorului urmarit, precum si in cazul in care invoca alte neregularitati in legatura cu drepturile si obligatiile partilor privind infiintarea popririi, instanta judecatoreasca in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul tertului poprit, la cererea organului de executare ori a altei parti interesate, pe baza probelor administrate, va pronunta mentinerea sau desfiintarea popririi.

Judecata se face de urgenta si cu precadere.

Pe baza hotararii de mentinere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate incepe executarea silita a tertului poprit, in conditiile codului de procedura fiscala.

11. Executarea silita a bunurilor mobile

Sunt supuse executarii silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu exceptiile prevazute de lege.

In cazul debitorului persoana fizica nu pot fi supuse executarii silite, fiind necesare vietii si muncii debitorului, precum si familiei sale:

a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala, precum si cele strict necesare exercitarii profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfasurarii activitatii agricole, cum sunt uneltele, semintele, ingrasamintele, furajele si animalele de productie si de lucru;

b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel;

c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de doua luni, iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare pana la noua recolta;

d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzit si pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarna;

e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate ingrijirii persoanelor bolnave;

f) bunurile declarate neurmaribile prin alte dispozitii legale.

Bunurile debitorului persoana fizica necesare desfasurarii activitatii de comert nu sunt exceptate de la executare silita.

Executarea silita a bunurilor mobile se face prin sechestrarea si valorificarea acestora, chiar daca acestea se afla la un tert. Sechestrul se instituie printr-un proces-verbal.

Prin sechestrul infiintat asupra bunurilor mobile, creditorul fiscal dobandeste un drept de gaj care confera acestuia in raport cu alti creditori aceleasi drepturi ca si dreptul de gaj in sensul prevederilor dreptului comun.

De la data intocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cat timp dureaza executarea silita debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decat cu aprobarea data, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdictii atrage raspunderea, potrivit legii, a celui in culpa.

Actele de dispozitie care ar interveni ulterior indisponibilizarii sunt lovite de nulitate absoluta.

In cazurile in care nu au fost luate masuri asiguratorii pentru realizarea integrala a creantei fiscale si la inceperea executarii silite se constata ca exista pericolul evident de instrainare, substituire sau sustragere de la urmarire a bunurilor urmaribile ale debitorului, sechestrarea lor va fi aplicata o data cu comunicarea somatiei.

Procesul-verbal de sechestru cuprinde:

a) denumirea organului de executare, indicarea locului, a datei si a orei cand s-a facut sechestrul;

b) numele si prenumele executorului fiscal care aplica sechestrul, numarul legitimatiei si al delegatiei;

c) numarul dosarului de executare, data si numarul de inregistrare a somatiei, precum si titlul executoriu in baza caruia se face executarea silita;

d) temeiul legal in baza caruia se face executarea silita;

e) sumele datorate pentru a caror executare silita se aplica sechestrul, inclusiv cele reprezentand dobanzi si penalitati de intarziere, mentionandu-se si cota acestora, precum si actul normativ in baza caruia a fost stabilita obligatia de plata;

f) numele, prenumele si domiciliul debitorului persoana fizica ori, in lipsa acestuia, ale persoanei majore ce locuieste impreuna cu debitorul sau denumirea si sediul debitorului, numele, prenumele si domiciliul altor persoane majore care au fost de fata la aplicarea sechestrului, precum si alte elemente de identificare a acestor persoane;

g) descrierea bunurilor mobile sechestrate si indicarea valorii estimative a fiecaruia, dupa aprecierea executorului fiscal, pentru identificarea si individualizarea acestora, mentionandu-se starea de uzura si eventualele semne particulare ale fiecarui bun, precum si daca s-au luat masuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se afla, sau de administrare ori conservare a acestora, dupa caz;

h) mentiunea ca evaluarea se va face inaintea inceperii procedurii de valorificare, in cazul in care executorul fiscal nu a putut evalua bunul deoarece acesta necesita cunostinte de specialitate;

i) mentiunea facuta de debitor privind existenta sau inexistenta unui drept de gaj, ipoteca ori privilegiu, dupa caz, constituit in favoarea unei alte persoane pentru bunurile sechestrate;

j) numele, prenumele si adresa persoanei careia i s-au lasat bunurile, precum si locul de depozitare a acestora, dupa caz;

k) eventualele obiectii facute de persoanele de fata la aplicarea sechestrului;

l) mentiunea ca, in cazul in care in termen de 15 zile de la data incheierii procesului-verbal de sechestru debitorul nu plateste obligatiile fiscale, se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate;

m) semnatura executorului fiscal care a aplicat sechestrul si a tuturor persoanelor care au fost de fata la sechestrare. Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea sa semneze, executorul fiscal va mentiona aceasta imprejurare.

Cate un exemplar al procesului-verbal de sechestru se preda debitorului sub semnatura sau i se comunica la domiciliul ori sediul acestuia, precum si, atunci cand este cazul, custodelui, acesta din urma semnand cu mentiunea de primire a bunurilor in pastrare.

In vederea valorificarii organul de executare este obligat sa verifice daca bunurile sechestrate se gasesc la locul mentionat in procesul-verbal de sechestru, precum si daca nu au fost substituite sau degradate.

Cand bunurile sechestrate gasite cu ocazia verificarii nu sunt suficiente pentru realizarea creantei fiscale, organul de executare va face investigatiile necesare pentru identificarea si urmarirea altor bunuri ale debitorului.

In cazul in care executorul fiscal constata ca in legatura cu bunurile sechestrate s-au savarsit fapte care pot constitui infractiuni va consemna aceasta in procesul-verbal de sechestru si va sesiza de indata organele de urmarire penala competente.

Custodele

Bunurile mobile sechestrate pot fi lasate in custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare sau de executorul fiscal, dupa caz, ori pot fi ridicate si depozitate de catre acesta. Atunci cand bunurile sunt lasate in custodia debitorului sau a altei persoane desemnate conform legii si cand se constata ca exista pericol de substituire ori de degradare, executorul fiscal poate aplica sigiliul asupra bunurilor.

In cazul in care bunurile sechestrate constau in sume de bani in lei sau in valuta, titluri de valoare, obiecte din metale pretioase, pietre pretioase, obiecte de arta, colectii de valoare, acestea se ridica si se depun, cel tarziu a doua zi lucratoare, la unitatile specializate.

Cel care primeste bunurile in custodie semneaza procesul-verbal de sechestru.

In cazul in care custodele este o alta persoana decat debitorul sau creditorul, organul de executare ii stabileste acestuia o remuneratie tinand seama de activitatea depusa.

12. Executarea silita a bunurilor imobile

Executarea silita imobiliara se intinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii bunului imobil, prevazute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmarite decat o data cu imobilul.

In cazul debitorului persoana fizica nu poate fi supus executarii silite spatiul minim locuit de debitor si familia sa, stabilit in conformitate cu normele legale in vigoare. Dispozitiile nu sunt aplicabile in cazurile in care executarea silita se face pentru stingerea creantelor fiscale rezultate din savarsirea de infractiuni.

Executorul fiscal care aplica sechestrul incheie un proces-verbal de sechestru.

Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile constituie ipoteca legala.

Dreptul de ipoteca confera creditorului fiscal in raport cu alti creditori aceleasi drepturi ca si dreptul de ipoteca, in sensul prevederilor dreptului comun.

Pentru bunurile imobile sechestrate organul de executare care a instituit sechestrul va solicita de indata biroului de carte funciara efectuarea inscriptiei ipotecare, anexand un exemplar al procesului-verbal de sechestru.

Instituirea administratorului-sechestru

La instituirea sechestrului si in tot cursul executarii silite, organul de executare poate numi un administrator-sechestru, daca aceasta masura este necesara pentru administrarea imobilului urmarit, a chiriilor, a arendei si a altor venituri obtinute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apararea in litigii privind imobilul respectiv.

Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori alta persoana fizica sau juridica.

Administratorul-sechestru consemneaza veniturile incasate la unitatile abilitate si depune recipisa la organul de executare.

Cand administrator-sechestru este numita o alta persoana decat creditorul sau debitorul, organul de executare ii fixeaza o remuneratie tinand seama de activitatea depusa.

Suspendarea executarii silite a bunurilor imobile

Dupa primirea procesului-verbal de sechestru, debitorul poate solicita organului de executare, in termen de 15 zile de la comunicare, sa ii aprobe ca plata integrala a creantelor fiscale sa se faca din veniturile bunului imobil urmarit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni.

De la data aprobarii cererii debitorului, executarea silita inceputa asupra bunului imobil se suspenda.

Pentru motive temeinice organul de executare poate relua executarea silita imobiliara inainte de expirarea termenului de 6 luni.

Valorificarea bunurilor sechestrate

In cazul in care creanta fiscala nu este stinsa in termen de 15 zile de la data incheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda, fara efectuarea altei formalitati, la valorificarea bunurilor sechestrate, cu exceptia situatiilor in care, potrivit legii, s-a dispus desfiintarea sechestrului, suspendarea sau amanarea executarii silite.

Pentru a realiza executarea silita cu rezultate cat mai avantajoase, tinand seama atat de interesul legitim si imediat al creditorului, cat si de drepturile si obligatiile debitorului urmarit, organul de executare va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate in una dintre modalitatile prevazute de dispozitiile legale in vigoare si care, fata de datele concrete ale cauzei, se dovedeste a fi mai eficienta.

Organul de executare competent procedeaza la valorificarea bunurilor sechestrate prin:

a) intelegerea partilor;

b) vanzare in regim de consignatie a bunurilor mobile;

c) vanzare directa;

d) vanzare la licitatie;

e) alte modalitati admise de lege, inclusiv valorificarea bunurilor prin case de licitatii, agentii imobiliare sau societati de brokeraj, dupa caz.

Daca au fost sechestrate bunuri perisabile sau supuse degradarii, acestea pot fi vandute in regim de urgenta.

Vanzarea bunurilor sechestrate se face numai catre persoane fizice sau juridice care nu au obligatii fiscale restante.

Valorificarea bunurilor potrivit intelegerii partilor se realizeaza de debitorul insusi, cu acordul organului de executare, astfel incat sa se asigure o recuperare corespunzatoare a creantei fiscale. Debitorul este obligat sa prezinte in scris organului de executare propunerile ce i s-au facut si nivelul de acoperire a creantelor fiscale, indicand sumele si adresa potentialului cumparator, precum si termenul in care acesta din urma va achita pretul propus.

Pretul propus de cumparator si acceptat de organul de executare nu poate fi mai mic decat pretul de evaluare.

Valorificarea bunurilor prin vanzare directa se realizeaza prin incheierea unui proces-verbal care constituie titlu de proprietate.

In cazul in care organul de executare inregistreaza mai multe cereri, va vinde bunul persoanei care ofera cel mai mare pret fata de pretul de evaluare.

Vanzarea bunurilor la licitatie

Pentru valorificarea bunurilor sechestrate prin vanzare la licitatie organul de executare este obligat sa efectueze publicitatea vanzarii cu cel putin 10 zile inainte de data fixata pentru desfasurarea licitatiei.

Publicitatea vanzarii se realizeaza prin afisarea anuntului privind vanzarea la sediul organului de executare, al primariei in a carei raza teritoriala se afla bunurile sechestrate, la sediul si domiciliul debitorului, la locul vanzarii, daca acesta este altul decat cel unde se afla bunurile sechestrate, pe imobilul scos la vanzare, in cazul vanzarii bunurilor imobile, si prin anunturi intr-un cotidian national de larga circulatie, intr-un cotidian local, in pagina de Internet sau, dupa caz, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, precum si prin alte modalitati prevazute de lege.

Despre data, ora si locul licitatiei urmeaza a fi instiintati si debitorul, custodele, administratorul-sechestru, precum si titularii drepturilor reale si ai sarcinilor care greveaza bunul urmarit.

Anuntul privind vanzarea cuprinde si urmatoarele:

a) numarul dosarului de executare silita;

b) bunurile care se ofera spre vanzare si descrierea lor sumara;

c) pretul de evaluare ori pretul de pornire a licitatiei, in cazul vanzarii la licitatie, pentru fiecare bun oferit spre vanzare;

d) indicarea, daca este cazul, a drepturilor reale si a privilegiilor care greveaza bunurile;

e) data, ora si locul vanzarii;

f) invitatia, pentru toti cei care pretind vreun drept asupra bunurilor, sa instiinteze despre aceasta organul de executare inainte de data stabilita pentru vanzare;

g) invitatia catre toti cei interesati in cumpararea bunurilor sa se prezinte la termenul de vanzare la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare;

h) mentiunea ca ofertantii sunt obligati sa depuna, in cazul vanzarii prin licitatie, pana la termenul de vanzare, o taxa de participare reprezentand 10% din pretul de pornire a licitatiei;

i) mentiunea ca toti cei interesati in cumpararea bunurilor trebuie sa prezinte dovada emisa de organele fiscale ca nu au obligatii fiscale restante;

j) data afisarii publicatiei de vanzare.

Licitatia se tine la locul unde se afla bunurile sechestrate sau la locul stabilit de organul de executare, dupa caz.

Pentru participarea la licitatie ofertantii depun, cu cel putin o zi inainte de data licitatiei, urmatoarele documente:

a) oferta de cumparare;

b) dovada platii taxei de participare;

c) imputernicirea persoanei care il reprezinta pe ofertant;

d) pentru persoanele juridice de nationalitate romana, copie de pe certificatul unic de inregistrare eliberat de oficiul registrului comertului;

e) pentru persoanele juridice straine, actul de inmatriculare tradus in limba romana;

f) pentru persoanele fizice romane, copie de pe actul de identitate;

g) pentru persoanele fizice straine, copie de pe pasaport;

h) dovada, emisa de organele fiscale, ca nu are obligatii fiscale restante fata de acestea.

Pretul de pornire a licitatiei este pretul de evaluare pentru prima licitatie, pentru a doua licitatie este diminuat cu 25% si cu 50% pentru cea de-a treia licitatie.

Licitatia incepe de la cel mai mare pret din ofertele de cumparare scrise, daca acesta este superior celui anuntat, iar in caz contrar va incepe de la acest din urma pret.

Adjudecarea se face in favoarea participantului care a oferit cel mai mare pret, dar nu mai putin decat pretul de pornire. In cazul prezentarii unui singur ofertant la licitatie, comisia poate sa il declare adjudecatar daca acesta ofera cel putin pretul de pornire a licitatiei.

Taxa de participare reprezinta 10% din pretul de pornire a licitatiei si se plateste in lei la unitatea teritoriala a Trezoreriei Statului. In termen de 5 zile de la data intocmirii procesului-verbal de licitatie, organul de executare va dispune in scris restituirea taxei de participare participantilor care au depus oferte de cumparare si nu au fost declarati adjudecatari, iar in cazul adjudecarii taxa se retine in contul pretului. Taxa de participare nu se restituie ofertantilor care nu s-au prezentat la licitatie, celui care a refuzat incheierea procesului-verbal de adjudecare, precum si adjudecatarului care nu a platit pretul, retinandu-se in contul organului de executare pentru acoperirea cheltuielilor de executare silita.

Comisia de licitatie: Vanzarea la licitatie a bunurilor sechestrate este organizata de o comisie condusa de un presedinte. Comisia de licitatie este constituita din 3 persoane desemnate de organul de conducere al creditorului bugetar.

Daca la prima licitatie nu s-au prezentat ofertanti sau nu s-a obtinut cel putin pretul de pornire a licitatiei, organul de executare va fixa un termen in cel mult 30 de zile, in vederea tinerii celei de-a doua licitatii.

In cazul in care nu s-a obtinut pretul de pornire nici la a doua licitatie ori nu s-au prezentat ofertanti, organul de executare va fixa un termen in cel mult 30 de zile, in vederea tinerii celei de-a treia licitatii.

La a treia licitatie creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vanzare la un pret mai mic de 50% din pretul de evaluare.

Pentru fiecare termen de licitatie se va face o noua publicitate a vanzarii.

Dupa licitarea fiecarui bun se va intocmi un proces-verbal privind desfasurarea si rezultatul licitatiei.

Adjudecarea: Dupa adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat sa plateasca pretul, diminuat cu contravaloarea taxei de participare, in lei, in numerar la o unitate a Trezoreriei Statului sau prin decontare bancara, in cel mult 5 zile de la data adjudecarii. Termenul se aplica si in cazul valorificarii conform intelegerii partilor sau prin vanzare directa.

Daca adjudecatarul nu plateste pretul, procedura vanzarii la licitatie se va relua in termen de 10 zile de la data adjudecarii. In acest caz, adjudecatarul este obligat sa plateasca cheltuielile prilejuite de noua licitatie si, in cazul in care pretul obtinut la noua licitatie este mai mic, diferenta de pret.

Procesul-verbal de adjudecare: In cazul vanzarii bunurilor imobile, organul de executare va incheia procesul-verbal de adjudecare, in termen de cel mult 5 zile de la plata in intregime a pretului sau a avansului, daca bunul a fost vandut cu plata in rate. Procesul-verbal de adjudecare constituie titlu de proprietate, transferul dreptului de proprietate operand la data incheierii acestuia.

In cazul vanzarii bunurilor mobile, dupa plata pretului, executorul fiscal intocmeste in termen de 5 zile un proces-verbal de adjudecare care constituie titlu de proprietate.

Reluarea procedurii de valorificare: Daca bunurile supuse executarii silite nu au putut fi valorificate prin modalitatile prevazute de lege, acestea vor fi restituite debitorului cu mentinerea masurii de indisponibilizare, pana la implinirea termenului de prescriptie. In cadrul acestui termen organul de executare poate relua oricand procedura de valorificare si va putea, dupa caz, sa ia masura numirii, mentinerii ori schimbarii administratorului-sechestru ori custodelui.

Darea in plata

In tot cursul executarii silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoana juridica, inclusiv in perioada in care poate avea loc reluarea procedurii de valorificare, creantele fiscale administrate de Ministerul Finantelor Publice si cele ale bugetelor locale pot fi stinse, la cererea debitorului, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea in proprietatea publica a statului sau, dupa caz, a unitatii administrativ-teritoriale a bunurilor imobile supuse executarii silite. Prevederea se aplica si in cazul in care executarea silita este suspendata ca urmare a aprobarii unei inlesniri la plata obligatiilor fiscale.

14. Cheltuieli de executare silita

Cheltuielile ocazionate cu efectuarea procedurii de executare silita sunt in sarcina debitorului.

Suma cheltuielilor cu executarea silita se stabileste de organul de executare, prin proces-verbal, care constituie titlu executoriu, care are la baza documente privind cheltuielile efectuate.

Cheltuielile de executare silita a creantelor fiscale se avanseaza de organele de executare, din bugetul acestora.

Cheltuielile de executare silita care nu au la baza documente care sa ateste ca au fost efectuate in scopul executarii silite nu sunt in sarcina debitorului urmarit.

Sumele recuperate in contul cheltuielilor de executare silita se fac venit la bugetul din care au fost avansate, cu exceptia sumelor reprezentand cheltuieli de executare silita a creantelor fiscale administrate de Ministerul Finantelor Publice, care se fac venit la bugetul de stat, daca legea nu prevede altfel.

15. Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executare silita

Suma realizata in cursul procedurii de executare silita reprezinta totalitatea sumelor incasate dupa comunicarea somatiei prin orice modalitate prevazuta de lege.

Creantele fiscale inscrise in titlul executoriu se sting in ordinea vechimii, mai intai creanta principala si apoi accesoriile acesteia.

Despre sumele de restituit debitorul este instiintat de indata.

Ordinea de distribuire

In cazul in care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand pana la eliberarea ori distribuirea sumei rezultate din executare au depus si alti creditori titlurile lor, se procedeaza la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:

a) creantele reprezentand cheltuielile de orice fel, facute cu urmarirea si conservarea bunurilor al caror pret se distribuie;

b) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale de stat, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;

c) creantele rezultand din obligatii de intretinere, alocatii pentru copii sau de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

d) creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;

e) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;

f) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;

g) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;

h) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;

i) alte creante.

Pentru plata creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata din executare se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.

16. Contestatia la executare silita

Persoanele interesate pot face contestatie impotriva oricarui act de executare efectuat cu incalcarea prevederilor Codului de Procedura Fiscala de catre organele de executare, precum si in cazul in care aceste organe refuza sa indeplineasca un act de executare in conditiile legii.

Contestatia poate fi facuta si impotriva titlului executoriu in temeiul caruia a fost pornita executarea, in cazul in care acest titlu nu este o hotarare data de o instanta judecatoreasca sau de alt organ jurisdictional si daca pentru contestarea lui nu exista o alta procedura prevazuta de lege.

Contestatia se introduce la instanta judecatoreasca competenta si se judeca in procedura de urgenta.

Termen de contestare

Contestatia se poate face in termen de 15 zile, sub sanctiunea decaderii, de la data cand:

a) contestatorul a luat cunostinta de executarea ori de actul de executare pe care le contesta, din comunicarea somatiei sau din alta instiintare primita ori, in lipsa acestora, cu ocazia efectuarii executarii silite sau in alt mod;

b) contestatorul a luat cunostinta, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a indeplini un act de executare;

c) cel interesat a luat cunostinta, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contesta.

Contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusa cel mai tarziu in termen de 15 zile dupa efectuarea executarii.

Neintroducerea contestatiei in termenul prevazut nu il impiedica pe cel de-al treilea sa isi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun.

In cazul respingerii contestatiei contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar cand contestatia a fost exercitata cu rea-credinta, el va fi obligat si la plata unei amenzi de la 50 lei la 1000 lei.

17. Stingerea creantelor fiscale prin alte modalitati

Insolvabilitatea: Creantele fiscale urmarite de organele de executare pot fi scazute din evidenta acestora in cazul in care debitorul respectiv se gaseste in stare de insolvabilitate.

Procedura de insolvabilitate este aplicabila in urmatoarele situatii:

a) cand debitorul nu are venituri sau bunuri urmaribile;

b) cand dupa incetarea executarii silite pornite impotriva debitorului raman debite neachitate;

c) cand debitorul a disparut sau a decedat fara sa lase avere;

d) cand debitorul nu este gasit la ultimul domiciliu fiscal cunoscut si la acestea ori in alte locuri, unde exista indicii ca a avut avere, nu se gasesc venituri sau bunuri urmaribile;

e) cand, potrivit legii, debitorul persoana juridica isi inceteaza existenta si au ramas neachitate obligatii fiscale.

Pentru creantele fiscale ale debitorilor declarati in stare de insolvabilitate, conducatorul organului de executare dispune scoaterea creantei din evidenta curenta si trecerea ei intr-o evidenta separata.

In cazurile in care se constata ca debitorii au dobandit venituri sau bunuri urmaribile dupa declararea starii de insolvabilitate, organele de executare vor lua masurile necesare de redebitare a sumelor si de executare silita.

Deschiderea procedurii de reorganizare judiciara sau faliment: Organul de executare este obligat ca pentru creantele fiscale datorate de comercianti, societati comerciale, cooperative de consum ori cooperative mestesugaresti sau persoane fizice sa ceara instantelor judecatoresti competente inceperea procedurii reorganizarii judiciare sau a falimentului, in conditiile legii.

Cererile organelor fiscale privind inceperea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului se inainteaza instantelor judecatoresti si sunt scutite de consemnarea vreunei cautiuni.

Anularea creantelor fiscale: In cazuri exceptionale, pentru motive temeinice, Guvernul, respectiv autoritatile deliberative la nivel local, prin hotarare, pot aproba anularea unor creante fiscale.

TESTE DE VERIFICARE:

1. Colectarea consta in:

a. incasarea creantelor bugetare;

b. exercitarea actiunilor care au ca scop stingerea creantelor fiscale;

c. exercitarea actiunilor de executare silita.

2. Pentru diferentele de obligatii fiscale principale si pentru obligatiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plata se stabileste in functie de data comunicarii acestora, astfel:

a. daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 1 - 15 din luna, termenul de plata este pana la data de 5 a lunii urmatoare, iar daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 16 - 31 din luna, termenul de plata este pana la data de 20 a lunii urmatoare;

b. data de 25 ale lunii urmatoare celei in care a fost stabilita diferenta de obligatie fiscala principala sau obligatia fiscala accesorie;

c. in termen de 15 zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal.

3. Titlul de creanta este:

a. documentul pe care este inscrisa suma pe care contribuabilul trebuie sa o plateasca catre bugetul de stat;

b. actul prin care contribuabilul este instiintat asupra sumelor ce trebuie platite catre bugetul de stat;

c. actul prin care se stabileste si se individualizeaza creanta fiscala, intocmit de organele competente sau de persoanele indreptatite, potrivit legii.

4. Creantele fiscale se sting prin:

a. plata, compensare, restituire si prescriptie;

b. esalonare;

c. debitare.

5. Titlul de creanta poate fi:

a.       factura emisa de adminstratia financiara catre debitor in vederea comunicarii sumelor ce trebuiesc platite de acesta la bugetul de stat;

b.      declaratia vamala, pentru obligatiile de plata in vama;

c.       actul declarativ al persoanelor care au cunostinta despre activitatea contribuabilului.

6. Masurile asiguratorii sunt:

a. poprirea asiguratorie asupra veniturilor, sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile si ipoteca asupra bunurilor imobile;

b. asigurarea bunurilor mobile si imobile impotriva riscurilor de distrugere la o societate de asigurari dintre cele agreate de Ministerul Finantelor Publice;

c. sigilarea bunurilor si confiscarea disponibilitatilor banesti existente in conturile bancare ale contribuabililor care au datorii fata de bugetul de stat.

7. In cazul debitorului, persoana fizica, nu se pot urmari:

a. obiectele personale ale debitorului;

b. casa locuita de debitor si familia sa;

c. bunurile mobile existente in locuinta acestuia.